Flacăra Iaşului, iunie 1959 (Anul 15, nr. 3965-3989)

1959-06-02 / nr. 3965

Pag. 5­ 9 Mireasa de la Popr­ic­ani După ce cutreierăm satele Frăsu­­leni şi Sculeni, amîndouă împrimăvă­­rate de verdeaţa şi de florile ultime­­lor zile ale lunii mai, lăsăm drumea­gul care şerpuieşte pe malul drept al Prutului şi facem cale întoarsă fără prea multă zăbavă. De sus, de pe muchea zării peste care stă as­­vîrlită de-a curmezişul ogoarelor sfoa­ra unui drumuşor molcuţ de ţară, ne mai aruncăm privirile îndărăt, spre şesul necuprins şi întinerit de culturi felurite, al străvechii Jijii. Incîntaţi de panorama pe care ne-o oferă astfel pitoreasca vale, viu conturată de loziile şi sălciile albastre ale Prutu­lui şi de ponoarele de la Stînca ne ducem cu gindul la viitoarele mîn­dre grădinării ce, desigur, se vor întocmi aici şi vor spori belşugurile agrare către care sînt călăuziţi ţă­ranii colectivişti din partea locului. Peste puţin apoi, în urma­ ne nu se mai străvede nimic altceva decit şeaua dealului ornamentată cu bu­chete de salcîmi bătuţi cu floarea al­be, bine plăcut mirositoare. Înaintea nocstră, dintre livezi cu coroneturi pletoase ne jurîd galeş, cu roşul a­­coperişurilor de olane, Intîile case ele Popricanilor. Feţele ni se destind şi zîmbim plăcut surprinşi, din toată inima. Asta fiindcă pe măsură ce pătrundem adînc spre centrul comu­nei, ne dăm seama lu cucurie că Popricanii pe care i-am cunoscut cu 15 ani în urmă au rămas undeva in fotografiile din nişte mape istorice ce s-or fi păstrînd doar ca vechi do­cumente ale vremurilor de cruntă ur­gie hitleristă. Intr-adevăr, in vara a­­nului 1944, pe-aici zburau zi și noap­te ghiulelile naziste, năpustite cu disperare de gurile d© foc ale arti­leriilor burgunde. Ne aducem astfel aminte cu înfrigurare că la 15 kilo­metri de­ aici, sus, în dealul Copou­­lui, din faţă de la grădina de vară „La viaţă lungă“ pe unde au cres­cut azi impunătoarele cămine ale studenţilor de la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ se rîndu­­iau, cu ţevile înroşite, bateriile hitle­­riste dispuse una lingă alta şi camu­flate cu crengi de nuc şi de cireş Invalidate pe totdeauna. La ordinile smintite ale feldmareşalului von Kleist care-şi avea comandamentul ceva mai la deal de vila maestrului Sa­­doveanu, la fosta şcoală normală „Vasile lupu“, de-aici de la capătul liniei de tramvai, ploua cu obuze peste tot aliniamentul Popricanilor, dincolo de care se aflau poziţiile so­vietice. Năpăstuiţi din cale afară e­­rau acum 15 veri în urmă Poprica­nii , întreg satul, cu case, cu acare­turi, cu tot a fost pus de-a faţa pă­­mîntului. Din ogrăzi răscolite de bombele de mare calibru ale divi­­zioanelor răbufneau pîrjoluri neisto­vite, iar prin şanţuri şi gropi răscolite de brandturi nebune plîngeau ţărănci îngrozite şi leşinau copii nevinovaţi şi cuminţi ca brînduşile lunii lul mar­tie ! Peste tot, în Popricanii de-acum un deceniu şi jumătate în urmă era numai lacrimă şi singe, numai bă­­trini schilodiţi de schije, numai lu­me betejită de glonţ fascist, numai scîrşnire de dinţi, numai omenime săracă, a nimănui, fără adăpost şi fără hrană, irosită, trăind prin borţile pămîntuluî, în tină şi mizerie, ca ne­grele gîngănii. l-am văzut mai apoi ION ISTRATI pe cei din Popricani trăind şi în­­durînd cu mare puteri© de răbdare şi de nădejde, consecinţele războiului hitlerist-antonescian şi grelele, de­zastruoasele urmări ale