Evenimentul, octombrie-decembrie 1910 - ianuarie-februarie 1911 (Anul 18, nr. 189-285)
1910-11-26 / nr. 234
4 f < k 4 »AMUL XTIH M ®. MT 5 Bani ABQHÜILEKTE Pe *n *n . . . Lei 20 Ps jumatate an . 10 Pe trei lani ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanuu 44 VINERI 26 NO SUIRII 1910 -IUSUSICIUil! Ia» er ții și reclam.® In pag. a 2-a rândul 1 lea In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul. 30 b. telefon it ©,«» Progran) dț círpitúri Cu ocazia discursului pronunțat in ședința de ori a Camerei la discuția Mesagrului, d. Take Ionescu trecind în revistă reformele partidului liberal a căutat să schițeze programul grupărei takiste, faimosul program ce i se cere de mai bine de trei ani. Cu toata gălăgia și aplauzele de pe banca parlamentarilor takiști, efectul a fost din cele mai dezastroase, ca și departe de a formula măcar o singură ideie, un singur principiu de guvernamint, șeful grupărei democrate a dat la iveală o simplă însăilătură de cîrpituri „ciordite“ ;cum s’ar spune în limbagiul d-lui Fleva,—cîrpituri care nu se ridică nici măcar la înălțimea unor serioase amendamente ce s'ar propune unor legi și reforme existente. Și pentru ca publicul să se poată convinge cum ce-a putut d. Take Ionescu să dea la lumina după trei ani și ceva de frămintare, după trei ani și ceva de continua meditară, timp în care a avut de suferit și ingratitudinea celebrelor comisiuni care în îndărătnicia lor n’au voit să-i furnizeze un material cît de redus, vom căuta să restabilim după discursul de ori principalele puncte din programul de curînd născut. In politica externă d. Take Ionescu este de acord cu mesagiul. In arendarea moșiilor la obștii e de acord cu partidul liberal. In ce privește islazurile adopta iarăși vederile guvernului, cerînd numai ca statul să ia asupră și o treime din costul lor. Ca institute de credit necesara pentru formarea unicei proprietăți, d. 1ake Ionescu ca și liberalii nu vede decît Casa Rurală adăugind reformei liberale simpla codiță ca statul să ia asupră-și unul la sută din cei cinci la suta pe care ii varsă cumpărătorii. In ce privește impozitele de sa cere „o mai dreapta repartiție a «aromelor sociale» ceia ce înseamnă impozitul progresiv al d-lui Costinescu, iar pentru asigurarea și protecțiunea muncitorilor e de acord cu vederile d-lui Carp. Tot astfel și în ce privește reorganizarea administrativă în care cere întinderea inamovibilitate, adăogînd și aci o codiță, aceia că la facerea numirilor guvernul să consulte și opoziția. Relativ la învățămînt d-sa cere reducerea celor opt clase secundare la șapte sau și mai puțin, iar partea referitoare la armată nu cuprinde decît rezerva ca orice ministru de război militar să nu intre în parlament Desigur că expunerea unui atare program în ajunul unei schimbări de regim și tocmai atunci cînd d-sa cere puterea pentru a inaugura o eră nouă a vieței noastre politice și sociale, n'a putut să provoace decît o ilaritate generală în rîndurile acelora cari îl ascultau. Care e nota nouă și virginală pe care o aduce partidul democrat în viața noastră politică ? Care sunt soluțiile necesităților și însăși acele necesități a tuturor claselor noastre sociale,oare nefiind cuprinse în programele celor două partide istorice de guvernămînt, să fi reclamat înființarea unui al treilea partid. In privința aceasta d. Take Ionescu n'a spus nimic și nici n’a putut să reiasă din însăiătura de deziderate strînse cu oheta în vederea unei meschine reclame electorale, pe care le-a prezintat înaintea Camerei drept program de guvernamint. Discursul de or al d-lui Take Ionescu, discurs din care nu reiese decît moderațiunea și descurajarea omului pentru care totul e pierdut, constitue