Flacăra Iaşului, iunie 1954 (Anul 10, nr. 2417-2442)
1954-06-01 / nr. 2417
Pag. 2 FLACĂRA IAȘULUI Din activitatea Filialei Iaşi a Institutului de studii romîno-sovietic Institutul de studii romîno-sovietic, filiala Iaşi, a corespuns cu succes în cursul anilor săi de activitate scopului de a sprijini şi accelera procesul cunoaşterii şi însuşirii creatoare a marilor realizări ale ştiinţei şi culturii sovietice de către oamenii de ştiinţă din oraşul şi regiunea Iaşi. Luînd fiinţă în anul 1949, într-una din încăperile Universităţii„Al. I. Cuza“, Institutul s-a dezvoltat, iar colectivul său a început să desfăşoare o activitate din ce în ce mai largă. In acţiunile sale multilaterale — conferinţe, symposioane, consfătuiri, referate —, prin publicaţiile şi traducerile sale, Institutul informează cercurile ştinţifice de specialitate cu tot ce apare nou în domeniul ştiinţei sovietice. Institutul a ţinut seama în permanenţă ca manifestările sale să cuprindă înaltul nivel al ştiinţei sovietice şi să dea —, pe baza bogatei documentaţii sovietice —răspuns numeroaselor probleme care frămîntă pe oamenii noştri de ştiinţă. Pe linia trasată de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19-20 august 1953,Institutul, şi-a axat activitatea pe sprijinirea cercetărilor practice concrete ale oamenilor de ştiinţă din regiunea Iaşi cu material documentar sovietic pentru a stimula astfel munca ştiinţifică originală. In acest sens, s-a ţinut o strînsă colaborare atît cu cadrele din învăţămîntul superior, cit şi cu A.S.I.T., S.R.S.C., „Soc. Ştiinţelor medicale“, „Soc. de Ştiinţe Naturale”, „I.S.E.P.“ etc. Conferinţele din sectorul ştiinţei şi tehnicii, cum sunt: „Cercetări sovietice în problema clasificării tehnologice a proceselor chimice”, „Realizări sovietice în domeniul silicanilor“ „Din experienţa sovietică în construcţiile de locuinţe muncitoreşti“, „Probleme de protecţia muncii in industria uşoară” şi altele, au trezit un viu interes în sînul auditorilor. La mijite conferinţe participanţii, au pus întrebări, dezbătînd apoi diferitele probleme puse în discuţie. De exemplu, la conferinţa „Realizări sovietice în domeniul silicanilor“, miezul discuţiilor a constituit-o problema sarcinilor care revin chimiştilor din patria noastră în domeniul dezvoltării chimiei silicanilor. Institutul româno-sovietic acordă o deosebită atenţie problemelor legate de dezvoltarea agriculturii în Moldova. Institutul a pus — şi pune — la dispoziţia cercetătorilor şi practicienilor agronomi, un bogat material ştiinţific de specialitate, bazat pe învăţăturile savanţilor sovietici Micurin, Williams, Lîsenko şi continuatorii lor. Colectivele de cercetări de la staţiunile experimentale I.C.A.R. Tg.-Frumos, G.A.S. Bucium, Staţiunea de ameliorare a plantelor ş.a. ţin o strînsă legătură cu Institutul romîno-sovietic, de unde își procură o bună parte din materialul documentar. Aplicînd metodele agrotehnice sovietice cele mai înaintate, experimentatorii au reuşit să determine stadiile de dezvoltare la două noi soiiuri de grîu de toamnă, să aplice noi metode de irigare, să găsească metode noi de combatere a bolilor la principalele plante de cultură etc. In această direcţie, au mai fost ţinute o serie de conferinţe cum ar fi : „Despre importanţa unei utilizări raţionale a solului, ca principal mijloc de producţie în agricultura sovietică” ; „Acad. T.D. Lîsenko despre sarcinile ştiinţei cu privire la nutriţia plantelor din sol ca mijloc pentru sporirea recoltei”, „Hibridările vegetative la animale — un nou domeniu de aplicare a micturinismului“ şi altele. La conferinţe au participat numeroşi agrotehnicieni, studenţi şi membri ai corpului didactic. In activitatea