Drum Nou, ianuarie 1958 (Anul 15, nr. 4057-4081)

1958-01-03 / nr. 4057

1­464 Bffluoract. st­a HK­ % PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PM.R. SI AL -^'VA­­SFATULUI POPULAR REGIONAL REGIUNEA STALIN ANUL XV, Nr. 4057 ★ VINERI, 3 IANUARIE 1958 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarăşul dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Dragi prieteni şi tovarăşi, 1 •'S3i*Ffa$g$3#FEfE.| Peste cîteva minute ne despărţim de anul 1957, în­cheiem bilanţul unui an de muncă rodnică pentru întă­rirea patriei noastre libere şi în acelaşi timp, bilanţul unui deceniu de la instaurarea Republicii Populare Ro­mâne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră ţărănime, împreună cu vrednicii noştri cărturari, entu­ziasmaţi de rezultatele obţinute pînă în prezent înfăp­tuiesc cu adîncă încredere opera mare a construirii unei vieţi noi, transformed ţara într-un uriaş şantier. Ei ur­mează cu încredere politica justă a Partidului Munci­toresc Român şi a guvernului Republicii Populare Ro­míne, dezvoltînd economia naţională şi îmbogăţind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în primul an al celui de al doilea deceniu al Republicii noastre, într-un nou an de muncă paşnică, plini de încredere în destinele patriei noastre scumpe, în viito­rul luminos pe care şi-l hărăzeşte prin munca spornică poporul român. Păşim pragul anului 1958 cu aceeaşi fermă convingere că vom întări mai departe alianţa între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare şi vom adunei tot mai mult frăţeasca colaborare şi prietenie dintre poporul român şi minorităţile naţionale din pa­tria noastră comună. Sîntem siguri că harnicul nostru popor, talentat şi gospodar, colaborînd şi ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni şi aliaţi din ţările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria şi agricultura ţării noas­tre, ceea ce va duce la creşterea neîntreruptă a bună­stării sale. Noi şi tot mai valoroase cuceriri ale ştiinţei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare şi de artă izvorîte din dragostea pentru popor şi inspirate din realităţile noi ale vieţii noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cul­tural al maselor şi la întărirea voinţei oamenilor de a-şi mări eforturile pentru înflorirea patriei noastre. Sîntem convinşi că ţările socialiste, marea noastră prietenă — Uniunea Sovietică, forţele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîndi şi în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinţe a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume şi a convieţuirii paşnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruinţa păcii şi a înţelegerii între toate ţările, permiteţi-mi ca în această noapte a anului nou, să vă adresez tradiţionala urare romînească: „La mulţi ani !“. „Al doilea revelion Fără a alerga după titluri ieşite din comun, îmi intitulez rîndurile de faţă aşa: ,,al doilea revelion”. In fond ce înseamnă revelionul altceva, decît sărbătorirea de la răspîntia vremii dintre anul ce a trecut şi acela ce are să vină? Ei dacă-i aşa suntem în­ţeleşi. La „Steagul Roşu” noul an venise încă de la 27 noiembrie — cînd a fost îndeplinite sarcinile de plan pe 1957 — iar acum se sărbătorea un al doilea an nou, nu? Dar să lăsăm „filozofia” nu de alta dar s-au stins şi luminile şi în cor cîntăm: „Mulţi ani trăiască, Mulţi ani trăiască, La mulţi ani !”