cruntei şi cumplitei secete din anii 1945-46. Nu-i mult de-atunci ! De pe dru­mul vicinal care ne-aduce dinspre Cîrpiţi intrăm în şoseaua Iaşi-Bivo­­lari şi aproape că nu ne vine a cre­de ochilor. Pe-aici, pe unde acum 15 veri nu era decit praf şi pulbere şi nu rămăsese o singură casă în pi­cioare, rănile războiului pustiitor par a nu fi existat niciodată, înveselite de grădiniţe oacheşe din care te îm­bie discrete şi sentimentale transpa­renţele moi ale stînjineilor şi juvenila eflorescenţă a pomăturilor care nu întrec vîrsta de 14-15 primăveri, ca­sele satului, flancate de-o parte şi de alta a şoselii par a vorbi singure de binefacerile pe car© la Popricani, ca peste tot în ţara noastră, le-au adus anii regimului nostru democrat popular. Comună cooperativizată in întregime, Popricanii zilelor noastre, departe de a mai câta cu ochii spi­­noşi spre Iaşi din primăvara şi vara crîncenă a anuui 1944 de unde ve­nea vijelia de foc comandată de von Kleist, se bucură azi tot mai din plin de roadele activităţii constructi­ve a celor ce muncesc la oraş. Co­­borîm din maşină şi abia izbutim să legăm firul vorbei cu cîţiva local­nici, că desluşim deîndată un claxon pe şosea. E semnalul unui elegant şi confortabil autobus alb albastru, care, din două în două ore, soseşte în Popricani, venind cu pasageri din Iaşi, din piaţa Palatului Culturii. Din ei coboară ţărănci şi şcolare­, lu­crători de la gospodăria agricolă de stat, lume felurită. Deosebit de a­­ceasta, observăm că în sat există trasă lumină electrică. Dar, ceea ce e şi mai edificator, e faptul că, în timp ce ne îndreptăm spre sediul gospodăriei de stat şi dăm să intrăm in curte, de undeva de jos, de pe iarba din şanţul şoselii, unde stă chincită cu încă două tinere gospo­dine, s-aude o femeie care strigă dojenitor la nişte băieţaşi c© se scînţuie gălăgioşi prin preajmă. “ Gura, împleliţaţilor ! face ea cu glas înciudat. E o ţărancă de vreo 3 decenii, e-o faţă rotundă-lună cu basma stacojie pe cap şi cu gura cam slobodă. — Da ce ai cu copchiil­­ele? In­­treabă de dincolo de gard, dinăun­­tru, un flăcău în putere, spătos care, după cum e murait pe pufoaică pare a fi vreun tractorist sau mecanic. - D-apoi mneatale nu vezi ? se supără săteanca mirată că i se cere socoteală. Vreu și eu s-ascult olecu­ță măcar, cum cîntă colea, la „tifu­­zor“, dar parcă am chip ? !- Dar ce se cîntă ? mă interesez. A­l-leu, tovarășe I unde ea, ară­­tîndu-şi sticlind un dinte de vip­ă. Zice că-i ceva cu o mireasă, dar par­că am putut auzi ca lumea din pri­cina dracilor de copchii ? N-am au­zit bine, dar ştiu că-i c-o mireasă şi ta,e-l jălos ! O las fără a mă du­miri despre ce e vorba şi altia mnări­ire, la gospodărie, du peste un program de radio care îmi desleagă taina. Se transmite de­ja Iaşi, prin staţia de radioamplificare a cărei re­ţea a ajuns şi la Popricani, un frag­ment din opera „Mireasa vîndută“ de Smetana. Am întîrziat la gospodăria de stat mai bine ca la un ceas, discutînd cu directorul Crăciun şi, mai ales, cu tinerii ingineri Tiberiu Mihalache şi Ioan Bănică despre situaţia din sectorul zootehnic. Există la gospo­dărie, pe cit m-am încredinţat, cer­­cetînd scriptele cu mişcarea lunară a animalelor mii şi mii de păsări de rasă, oi, crescătorii de porci, colo­nii de albine, există la Popricani o întovărăşire agricolă, cum fiinţează altele asemeni în întreaga comună, la Cotul Morii, la Tipileşti, la