sa, Institutul colaborează şi cu diferite alte institute ştiinţifice, sugerînd teme şi furnizînd bibliografia din lucrările sovietice respective. In ultima perioadă s-au ţinut, in colaborare cu Institutul Pedagogic şi colectivul de geografie-geologie, conferinţele : „Realizările profesorului N.N. Baranski în domeniul geografiei economice din U.R.S.S.”, „Realizările sovietice în cadrul planului de transformare a naturii” ş.a.m.d. In colaborare cu Soc. de Ştiinţe naturale s-au prezentat referatele: „Date noi în fiziologia economică aduse de cercetătorii sovietici”, „Unele probleme cardinale ale micturinismului“, „Opera ştiinţifică a fiziologului rus N.E. Vedenski“ etc. Ca urmare a tezelor şi discuţiilor care s-au desfăşurat în U.R.S.S. la sfîrşitul anului 1953, cu prilejul sesiunii a opta a Academiei de Ştiinţe Medicale, Institutul a organizat în colaborare cu Societatea Ştiinţelor Medicale conferinţa: „Raport asupra sesiunii a opta a Academiei de Ştiinţe Medicale a U.R.S.S.”. In cadrul Institutului romîno-sovietic au fost de asemenea prezentate numeroase conferinţe din domeniul ocrotirii sănătăţii publice. Un aport de seamă în activitatea institutului îl dă biblioteca sa. Aceasta conţine circa 15.000 cărţi de specialitate romîneşti şi sovietice, precum şi circa 21.000 traduceri litografiate şi dactilografiate printre care : manuale articole etc. Biblioteca primeşte toate publicaţiile centrale de specialitate din ţara noastră, din U.R.S.S., precum şi publicaţiile progresiste de peste hotare. Personalul bibliotecii informează cu rapiditate colectivele de ingineri şi tehnicieni din întreprinderi, instituţiile de cultură şi bibliotecile din oraşul nostru, asupra noilor materiale documentare intrate. Astfel, sunt difuzate cu regularitate „Buletinul de informare ştiinţifică“ (tipărit), „Repertoriul de traduceri“ (litografiat), „Caietele universitare“, „Sumarele revistelor sovietice intrate în Institut”, „Fişele rezumative ale revistelor Sovietice“ etc. Printre cei care vizitează cu asiduitate biblioteca Institutului se pot ve-,, dea studenţi şi tehnicieni, profesori şi ingineri, elevi de curs superior, medici şi muncitori sanitari, etc. Cu larga activitate a Institutului se împleteşte şi activitatea secţiei de traduceri. Această secţie a crescut an cu an, mărindu-şi numărul colaboratorilor, odată cu cel al traducerilor. Prin munca plină de conştiinciozitate a colaboratorilor interni şi externi, secţia s-a străduit ca nivelul traducerilor să fie calitativ corespunzător cu înaltul nivel ştiinţific al lucrărilor sovietice. Secţia de traduceri a căutat să satisfacă cerinţele diferite,lor Institute şi colective de cercetări ale Filialei Academiei R.P.R., precum şi ale diferitelor întreprinderi şi înstituţii locale şi din alte oraşe. In decursul activităţii sale, secţia a tradus peste 2.000 lucrări sovietice (articole şi cărţi), din cele mai variate ramuri ale ştiinţelor tehnice, medicale, ştiinţelor naturii şi sociale. Dintre traducerile efectuate, cităm cîteva titluri de cărţi : „Vitaminele” de Devlamin; „Bazele transmiterii căldurii” de Miheen ; „Bazele teoretice ale conducerii sintezelor combustibililor lichizi” de Orodiko ; „Principiile epidemiologice ale malariei” de Moskovski şi altele. Secţia a acordat o atenţie deosebită difuzării cît mai largi a lucrărilor traduse, atît în oraşul Iaşi, cît şi în alte regiuni ale ţării. In acest mod, au fost puse la îndemîna cercetătorilor din laboratoare şi întreprinderi, cele mai noi metode ştiinţifice ,sovietice. Printre unităţile socialiste care au primit materiale traduse la filiala Iaşi a Institutului româno-sovietic, se numără : „Sovrompetrol”-Ploieşti, „Institutul