cea mai potentă dovadă a lipsei de rost politic a unui al treilea partid în guvernarea țărei, mărturisind în acelaș timp complecta superficialitate a aceluia din care „pretorienii“ au încercat să facă salvatorul Romîniei moderne. Mai trecute foștii săi tovarăși, macagiii și magazionerii de la C. F. R. să incomodeze prin grevă, mișcări de stradă situația guvernului din care face și d-sa parte, pentru ca apostolul de odinioară al sindicalismului anarhic să fie inițiatorul și cel mai asiduu colaborator al dlui Ferechide în elaborarea legei contra grevei și sindicatelor. A fost destul ca acum de Diamandi să încerce a pune capăt spasmurilor agonice a actualului guvern aducînd cu o oră mai mains în parlament chestiunea votului universal, pentru ca d. Morțun chnind din nas ca cel mai pur singe lord englez, să ia poziție contrarlui Diamandi, găsind ca inoportună această reformă. Cine ? Acela care cerea înfăptuirea ei Încă de la 1896. Afabil cu presa fiindcă-i face reclamă, genul cu opoziția fiind că nu-1 combate, amator pasionat al celor mai rafinate distracții burgheze, reacționar ireductibil cînd interesele guvernului o cer, d. Morțun este un adevarat Biland.... In caricatură. Sfii ao comunică că întrunirea comitetului Monumentului Cuza-Vodă care trebuia să aibă loc Duminică 28 la Camera de comerț, este amânată pe o altă dată, și convocarea se va face de către D-l Grigorie Ghika-Deleni. Un Briance. în caricatură Acesta desigur e o Basilica Morun. Din înfocatul campion de odinioară al socialismului utopic; din dușmanul neîmpăcat al organizației sociale moderne ; din omul care sa arunca întocmai ca o țară neîmblânziți asupra tuturor acelora ce căutau sa se ridice mai deasupra de nivelul plebei proletare, d. Morțun da cînd și-a luat la subțioară portofoliul ministerial este de necunoscut. Rnvlliod olt colo bluza albastră și steagul ieșiud. Morțun a îmbracat racul, plimbindu-și simandicoasa -i făptură in cauciuc și automobil, împărțind la dreapta și îa stiigă saluturi plictisite de om preocupat cu cele mai profunde probleme ale vieței de stat, etalând la solemnități cele două duzini de decorații, căpătate prin ploconeli de la aceia pe m ani pănă acum cîțiva ani nu i vedea decît ea pe niște tirani ai societăței moderne. A fost destul ca ta decursul or ------------------------------------------------- Situație critică Situata partidului d-lui Take Ionescu este din cele mai critice și urmorindu-i activitatea constau aproape atâtea deosebiri de păreri câți membri are și gruparea. In privința unui singur lucru sunt de acord : dorința de a veni la guvern. Dar tocmai această dorință, pe cât de sfrândft pe atât de nesăbuită, provoacă dezorientarea și oferă spectacolul unei adevărate harababuri. Dorința de a veni la guvern este după cum am spus generală și uniformă la democrați. Insă, fiindcă nu toți și-o manifestă în același fel, nici motivele introduse în susținerea cauzei nu sunt omogene și nici acțiunea nu e paralelă; de aci,toată încurcătura. Unii, după cum este d. Fleva și alți fruntași de marcă, luând calea dreaptă a politicei cinstite cer retragerea guvernului epuizat; alții, cer o campanie egală contra liberalilor pentru a-i împiedica să continue guvernarea și în contra noastră, iar codașii, oa d-nii, Thebasi, Paltineanu, Cancicov și alți Basilești, fac pe clovnii partidului. Acești candidați la demnități de întă la mână în Stat, prevăzând că nu pot avea ocaziunea să se producă decât sub un guvern pur democrat, se dau peste cap pentru a menține zvonul că așa ceva e cu putință. Iată clar trei direcțiuni cu totul opuse cu credințele și aspirațiunile lor; de alta In cari se risipesc energia și munca tachistă. Deoparte avem grupul