Familia, 1873 (Anul 9, nr. 1-44)
1873-06-03 / nr. 22
Pesta 3/15 iiniu. Va esî dominec’a. Redact.: strad’a iernei nr. 1. Nr. 22. Anulu IX, 1873. Pretiulu pe arm 10 fl., pentru Romani’, 2 galbeni. De insemnetatea datineloru poporale pentru literatur’a dramatica. (S'a cetitu in adunarea de la Garansebesiu a Societăţii pentru fondu de teatru romanu, la 28 apr. a. c.) (Fine.) IV. Asemenarea intre Palilia si Alesulu. Nu-i ocasiunea, ca sfe racii toate asemenarile intre toate impregiurările vechie si cele noue ale acestora serbatori, si se dau unele esplicatiuni, dar nu potu de a nu atrage atențiunea la unele puncte. Palilia a fostu in 21 aprile, si Alesulu se incepe in 21 aprile cal. vechiu , totu in acea di, caci calindariulu romaniloru vechi, e calindariulu Julianu , alu lui Juliu Cesare, ce e identicu cu calindariulu vechiu de adi. — Palilia si Alesulu sunt serbatori de ale pecurariloru romani, din Roma, ca si din Daci’a. Prin asiediarea pastoriloru s’a fundatu Palatiu, si astu-felu inceputulu Romei; prin pecurarii de adi, totu in 21 aprile se fundéza unu feliu de Palatiu , adeca , strung’a si stân’a. In cultulu dînei Pales se afumau cu materii religiose, si se stropiau cu apa santâta; adi se afuma cu o untura misterioasa, se uda cu apa din galeata, si se stropesce cu apa descântata. Dînei Pales i se aducea de jertva o turta sau pogada; adi se face colacu de grâu sau turta de malaiu. Adi, candu taia, vatavulu câte trei bucatiele din colacu si dice: „Aceste le jertvescu ! intielege a buna sém’a o dieitate a cultului vechiu, — dar a uitatu numele dînei. Rugatiunea catra Pales adi e impartîta intréga la deosebite ocasiuni, si in parte sustienuta prin insa-si credinti’a de adi, si prin datine. Facerea focului, si sarirea pastoriloru vechi, si a oiloru peste focu, adi e asemene, dar numai se petrecu printre focuri. Atunci s’au aruncatu in focu ramuri de rosmarinu, bradu, olivu, si dafinu, adi se pune in untura de oiaiu, arieu, si alte plante de clim’a nóastra, si se afuma cu ele. Atunci ca si astadi se petreceau afara la campui, in Palatiu, ca si la strunga, si alte asemenâri. Din aceste veti observă, că Palilia cu Alesulu, nu numai cu semeua, ba, sunt identice, si ce e mai multu, ca, datinele de adi sunt mai depline.