de maşini şi aparate electrice” —Craiova, „Fabrica de rulmenţi” din Moldova, precum şi o serie de întreprinderi şi biblioteci publice din Iaşi. S-au difuzat astfel sute de mii de pagini dactilografiate sau litografiate. In activitatea sa de-a lungul anilor, Institutul s-a interesat îndeaproape de rezultatele eforturilor depuse pe linia transmiterii conţinutului şi spiritului înaintatei ştiinţe sovietice. Astăzi, se poate înregistra o creştere apreciabilă a nivelului ideologic, în activitatea sa, precum şi o încredere din ce în ce mai mare în eficacitatea sa. Colectivul Institutului de studii romîno-sovietice este hotărît să desfăşoare şi pe viitor o cît mai rodnică răspîndire a cunoştinţelor din domeniul ştiinţei şi culturii sovietice. LUPU ZLOTA Şeful secţiei traduceri a Filialei Iaşi a Institutului de studii romîno-sovietic Un important eveniment muzical in luna mai 1954 s-a împlinit un an de la înfiinţarea corului de pe lîngă Filarmonica de Stat „Moldova“. Cu această ocazie, direcţiunea Filarmonicii a hotărît să dea un festival Beethoven, al cărui program să cuprindă uvertura la opera „Egmont“ şi simfonia a IX-a,cu solişti, cor şi orchestră. In vederea unei cît mai corecte şi artistice interpretări a simfoniei a IX-a, care pînă în prezent n-a mai fost cîntată în oraşul nostru, concertul de săptâmîna trecută a fost suspendat, pentru ca orchestra să beneficieze de două săptămîni de repetiţii. Sub bagheta tov. Achim Stoia, care va conduce corul şi orchestra, colectivul Filarmonicii se pregăteşte temeinic pentru concert, cunoscut fiind că partitura simfoniei a IX-a are — pe lîngă multe pagini de rară frumuseţe -- şi dificultăţi tehnice şi de interpretare. Orchestra repetă zilnic, împreună cu soliştii (E. Urmă—soprană, T. Tarnavschi—alto, V. Puşterla—tenor și A. Cuşmuliuc—bariton) și corul „Gavril Muzicescu", sub conducerea prof. G. Pascu. In sprijinul unei cît mai juste redări a monumentalei lucrări a marelui compozitor, la repetiții, colectivul audiază pe plăci simfonia a IX-a, dirijată de Felix Weingartner. In cinstea Zilei Internationale a Copilului .................. 1 IUNIE .................. De la uzină, am trecut grăbit, Cu un vecin, prin parc. Zglobii Pe poartă, zgomotos a năvălit O grădiniţă-ntreagă de copii Ne-oprim o clipă. Şi din depărtare Parcă n-am crede câ-ntre ei, ni-s fiii, Cică lalelele şi macii din răzoare Azi prin alei se joacă de-a copiii. In toţi obrajii-au înflorit buchete Toţi ochii te privesc in ochi, senini Şi-n zîmbetele de băieţi şi fete, Parcă-nfloresc o sută de grădini E ziua lor — serbare minunată Noi ne luptăm să-ndeplinim un plan Un plan de pace, viaţă-mbelşugată Şi-a lor să fie, orice zi din an AURELIA PURICE educatoare Manifestări artistice Duminică 30 mai, la Casa Pionierilor din oraşul nostru, a avut loc o reuşită serbare în cinstea Zilei Internaţionale a Copilului. Cu acest prilej a conferenţiat tov. doctor. Goldenberg care a arătat cît de frumoasă este viaţa copiilor din Uniunea Sovietică şi din ţările de democraţie populară, în contrast cu existenţa de mizerie pe care sînt nevoiţi s-o ducă cei mai mulţi dintre copiii din ţările capitaliste.. Conferinţa a fost urmărită cu viu interes de pionieri, care au vizionat apoi şi un frumos program artistic, prezentat de ansamblul Casei Pionierilor, cu concursul colectivelorde la grădiniţa Nr. 2 C.F.R. şi grădiniţa de aplicaţie. Sub conducerea tov. prof. Constantin Tăbrîcea, corul a interpretat „Cîntecul pentru prietenul îndepărtat“ de Dunaevschi, „Trenul pionierilor“, „Hora cu strigături“ de Vasile Ionescu-Paşcani, „Repetiţie la concert“ de Mozart şi altele. Un succes deosebit a obţinut şi corul grădiniţei Nr. 2 de copii de la