Federatiunea, septembrie 1871 (Anul 4, nr. 91-99)
1871-09-15 / nr. 95
f®est’a, Mercuri, 27./15. sept., 1871. STr. 95- 563. Anulu alu patrulea MDCCCLXXI. Locuinti’a Redactorului ai 0«ni«l*ri’a Redaetiunii e in trat’a tragatoriului [1.8- veszutoza]. Nr 5. Scrisorile nefrancate nu se vom primi decatu numai de la corespunfiintii regulari ai „Federatiunii.“ Articlii tramisi si nepublicati se vom arde. Diurnalu politicu, literariu, comercialii si economicu. Va esî Mercur!a9 Tineria si Dominec’a. Pretiamu ds Prenamerationa Pre trei lune . . . 3 fl. v. a Pre siese lune . . . 6 „ „ „ Pre anulu intregu . 12 „ „ „ Pentru Hoinani’a : prea. intregu 30 Fr. = 30 Leiu„ 6 lune 16 ., = 16 ,, „ » 38 „ = 8 „ Pentru insertiuni : 10 or. de linia, si 30 or. taos’a timbrale pentru nespecare publicatiune separatu. In loculu deschisu 20 or. de linia- Unu esemplariu costa 10 cr- Pest’a, 26/14. sept., 1871. După declaratiunea nemtiloru d’a nu parteeipâ la diet’a provinciale boema e greu a prevedé, cum se va desvolta situatiunea in Cislaitani’a, cu tote aceste inse după preoemnele de ph.ua acuma se pote deduce cu siguritate, ch majoritatea dietei, fara a se interessa multu de absinti’a nemtiloru, va delibera projectulu legii electorale si legea de nationalitate si apoi va tramite una adressa imperatului, in carea se va esprime aplicarea ceh’dorit d’a partecipa la desbaterile Reichsratbului, cu scopu d’a se realisa definitivu impacatiunea dorita. Intre ace’a, conformu regulamentului, nemţii voru fi invitaţi a si ocupa locurile in dieta. La casa candu ei voru refusa acésta invitare, ceea ce după constelatiunile de facta e mai multu decâtu probabilu, atunci după espirarea terminului prescrisu prin regulamentu, li se voru cassa mandatele si se voru publica alegeri noue. Daca s’ar’ intardîâ lucrulu in modu neprevedintu si intre ace’a s’ar’ accepta nou’a lege electorale, publicarea alegeriloru noue se va amenâ prina atunci, prina candu diet’a se va fi reconstituitu pre bas’a nouei legi electorale, chci atunci proportiiunea ar’ deveni si mai favorabila pentru cehi, decatu cum e asta di. Intre aceia inse, prin succursulu alegeriloru directe d’in tierele ale caroru a diete au refusatu d’a-si tramite deputatii in senatulu imperialu, si cu ajutoriulu maioritatii de done d’in trei Arti asigurata pentru veri ce eventualitate, Reicharathulu va esecuta impacatiunea si apoi va urma încoronarea imperatorelui Austriei de rege alu Boemiei. Diuariulu ungurescu guvernamentulu „Pesti Napló” nu consente neci decâtu cu prorogarea dietei croate, despre carea luaramu si noi notitia in revist’a nostra d’in mulu trecutu. înainte de tote, dîce nu^itulu organu, aceasta mesura va suscitâ credindu in croati, ch guvernulu ungurescu porta frica mare de opusetiunea croata, ca elu nu voiesce se pasiesca seriosu si pentru ace’a ar’ voii s& cascige tempu. De alta parte prorogarea ar’ contribui multu d a strica chiaru si opiniunea despre opusetiunea croata si preste totu a face se apara miscarea, croatiloru mai importanta, decâtu cum e intru adeverii. Ungari’a ocupa facia de Croatî’a nu numai Una pusetiune de dreptu si ecuitite, ci si de potere si preponderantia. Spre a se convinge omulu despre acesta, e destulu se essamineze bugetului care areta destulu de chiaru. Ce sicrificie mari a luatu Ungari’a asupra-si, pentru ca sa scutesca poterile consociului sen mai slabu contr’a imposition pre mari. Acțiunea guvernului in afacerea Croatiei e precisata forte simplu prin reporte. Inapte de tote trebuie a se oferi majoritatii croate posibilitatea d’a-si formula pretensiunile sale ; daca a°este aru fi de natura in câtu nu se voru poté submitte la discutiune, atunci vine rondulu la parlamentului ungurescu d’a se dechiara or’ daca atitudinea opusetiunei croate ar’ face preste totu impossibile discutiunea, atunci guvernulu ar’ trebui sa aseze de dreptulu constitutionalu si se dissolve diet’a. Dar’ prorogarea e degia fapta împlinita, si acum’a celu putienu tempulu sé se intrebuintieze spre a capacita populatiunea, croata despre importanti’a impacatiunii. Dinariele berlinese si cele vienese constata esistinti’a unei depeste cercularie a cancelariului ostrungurescu, piivitoria la întâlnirile d’in Gastrin si Salisburgi’a ale monarciloru d’in