. Paharele au fost ridicate şi urările nu mai contenesc: „La mulţi ani­", Boldog újévet“, „Glückliches Neu­jahr“. Să revenim la urări. Cum sunt ele între, tovarăşii de muncă? Calde, sincere, prieteneşti, dar mai ales opti­miste. Tocmai optimismul celor de aici mi-a atras în mod deosebit aten­ţia şi, încă o remarcă, dorinţele fie­căruia se împleteau invariabil cu o hotărîre de altfel mai veche a con­structorilor de autocamioane: sporirea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost. Unii îşi urează sănătatea actualilor celibatari o familie, mamelor tradi­ţionalul „să vă trăiască copiii“, celor mai în vîrstă. „Mulţi ani fericiţi“ şi binenţelee cît mai mulţi nepoţi. Un nou tovarăş, urîndu-ne „La mulţi ani“ ne întinde încă un pahar plin. Ca la orice petrecere prezentă­rile sînt numai o formalitate de scurtă durată, aşa că ştim de acum cu cine stăm de vorbă: tovarăşul Haralambie Roman, şef de atelier la forjă. — Ce-aţi vrea să aducă noul an? — Pe scurt, aş vrea o productivi­tate cît mai mare, o contribuţie tot­­ atît de mare a forjorilor la îmbună­tăţirea calităţii autocamionului. Per­sonal vreau fericire, să-mi ridic ne­contenit cunoştinţele pentru ca numă­rul de inovaţii făcute de mine să fie mai mare. Urmăream de mai multă vreme o pereche care în dans dădea ocolul uriaşului pom de iarnă. O coinciden­ţă a făcut ca amîndoi Elena Rădoi şi Tom­a Niţescu să facă parte din co­mitetul U.T.M. al uzinei. Amîndoi au vorbit cu pasiune despre tineretul u­­zinei, despre hotărîrile lor de viitor. Pe negîndite zorii argintează z­iea primei zile a noului an. C. V. Sănătate și fericire să ne aducă noul an, că de autocamioane ne îngrijim noi! (Continuare în pag. 2-a) .........Mînaţi măi flăcăi!“ ...Tare-i frumos în ajunul Anului Nou. Parcă întreaga suflare se pregă­teşte să primească în grabă mare şi cu braţele întinse pe noul născut în lună geroasă. Femeile deretică, pri­menesc odăile şi gătesc bunătă­ţile, iar bărbaţii aleargă să umple boloboacele şi damige­­nele cu vin dulce, pentru petrecere. Copiii şi chiar unii care au trecut pragul copilăriei, o pornesc cu plu­­guşorul de îndată ce soarele asfin­ţeşte departe, după coama munţilor. Această strămoşească datină a fost ţinută şi la clubul întreprinderii poli­­grafice din Oraşul Stalin. In acea seară, cînd toţi îşi luau rămas bun de la bătrinul ’57, simţind rost de belşug şi veselie, au poposit aci nis­cai băieţandri cu buhai, bice, tălăngi şi multe urări în desagi. Simţindu-se tare bine, n-au .­ai plecat de acolo pînă-n zori, rămînînd să se veseleas­că cu tipografii. Şi n-ar putea spune că au dus-o rău, avînd la îndemînă „leacuri” atît împotriva foamei, cît şi mai ales împotriva setei. Iar cînd în miez de noapte în club s-au stins luminile auzindu-se de­­afară bubuituri de puşcă şi lăutarii au început a zice din alămurile lor „Mulţi ani trăiască!”, a fost mare veselie şi hărmălaie de glasuri. „Să trăieşti o mie de ani în pace !” a zis unul. „Şi dumneata să te vezi la anul cu copii...“ a zis altul. Şi alte bineţe de-astea. Ciocnind pahare, oas­peţii se sărutau pe obraji, dorindu-şi toate cele bune. (Fiind puţină întu­necime, unul dintre ei a jucat, aşa, ca din greşeală, o fetişcană de lîngă el, zicînd pe urmă uimit: „Titi, ce-am făcut ! Crezusem că-i nevastă-mea !”) Ei, ce să-i faci, aşa-i la revelion. Pe cînd fripturile fragede erau în­ghiţite cu mare poftă şi udate din belşug, pe scenă, s-a suit un om ro­tofei, care a ţinut cu tot dinadinsul să strige „Pluguşorul tipografilor”, care suna cam aşa: Pîn-ce vine noul an / Să vorbim puţin de plan / Căci voi l-aţi îndepli­nit / Ba chiar l-aţi şi depăşit / Căci în anul ce-a trecut, / Treabă bună aţi făcut / Calitatea-i tot mai bună / Ce mai vorbă, a mers strună ! / Şi frun­­taşii au crescut / Iar rebuturile au scăzut... / Cei ce sînt acum în sală / Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române DECRET pentru stabilirea datei alegerii deputaţilor în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române DECRETEAZĂ: Art. unic. Data alegerii deputaţilor în sfaturile populare se stabileşte pentru ziua de 2 martie 1958. Constituirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Preşedintele Prezidiului Marii Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale Adunări Naţionale dr. PETRU GROZA GHEORGHE STOICA București, la 2 ianuarie 1958. Nr. 1. IN ORAŞELE Şl SATELE REGIUNII NOASTRE Îlinînd îndemnul partidului Prima sarja de oţel in noul an — veslitoare Je no! succese ! Oţelarii de la Uzinele de tractoare din Oraşul Stalin, au păşit în noul an cu pînzele Gus. Prima zi de mun­că, prima salvă vestitoare de noi suc­cese ... In noul an oţelarii sînt ho­­tărîţi să lărgească şi mai mult­­­odul producţiei de oţel. Membrii brigăzii condusă de primtopitorul Ion Buges­­cu şi-au strîns cu efuziune mîinile u­­rîndu-şi mulţi ani. Cu feţele pline de voie bună au trecut apoi fiecare, la încărcarea cuptoarelor şi pregătirea locului de muncă, încă înainte de orele 6 cuptoarele duduiau puternic şi asurzitor, f­olo­sind mai bine suprafaţa de topire a cuptorului echipa primtopitorului Bu­gescu a slobozit la orele 9 prima şar­jă de oţel carbon în noul an, adică cu aproape o oră mai devreme decît se elaborau în anul trecut. Echipa priimtopitorului Crăciun Şuta, care lucrează la un cuptor alături, a în­scris la orele 10,30 în carnetul echi­pei, elaborarea primei şarje de oţel mangan. Pînă la sfîrşitul schimbului toţi oţelarii şi-au realizat şi depăşit sarcinile de plan. Ancora a fost ridicată ... Nava şi-a îndreptat direcţia spre larg... De la început vîntul este prielnic... Şi oţelarii vor şti să conducă cu price­pere nava producţiei de tractoare spre noi orizonturi. rd.» 2­«*«n«a zî cu plantai rcpâssl In cuptoarele fabricii de ciment „Temelia” din Oraşul Stalin, focul nu s-a st­ine nici o clipă. Sarcinile de plan ale fabricii în anul acesta sînt sporite faţă de cele avute în anul care a trecut. Şantierele de con­strucţii vor primi mai mult ciment. Cunoscînd toate acestea întregul co­lectiv este hotărît să producă mai mult ciment de bună calitate. In prima zi de muncă echipele din care fac parte fruntașii Francisc Hosszú și Aurel Moldovan de la cup­toarele de clincher, au dat fiecare peste plan cîte 12 tone clincher. A­­vînd materia primă asigurată şi folo­sind din plin întreaga capacitate de producţie a morilor de ciment, mo­rarii Iosif Handra şi Ştefan Katona, au reuşit să-şi depăşească sarcinile de plan cu 15 tone ciment. In zilele acestea ca urmare a suc­ceselor obţinute în producţie în anul trecut şi a grijii faţă de cei ce mun­cesc, 33 de familii au început noul an în casă nouă. Printre cei care s-au mutat în noul bloc dat în folo­sinţă muncitorilor sînt familie lăcă­tuşilor Gali Sigismund, Bella Abra­ham, Francisc Pleşa, minerul V­iorel Geama, ing. Herman Cornelia şi alţii. FRUNTAŞĂ DE 17 LUNI In sectorul II mecanică grea al uzinelor „Strungul” lucrează tre­­zoarea Ottilia Bruss, care de 17 luni este fruntaşă în producţie. Noi cereri pentru întovărăşirea agricolă Conştienţi de sarcinile ce le revin în atragerea de noi familii în secto­rul socialist al agriculturii, membrii întovărăşirii agricole „Cel de al doi­lea Congres al P.M.R.“, împreună cu membrii cooperativei agricole de producţie cu­rentă din comuna Stre­­za-Cîrţişoara, raionul Făgăraş s-au constituit în echiipe şi s-au împărţit spre a duce muncă de lămurire pe la casele celorlalţi ţărani muncitori. încă din primele zile, munca des­făşurată a început să dea roade. Convinşi de avantajele ce le pot avea mulţi dintre ei au cerut să fie primiţi în întovărăşire. Astfel, Gh. Aurel Stoia, Letiţia Tarcea, Traian Tarcea, Matei Moraru şi alţii au fost printre primii înscrişi. La sfîrşitul celei de-a doua deca­de a lunii decembrie, depuseseră ce­reri de înscriere pentru întovărăşi­re, un număr de 71 familii, cu o su­prafaţă totală de 102,31 ha. Alături de ţăranii muncitori, mem­bri ai uneia din formele cooperatiste agricole, au muncit pentru lămurirea ţăranilor muncitori şi deputaţii sfa­tului popular comunal, salariaţii sfa­tului popular şi alţii. STAN SPERILA, coresp.

Next