CER, care a interpretat „La fereastra grădiniţii“ şi „Noi toţi, mari şi mici“. O plăcută impresie au produs participanţilor recitările „Voi fi pionier“, rostită de Digi Cernes şi poezia „Lidice“ de Eugen Jebeleanu, recitată de Viorica Hulubici. S-a prezentat apoi o frumoasă suită de jocuri romîneşti, un dans ritmic, „Moldoveanca“ şi altele. După vizionarea programului, participanţii au vizitat bazarul de cărţi deschis la Casa Pionierilor în cinstea Zilei Internaţionale a Copilului. ★ Duminică, in sala căminului cultural „S. Michaels“ s-au adunat numeroşi muncitori, salariaţi, gospodine, elevi şi pionieri pentru a sărbători Ziua Internaţională a Copilului. După ce tovarăşa profesoară Carolina Lenţer de la şcoala nr. 6 băieţi aconferenţiat despre însemnătatea acestei sărbători a urmat un bogat program artistic format din cîntece şi recitări, care au fost executate de către formaţia artistică de la O.C.L. Produse Industriale Iaşi. O deosebită impresie a produs asupra participanţilor: „Cîntecul marinarului“ executat de tov. Rodica Jorea şi Lala Lăpuşanschi, „Armonica singuratecă“ cîntat de solista Harieta Herşcu, melodia „In slujba păcii“ (solist Haim Iacob), Cîntec colhoznic (solistă Anişoara Ghijinschi) şi altele. In încheiere echipa artistică a Cooperativei „21 Ianuarie“ a executat o serie de dansuri populare care au fost mult apreciate de publicul spectator. A urmat o frumoasă reuniune tovărășească. GH. SIMIONICA corespondent Pentru o copilărie fericită Multe şi frumoase sunt realizările regimului nostru de democraţie populară, în domeniul ocrotirii şi educării tinerei generaţii. In raionul Roman ,de pildă, au fost înfiinţate în anii regimului democratpopular 3 cămine de zi şi o creşă, unde copiii oamenilor muncii primesc o îngrijire părintească şi o educaţie sănătoasă. De asemenea au mai fost înfiinţate 2 case de copii şi 9 grădiniţe. Pentru ocrotirea sănătăţii copiilor, au fost înfiinţate ,la Gîdinţi un , preventoriu cu 80 de locuri, în oraşul Roman un spital de copii şi o policlinică, iar pe lîngă spitalele rurale secţii de copii. In comuna Secuieni funcţionează un dispensar cu staţionar, iar în 25 de sate bucătării dietetice. Statul nostru acordă o atenţie deosebită familiei cu mulţi copii. Astfel, numai în primul trimestru al acestui an s-au plătit 135.155 lei drept ajutor familial, iar ca premiiunice de stat 16.000 lei, bugetul pentru ocrotirea mamei și copilului pe anul acesta fiind cu 70 la sută mai mare decit cel al anului trecut. S. DRAGHICI îmi voi petrece vacanţa mai cu folos Aştept cu nerăbdare ca după munca şcolară a anului de învăţămînt, care-i pe sfîrşite, să-mi petrec vacanţa de vară în satul meu natal, Pocreaca, din raionul Codăieşti — regiunea Iaşi. Am învăţat însă că odihna cea mai plăcută şi mai folositoare nu înseamnă încetarea oricărei activităţi ci dimpotrivă, o activitate cît mai variată. Astfel, că dacă anul acesta am învăţat în şcoală multe lucruri noi, importante pentru viaţă, voi căuta ca în timpul vacanţei să fac să rodească aceste învăţături, în sal la mine. Pentru aceasta, voi contribui la sprijinirea campaniei agricole, in cadrul şezătorilor, a discuţiilor şi a sfaturilor, pe care, ca utemistă, ie voi da tinerelor eleve şi pioniere din comună. îmi voi da, de asemenea, silinţa să ajut activitatea culturală la aici, prin cărţi, leduri, organizarea unei biblioteci volante. In felul acesta, îmi voi consolida şi cunoştinţele căpătate în şcoală, privitoare la necesitatea dezvoltării agriculturii, la importanţa ridicării productivităţii muncii şi la ridicarea culturală a ţărănimii muncitoare. COSTEA PARASCIIVA elevă anul II B Şcoala medie comerţ I Nr. 2417 Manifestări culturale în