Austrax’a si Germani’a ; ea, e datata d’in 12. sept. e concipiata in limb’a francesa si s’a comunicatu degiu guverneloru străine. — Depesi’a d’in cestiune constata amiceti’a restabilita intre Ostrunguri’a si Gerr^ani’a, precum si relatiunile cele mai intime intre ambii monarch Accentua mai departe, ch conferintiele d’in Gastein si Salisburgi’a au precisatu identitatea interesseloru ambeloru imperie si au condusu la resultatulu, ch in urm’a unei contrelegeri prealabile tote cestiunile suscitate voru ave a se discute in comunu in sensulu sustienerii plicii europene. Resultatulu acestoru conferintie nu contiene nemic’a ce ar’ poté periclita si nelinisci pre altu statu d’in contr’a elu ofere una garantia morala pentru sustienerea phicii. In Gastein si Salisburgi’a nu s’a discutatu nemic’a nou, ci numai s’a esoperatu una consolidare a politicei desemnata in cartea rosua d’in urma. — Precum amu observatu si cu alta pe nume, numai tempulu si veritoriulu celu mai de aprope ni voru poté aretu, incatu a cascigatu Austria prin aceste intalniri si conferintie diplomatice. Camer’a reprezentanţilor«. Ungariei. S i e d i n t i’a d e 1 a 22. sept. 1871. Presiedintele Paulu Somssici deschide siedinti’a de asta di la 12 ore merid. si după autenticarea protocolului d’in siedinti’a precedente anuncia mai multe petitiuni juredictionarie, cari d’impreuna cu alte petitiuni presintate de deputati se transmittu comissiunii petitionarie. Mauritiu Jókai interpelleza pre ministrulu de financie, daca are dsa cunoscintia despre confussiunea banale ce domnesce in lumea comerciale si industriale de aici ? si sciensa, cu caus’a principale a acestei confussiuni este restrictiunea creditului bancei nationalel precum si dispusetiunea Dsale, de a da banii ce i stau la dispusetiune numai unei bance de creditu, carea apoi face speculatiuni cu ei, dandu-i altor institute bunale cu câte 9—10 percente . Si daca scie, este Dsa aplecatu a facedispusetiunile necessarie spre delaturarea acestui reu ? Ministrulu de financie, C. Kerkapoly, respundiendu la interpellatiune dice, ca are cunoscintia despre tote acestea si va si face tote spre delaturarea reului. In dîlele prossime va da adeca spre dispusetiunea piatrei banale pestane vre-o câteva millione, — dar’ firesce sub conditiuni, cari asigura si folosul« statuei. Interpellantele se multiumesce cu promissiunea d’in urma, si camer’a ie actu despre respunsulu ministrului. După ce se mai făcu doue interpellatiuni, un’a câtra ministrulu de justitîa, alfa câtra celu de financie, deputatulu Aless. Török presinta unu projectu de resolutiune, după care ar avé sé se sisteze incassarea prin esecutiune a contributiunii d’in anulu trecutu de la proprietarii mici de viie, si avendu in vedere culesulu, slabu d’in anulu trecutu, restantiele de contributiune se se incasse’za numai in rate. — Se va tipări si distribui. Notariulu Petru Mihályi comunica resultatulu alegerii celoru trei membri in comissiunea a siesea judiciaria, făcută inca in siedinti’a trecuta. Camer’a trece apoi la ordinea dîlei: desbaterea propunerii deputatului Iuliu Gyö r f f y, relativa la esmitterea unei comissiuni de 15 membri, carea se desbata si prelucre de nou projectulu de lege industriariu. Ministrulu S zá v y primesce propunerea lui Györffy sub conditiunea, ca reportulu comisiiiunei de 14, se nu se pertracteze de nou in secțiuni, ci indata se se desbata in plenu. Sub aceasta conditiune lu accepta si camer’a, si lu pune la ordinea dîlei pre siedinti’a de luni (24 sept.) Siedinti’a se rădică la 11/^ ore d. m. Memorand« 1. Fara consideratiune la nascere, toti acei dioi a patriei sunt alegatori, cari sub titlu de dare fondaria, de casa , de cascigii personale si de adause pentru rescumperarea urbariala respundu una suma de 10 fl. v. escu, luandu-se de basa unu patrariu de mosia d’in Ungari’a, ori una posessiune conforme acestei cantitati de pamentu, este alegatoriu, celu ce in termina de midilocu poste de 11 jugere de pamentu. 