fruntașilor avem grupul mijlociilor cari trag in lături, iar seva mai încolo și cu totul separați de ceilalți, găsim pe codași, cari în lipsă de adversari, luptă cu propria lor frică. Situația aceasta și critică și caraghioasă a unor adversari, cari totuși nu se sfiesc să nu amenințe nici mai mult nici mai puțin de cat cu ...distrugerea, departe de a ne inspira vreo grijă nu ne provoacă decât compătimire. Partidul conservator distrus de șampionul Păltineanu secondat de Tehași și Cancicov! Nu e suficientă această amenințare pentru a dovedi că autorii ei au nevoie de serioase îngrijiri medicale ! Dar chiar in fața unui certificat, prin care medicii să se pronunțe pentru responsabilitate și tot nu o vom putea lua un serios. Acum pentru un motiv, atunci pentru altul. Ce puteam să le răspundem noi, când acești clovni politici au avut îndrăzneala să Încerce a intimida pe M. S. Regele. Cine n’a luat cunoștință de discur surile revoluționare, ținute în întrunirile de maluri și de amenințările lor disperate prin ziare ? Și cu toate acestea, In fața Parlamentului ilustrul Pâltineanu părăsind tactica de la mahila adata ințelege că este partizan al continuării actualei guvernări. Nu era nevoe să o spue fiindcă suntem convinși că taohiștii primesc orice soluție care să se Întârzie decepția cea mare , totuși de ce le este frică tot nu vor scăpa. Danți membrii ai dlubulul conservator sunt rugați a se întruni în fiecare Sîmbătă, la orele 8 jumătate seara, în localul clubului, strada Lăpușneana No. 44. FARAMITURI Cetim în »Opinia*« »Prin credit se practici frauda si bancruta —lat* care e importa creditului“. Concepția e takistă pur-sang. Nu stiu cine a spus mai daun fizi că prea multa admirație timpește pe om, dar mare dreptate avea. Ca dovadă se poate aduce faptul că în »Opinia* de aseară unul a scris că d. Take Ionescu este cal mai mare bărbat di stat al timpului nostru / Și cînd te gîndești că un așa cm stă și muncește în Romînia unde nimeni nu-1 chiamă la guvern / Păcat de cele șapte perechi de pantaloni i •CD, Take Ionescu s’a declarat pentru asigurarea bătrînețelor. N’a spus însă în ce mod prin conversiune, sau făgăduind suprimarea art. 7 din Constituție. HOîn ce privește învățătura d. Take Ionescu este de părere că trebuesc împuținate clasele liceale pentru motivul că „tînărul intră prea tlrziu în viață, începe a produce prea tîrziu. Nu e rău ca șeful să se pună bine cu repetenții dar în tot cazul reforma nu ar privi pe takifti care consumă la orice vrîstă fără să producă. --------------—«COSCBU*— ■ —-------- Curiozitatea Formele curiozității se deosebesc după obiectul ei. Există o curiozitate deșartă, frivolă, mai e și una răutăcioasă, de afta ce ar trebui să se ignoreze. Când aceste două forme ,o complectează reciproc atunci avem indiciul unui spirit indiscret sau răuvoitor. In fine avem curiozitatea folostoare, curiozitatea științifică.Scopul ei este de a cunoaște legile naturii, ea aspiră la știință, la adevărul absolut I. Platon, definind curiozitatea vulgară, fieea că ea e numai ochi și urechi ; ea se complace în accidentele și detaliile vieței umane. Accidentală și secondară la omul cultivat și serios, curioziate a aceasta , caracteristică spiritelor mărginite și frivole, cari nu se interesează, da cât numai de nimicuri. Copilul ca și omul format, omul de rând, vulgar, ca și cel de spirit ,și zădărnicesc calitățile lor intelectuale, perzându-și vremea să afle ce s'a petrecut alastăeri, azi și azi în mahalaua lor. Neputând -și propună mari obicete se ocupi cu fleacuri. La mulți copii curiozitatea pentru mărunțișuri pentru nimicuri, nu e decât tranzitorie; eh! dar câți oameni nu rămân copii toată viața lor. Nemuritorul autor al serierei „Caraeteres“, La Bryère, a dat despre curiozitate o definițiune, ce ne reprezintă această însușire sufletească sub un aspect mai serios : „Curiozitatea nu e dorința pentru’ ce e bun sau ce e frumos, ci pentru ce e rar. E o înclinare au pentru ce e parf sau, ci pentru co e la modă*. Pentru a satisface curiozitatea publicului s’a găsit jurnalismul. Astfel, ca să i fie pe plac publicului diferitele ziare cotidiane și publication hebâomarsa cocsaer» soioase întregi mieilor evenimente, „faptelor diverse“ din orice localitate . . Mulți amici ai presei și chiar unele ziare serioase deplâng însă lipsa de control, cu care sa publică uneori fapte în privința cărora dacă nu se poate pastra tăcere, cel puțin s’ar putea impune o reservă oare-cart. Până și ziarele ilustrate cad în păcatul acesta, publicând portrets de asasini, de escroci și alte detsitusuri era a societătei pe când, fapte lăudabile sunt tisaute cu vederea. Moda cu bizareriile ei etalate. In coloanele publicațiunilor de tot f«eal intră de asemenea în categoria acestei curiozități frivole. II. A doua formă de curiozitate e cea răutăcioasă, care e periculos și atât pentru cel care o are, cât și pentru cel «are o are, cât și pentru cel care aude victimă. Ia astigona aceasta intră și curiozitatea de »pe«tacele sângeroase. La cei vechi curioșii (de specia nasasta) asistau la luptele gladiatorilor, în timpurile noastre, spaniolii au luptele de tauri. La Anglis, constată Spencer, că s’a introdus în mod clandestin luptele de cocoși. , La Buers constată un lucru, ce a a dispărut nici pănă »zi ia Franțs, unda există pedeapsa cu moarte, că public»! se duce cu duiumul spre a asista la executarea condamnaților De curiozitatea aceasta păsătoasă nu sunt scutite nici femeile. Astfst Madame de Sévigné istorisește că a asistat la două elocuțiuni (17 salle 1676 și 23 Februarie 1680). Voltaire scrie că la Paris vand Damiens fu schingiuit în modul cel mai teribil, toate ferestrele o» dedea« spre piața de execuțiune au fost inchiriate foarte scump pentru cocoane. Un academician din Pri> pătrunzi in incintă, pre a vedea subplieiul nenorocitului mai de aproape și fiind impiedecat de interveni călăul zicând halebardierilor: „Sftsați-i să intre pe domnule înncintă. Dânsul este un amator . Adică cum am zice un curios. In timpul din urmă la Paris curiozitatea plebei canalii a trebuit înfrânată prin re strungerea publicităței executiunilor, după cum se face și în Anglia. Curiozitatea, zice sf. Augustin, se Îndreaptă chiar și asupra Nemților, neplăcute și mâhnitoare nu pentru a resimți durerea sau jalea, ci petru dorința de a ști tot. a.^vedea toate; căci ce plăcere e de a vedi un corp mort, sfâșiat In bucăți . Și cu toate acestea, când le vine la drum curioșilor așa ceva, toți se ingrămădesc să vadă, un lucru, ce de almintrelea ar inspira oroare to 80 Ce? sa mai zicem de reclama ce se face bandiților de totultale publică tot ce vorbesc și publicul despre gesturi!« și apucăm Tiia lor? Ca și cum aceasta nată un mijloc infailibil, pentru a Inmulț numărul asasinatelor și violurilor Câtă dreptate au toți cel ce pr testează în contra acestei tetropagande. „Ori ce măsura am îna pentru reprimarea criminalitații crescânde* zice publicistul Paul Ma «dritte«, nu vom ajunge la n,ci a rezultat, cât timp vom «chintui de prea mari iaturii. •’ț^biți popűLt. ! cum ! Sunt atlii. bt.i ■Ä uk K. menește de el nicaenii cu curaj, de devotament sublim . Șiu m9u nu vorbește de cât de «pap il Iată ce ii încurajează la omor“ri' t ■ că Erostrate ar reveni pe P . mi’ar mai da loc templului din Bea, «prad«“» milleun» d» » ^ i» mii de coloane de ziare* tata In fiu el vor fi ceie DU, no * Am ° Trebue s să recunoaștem că raport ÎAS