cadrul sărbătoririi reunirii Ucrainei cu Rusia LA ATELIERELE C.F.R. „ILIE PINTILIE” Zilele acestea, în sala de festivităţi de la Atelierele CFR „Ilie Pintilie’ a avut loc o şezătoare închinată sărbătoririi reunirii Ucrainei cu Rusia. După cuvîntul de deschidere, rostit de tov. Băjenaru, preşedintele cercului ARLUS, tov. V. Crăciun, student al Facultăţii de Filologie a susţinut in faţa celor 1000 de muncitori prezenţi conferinţa intitulată î „A 300-a aniversare a reunirii Ucrainei cu Rusia”. . LA SFATUL POPULAR REGIONAL Adunarea festivă care a avut loc la sfatul popular regional pentru sărbătorirea reunirii Ucrainei cu Rusia a fost deschisă de tov. Ana Movilă, preşedinta cercului ARLUS. Despre a „300-a aniversare a reunirii Ucrainei cu Rusia” a vorbit studentul. A. Buzetu, de la Facultatea de Filologie. Ansamblul popular „Doina Moldovei” a prezentat cu acest prilej un bogat program artistic, care a făcut o plăcută impresie celor 200 de spectatori. IN SALA DE FESTIVITĂŢI A COMITETULUI REGIONAL ARLUS In cadrul sărbătoririi reunirii Ucrainei cu Rusia, Comitetul orășă- nesc ARLUS, în colaborare cu colectivul Bibliotecii centrale regionale, a organizat zilele trecute o manifestare cultural-artistică ce a avut loc în sala de festivităţi a Comitetului regional ARLUS. In cadrul acestei manifestări, un grup de studenţi de la Facultatea de Filologie au recitat poezii închinate marii familii a popoarelor sovietice şi forţei de nezdruncinat a acestor popoare. In încheiere , a rulat filmul „Prieteni nedespărţiţi”. ★ Astfel de manifestări au mai avut loc la fabrica „Victoria”, şcoala sanitară Nr. 34, întreprinderea Poligrafică şi alte instituţii şi întreprinderi din oraşul nostru. Conferinţă Academia R.P.R. — Institutulde Studii Romîno-Sovietice Filiala Iaşi— în colaborare cu Institutul Agronomie Iaşi ,anunţă conferinţa tov. dr. ing. agronom Ion Rădulescu, cu tema: „Microorganismele şi fertilitatea solului în lumina agrobiologiei sovietice". Conferinţa va avea loc în ziua de marţi 1 iunie ora 12:30, în localul Institutului Agronomic, amfiteatrul VI. -0 —0— 0 Consfătuire 150 de ani de la naşterea lui Glinka — fondatorul muzicii clasice ruse Mihail Glinka Se cunoaşte însemnătatea lui Glinka pentru dezvoltarea muzicii ruse. Ca şi Puşkin în poezie, el a creat capodopere muzicale, care au devenit stindardul artei naţionale. Fireşte, creaţia lui Glinka, ca şi creaţia lui Puşkin, nu a apărut în mod întîmplător şi izolat pe un teren virgin. *Ea a avut la bază atît experienţa artistică a unei întregi pleiade de minunaţi muzicanţi ruşi, cît şi istoria multiseculară a dezvoltării muzicii populare ruse. Totuşi, tocmai în operele lui Glinka muzica rusă a cunoscut o Înflorire nouă, fără precedent.Glinka este un adevărat clasic al muzicii ruse, în accepţia cea mai înaltă a cuvîntului. In întreaga muzică rusă din perioada de după Glinka nu există nimic important care să nu poarte pecetea influenţei lui Glinka. Acest lucru este deopotrivă de valabil atît pentru literatura simfonică şi pentru opera rusă, cît şi pentru lirica cântecelor şi romanţelor şi chiar pentru baletulsimfonic rus. In faţa lui Glinka îşi pleacă cu veneraţie capul reprezentanţii tuturor curentelor din arta muzicală rusă. Dargomîrsloi, Balakirev, Musorgski, Borodin şi Rimski- Korsakov se , considerau discipoli şi continuatori ai lui Glinka. Ceaikovski s-a înclinat cu admiraţie în ţaţa părintelui genial al muzicii noi ruse. . . „ Din bogata moştenire artistică a lui Glinka, cele două opere ale sale, Ivan Susanin“ şi „Ruslan şi Fiid de VIKTOR GORODINSKI muzicolog sovietic ★ mila“, sunt cele mai mari comori pe care acest artist-patriot le-a dăruit ţării şi poporului său. „Ivan