2. fara privire la censu, preotii, capelanii, professorii ordinari si notarii comunali. B) Impartîrea numerului deputatiloru, luandu-se in consideratiune numerulu poporului, territoriulu si interes s e t e economice, si pi emitiendu, ca cetatile de importantia mai mare, a carorua popolatiune după catagrafia (conscrierea) d’in 1870 trece preste 10.000 de suflete, voru alege câte unulu, era cele cu popolatiune de la 20,000 —40,000 câte duoi deputați, de asemenea tote comitatele, scaunele si districtele cari pana acuma au alesu câte duoi deputați, daca popolatiunea lor face 11,000 de suflete, inse va trece preste 40,000, voru poté tramite câte unu depistatu, după parerea nostra s’ar poté intempla in modulu urmatoriu : 1. Tergulu Muresiului (Muresiu-Osiorbeiu), cu 12.000 locuitori si 38.086 fl. dare directa, ar tramite 1 deputata. 2. Sabiiulu, cu 19.152 locuitoru si 80.000 fl. dare directa, ar tramite 1 deputata. 3. Clusiulu, cu 25.080 locuitori si 107.274 fl. dare directa, ar tramite 2 deputaţi. 4. Brasiovulu, cu 28.014 locuitori si 121.577 fl. dare directa, ar’ tramite 2 deputaţi. Comitatele, scaunele si cercurile electorale formate d’in cetati, neintelegandu-se aci cretatile cari aru fi investite cu dreptulu d’a-si tramite deputaţi propri. 5. Comitatulu Albei-de-josu cu cetatea libera regesca Alb’a-Iuli’a si cu oppidele taxaliAbrudusiVizoc n’a, cu 229.614 locuitori, cu unu territoriu de 80 mile □, si cu 488.265 fl. 39 cr. dare directa, aru avea a tramite 7 deputați. D’intre cercurile electorale unulu ar’ avea loculu principalu in Alb’a-Iuli’a, celu-alaltu in Abrudu si alu treilea in Vizocu’a, la cari comitatulu ar’ adauge unu teritoriu cu atât’a poporatiune, câta se recere la alegerea unuia d’intre cei 7 deputati. 6. Comitatulu Albei-superiorie cu cetatea libera regesca Elisatopole, cu 61.821 locuitori, cu uuu territoriu de 30 mile □ si cu 137.077 fl. 78 Va cr. dare directa, ar’ tramite 2 deputati. Loculu principalu alui unuia d’intre cercurile electorali e Elisabotopole, catra care se va anessa unu teritoriu cu poporatiune proportiunata. 7. Comitatulu Clusiului cu cetatea taxala Cosiogn’a, cu 164.973 locuitori, cu unu territoriu de 80 mile □ si cu 367.774 fl. 74 cr. dare directa, ar’ ave a tramite 5 deputati. Loculu principalu alu unuia d’intre cercurile electorali e opidulu Cosiogn’a, anessandu-i-se unu teritoriu cu poporatiune proportionata. 8. Comitatulu Dobâcei cu cetatea taxala Secu, cu 85.471 locuitori, cu unu territoriu de 52 mile □ si cu 223.750 fl. 402 cr. dare directa, ar’ avea a tramite 3 deputati. Loculu principalu alu unuia d’intre cercurile electorale e cetatea Secu, anessandu-i-se unu teritoriu cu poporatiune proportionata. 9. Comitatulu Uuiadorei cu cetatile taxale Uniadora si Hatiegu , cu 189.450 locuitori, cu unu teritoriu de 109 mile □ si cu 410.571 fl. 21 V*cr. dare directa, ar’ avea a tramite 6 deputati. D’intre cercurile electorale unulu ar avea loculu principalu in Uniador’a, celu-a-laltu in Hatiegu, anessandu-li-se unu teritoriu cu poporatiune proportionata. 10. Com ita tu l u Solnoculu i-i n te ri o ru cu cetatea libera regesca Gherl’a, cu 139.262 locuitori, cu unu teritoriu de 58 mile □ si cu 291.727 fl. 66 1/1 cr. dare directa, ar’ avea a tramite 4 deputati. Loculu principalu alu unuia d’intre cercurile electorale e cetatea libera regesca Gherl’a, anesandu-i-se unu teritoriu cu poporatiune proportionata. 11. Comitatulu Turdei cu 153.673 locuitori, cu unu teritoriu de 83 mile □ si cu 326.286 fl. dare directa, ar’ tramite 5 deputați. 12. Comitatulu Cetatii-de-barla cu 93.303 locuitori, cu unu teritoriu de 26 mile □ si cu 234.960 fl. dare directa, ar’ tramite 3 deputați, in caus’a revisiunei legei electorale d’in Transilvani’a. (Fine.)*) V. Preiifitiendu aceste, si considerandu, ca attributiunea principale a dietei e, ci ea se represinte opiniunea majoritatii tierei; considerandu, ca in epoca egalitatii generale de dreptu, a ahugamentului militariu si a solvirei contributiunii, privilegiele representative nu se potu sustiene: e neincungiuratu de lipsa ca se se puna capetu acestei anomalie, si cu privire la Transilvania se se esopere una impartîre representativa noua si correspundie troria egalitatii de dreptu, era cu privire la intrega poporațiunea se se enunde una si aceeasi capacitate electorala. Manecandu d’in eceste, după parerea nostra cele doue defecte schitiate mai susu trebuescu îndreptate in modulu urmatoriu: A) Cu privire la capacitatea electorala se se enunde cu : *) Vedi Nr. trecutu alu „Federat.“