Susanin” a fost prima operă eroico-patriotică din Europa şi sub acest raport Glinka nu are predecesori. Totodată, ea a fost şi prima operă care a adus în muzică ideea deplin conştientă şi dezvoltată cu consecvenţă a naţiunii, a poporului. In „Ivan Susanin” a răsunat pentru prima oară pe scenă adevărata muzică populară rusă, pentru prima oară au fost găsite procedeele organice, proprii ei, de armonie şi dezvoltare simfonică, întreaga operă în ansamblu nu are seamăn ca forţă de exprimare artistică în imagini muzicale a vieţii istorice a poporului rus. Poporul — iată eroul principal al operei. Figura titanică a lui Ivan Susanin care n-a pregetat să-şi sacrifice viaţa pentru salvarea patriei, este personificarea poetică a poporului rus, a trăsăturilor sale naţionale tipice, care formează caracterul său naţional. In această operă se manifestă viguros eposul naţional rus. Toate personajele operei au trăsături uriaşe Nu apare oare ca un uriaş tînarul ţăran Solomin, nu vedem oare din băiatul de ţăran Vania un viitor viteaz ? Credinţa nestrămutată în forţele poporului respiră dinfiecare notă din opera lui Glinka. Chiar acolo unde a zugrăvit nenorocirile care s-au abătut auspra ţării şi unde răsună melodii triste, simţim prezenţa unui caracter puternic care numai o clipă se lasă copleşit de suferinţele amare, dar care este gata să se angajeze cu bărbăţie în lupta împotriva duşmanului. Coloritul epocii este strălucit redat în orice scenă din „Ivan Susanin”. Ca şi operele lui Puşkin, muzica lui Glinka este poezia vieţii reale, clocotitoare, şi de aceea ea este o poezie populară prin însăşi natura ei. In „Ivan Susanin"*1 aproape nu există citat din cîntecele populare, dar limba muzicală a acestei opere este în întregimea ei populară. E suficient să ascultăm, de pildă, cîntecul luntraşilor din actul I, sau corul nupţial din actul III, sau însfîrşit scena întreagă din casa lui Ivan Susanin, pentru a recunoaşte în fiecare din ele cea mai pură muzică populară rusă. Glinka este un compozitor popular nu numai pentru că îşi construieşte întreaga muzică pe intonaţiile cîntecelor populare, dar şi pentru că el creează muzica sa pentru popor. Cealaltă operă a lui Glinka, , Ruslan şi Ludmila“ (pe textul poemului cu acelaşi nume al lui Puşkin), reînvie figurile din vremurile Runei străvechi, bogate în legende. Ea este întruchiparea legendelor eroice populare. Totuşi, tendinţa de prezentare realistă a vieţii, caracteristică lui Glinka, nu-l părăseşte nici de data aceasta şi de aceea atît Ruslan şi Ludmila cît şi cîntăreţul Baian şi ceilalţi eroi ai acestei opere-legende se conturează pe fondul unui colorit de basm, fermecat, cu figuri vii, reale. Lumea fantastică a poemului puşkinian, cîntat în factură de legendă, se perindă tablou după tablou în faţa spectatorilor. Muzica din „Ruslan şi Ludmila” este legată în modul cel mai strîns de eposul popular rus, in special în actele I şi V care evocă Kievul din* vechime. Aici apar numeroase coruri variate, care cîntă cîntece populare ruse, cînd bisericeşti, cîrid laice, cînd lirice. In celelalte trei acte predomină melodiile orientale pitoreşti şi fantastice. Astfel, corul fetelor fermecate din castelul vrăjitoarei Naina este construit pe o melodie persană; melodiile orientale împletite cu măestrie în aria viteazului Ratmir sunt apoi amplu dezvotate în dansurile din actul IV. Prin strălucirea şi originalitatea coloritului lor naţional, paginile orientale din „Ruslan şi Ludmila” sunt fără precedent în întreaga literatură muzicală mondială şi au exercitat o influenţă deosebit de puternică asupra compozitorilor ruşi din secolul al XIX-lea. Atît în „Ruslan şi Ludmila”, cît şi în „Ivan Susanin“ s-au relevat tendinţele principale, caracteristice întregii dezvoltări ulterioare a operei ruse. De la „Ivan Susanin“ porneşte o linie între opera istoricoeroică şi socială — de aici pornesc fire spre „Fskovitianka” lui Rimski-Korsakov, „Hovanşcina" şi „Boris Godunov" ale lui Musorgski. Influenţa operei „Ruslan şi Ludmila” se resimte şi in „Cneazul Igor” de Borodin, în opera-legendă lirică a lui Rimski-Korsakov „Snegurocika” („Albă ca zăpada”), precum şi în opera sa satirică „Cocoşul de aur”. Glinka a învăţat pe numeroşi compozitori ruşi, adevărul vieţii. De la el au învăţat Dargomîrslo şi Ceaikovski veridicitatea şi precizia caracteristicilor muzicale. Deşi puţin numeroase, operele simfonice ale lui Glinka au o uriaşă însemnătate artistică şi istorică. Trăsătura principală a simfonismului lui Glinka este caracterul lui popular. El nu a prelucrat pur şi simplu melodiile populare, adaptindu-le la schemele existente pe vremea sa, ci dimpotrivă, pornind de la posibilităţile existente în aceste melodii, Glinka a izbutit în mod genial să găsească metode noi pentru dezvoltarea lor simfonică. Astfel, scherzo-ul său pentru orchestră „Kamarinskaia” — o operă unică în felul ei — este o fantezie alcătuită pe baza a două teme populare ruse — un cîntec prelung de nuntă îmbinat cu o melodie vioaie de dans. Nu poţi asculta indiferent melodia lină a fanteziei, creată,cu o uimitoare măestrie polifonică. Ea este o fermecătoare broderie muzicală în mijlocul căreia izbucneşte văpaia unui dans avîntat — „Kamarinskaia”. Multe generaţii de compozitori ruşi au considerat „Kamarinskaia” lui Glinka o enciclopedie a simfonismului naţional. Dar oricare altă operă a lui Glinka este un nepreţuit grăunte de diamant, cu care Filiala ASIT Iaşi face cunoscut că Editura Energetica de Stat organizează o consfătuire cu cititorii cărţii tehnice de specialitate — joi 3 iunie ora 17:30 în aula Institutului Politehnic Iaşi. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii interesaţi în problemele de energetică sunt invitaţi a participa la această consfătuire, pregătiţi să-şi spună părerea despre cărţile tehnice pe care le-au citit sau pe care vor să le citească, pentru continua lor îmbunătăţire şi pentru a-i ajuta în muncă, acest titan a însămînţat cîmpul artei naţionale. Din admirabilul „Vals fantezie” al lui Glinka îşi trag obîrşia celebrele valsuri ruseşti şi temele de vals din baletele şi simfoniile lui Ceaikovski şi Glazunov şi chiar minunatul vals al lui Haciaturian din filmul „Bal mascat”, care în zilele noastre a făcut ocolul lumii. Dar în uverturile „Jota aragoneza” şi „Amintirile unei nopţi de vară la Madrid“, care strălucesc în mii de lumini şi în care ard flăcările pasiunilor, cu melodiile lor de cîntece şi dansuri spaniole, nu se conturează oare „Capriciul spaniol” al lui Rimski-Korsakov, cu întreaga sa strălucire orbitoare, cu muzica sa ţesuta parcă din mirade de zîmbete luminoase ?. Lui Glinka îi aparţin de asemenea aproximativ 90 de romanţe şi cîntece. Muzica lor redă nuanţele cele mai fine ale gîndirii şi sentimentului, dezvăluie bogăţia lumii interioare a omului, zugrăveşte imaginile poetice ale naturii. O culmi a creaţiei de cîntece a lui Glinka o constituie operele sale pe versurile lui Puşkin şi în special romanţa „îmi aduc aminte de acea clipă minunată”, în care muzica este la acelaşi nivel cu versurile — ea este o muzică adevărată a imaginilor poetice puşkiniene. Vor trece ani şi decenii, vor apărea compozitori noi, demni de gloria genialului lor strămoş, dar omenirea recunoscătoare va păstra neştearsă amintirea lui Mihail Glinka, marele artist care a deschis muzicii ruse drumul spre gloria mondială.. .S.I.B. or # . i