Epu­­reni şi la Măineşti,­­ vor fi fiind şi destule lucruri criticabile, dar am plecat din sat cu inima cît pîinea. Şi asta fiindcă, între multe altele demne de consemnat, am întîlnit a­­colo trei simple ţărănci anonime, ca­re acum 15 ani în urmă vor fi fost nevoite să asculte cu oroare muzica dementă a tunurilor lui von Kleist, iar azi îşi bucură auzul şi sufletele, as­­cultînd, la difuzor „Mireasa vîndută“. De la ceea ce a fost la ceea ce e azi la Popricani, — și nu numai aco­lo, — e un salt care, hotărît, numai în anii puterii­ noastre paPMlfllGu se poate realiza. -OOO­ Reţete culinare Supă de salată verde MI­ERI­ALUL NECESAR: 4 salate, 2 l. apă clocotită, o lingură untură, 150 gr. costiţă, 2 linguri făină, o cea­pă, 3 ouă, sare, piper, puţin pătrun­jel verde. MODUL DE PREPARARE: Tăiem sa­latele în 4 sau în 6 şi le spălăm bine. Apoi le punem la fiert, desco­perite, într-o oală cu apă clocotită, lăsînd să fiarbă. Punem într-o tigaie untură sau unt şi 100 gr. costiţă, tăiată ca tăiţeii, făina şi ceapa tocată mărunt şi pră­jim amestecînd. Stinghem runtaşul cu zeamă de la salată şi îl turnăm în oala cu salata fiartă. Lăsăm să fiar­bă totul din nou. Prăjim separat într-o tigaie 50 gr. de costiţă, tăiată ca tăiţeii. Batem ouăle, le punem în tigaie şi facem o omletă tare, bine prăjită. Luăm om­leta de la foc şi o lăsăm să se ră­cească în tigaie. Apoi o tăiem în bucăţele mici, punem omleta în oa­lă cu supă şi o lăsăm să fiarbă, a­­dăugăm sare şi piper după gust. Ci­ne doreşte pune oţet sau zeamă de lămîie. Servim la masă cu puţin pă­trunjel tocat. Putem drege supa cu două linguri de smîntînă. Bavarez cu vanilie MATERIALUL NECESAR: 375 grame frişcă, 150 grame zahăr, 5 foi gela­tină, V4 pahar apă clocotită, V2 ba­ton vanilie. MODUL DE PREPARARE: Batem in­tr-o cratiţă frişca la ghiaţă, adău­găm zahăr pisat cu vanilie şi cernut prin sită, presărînd cite puţin şi con­­tinuînd să batem frişca cu telul. Muiem gelatina în apă rece, o stoarcem şi o topim în apă clocotită Luăm cratiţa de la ghiaţă, turnăm gelatina în frişcă, încetul cu încetul, bătînd într-una compoziţia cu telul. Punem compoziţia într-o formă de tablă cu gaură la mijloc odată cu apă, şi o dăm la rece. Cînd s-a ră­cit şi compoziţia a devenit tare, o scoatem din formă şi o servitun. PRADÄRÄ ISSOBO. Răspuns cititoarelor Tov. Ana Nicolau l­i Iaşi ♦ Intrarea parţială în pro-j ducţie a complexului cine-­ matografic Buftea, cu o ca-, lacitatea de 12 filme artis-* Ice şi cîteva zeci de docu- ’ mentare anual, a dat un im-? bold nou producţiei noastre­­ de filme. Din 1949, cînd s-a* realizat primul film artistic de lung metraj, după eli­berare („Răsună Valea“), au văzut lumina ecranului 40 filme de lung metraj şi m­e-­ diu, 35 de filme de desene animate şi filme de păpuşi, peste 300 de filme docu-­ mentare, nenumărate jur­nale de actualitate şi agri­cole, etc. Tov. Lucia Bârlad. Schwartz Cele mai i multe izvoare­ calde din ţara noastră set grupează în regiunea Car-j paţilor şi In regiunile dint imediata lor apropiere. Cele£ mai cunoscute sunt: Băile, Herculane (45-56 grade), Bă­­ţ­ile 1 Mai (42 grade), Vaţa­ de jos (35-37 grade), Băiuţi şi Baia Sprie (26-31 grade),­ Călocea (39 grade), Şiru (31­ grade), Moneasa (21-32 gra­­­de), Geoagiu (33 grade),* Toplița (26 grade), Tușnad* (24 grade). * Apa tuturor acestor izvoa­re calde este mineralizată. In acest fel ele au mari e­­fecte vindecătoare.­­ In cazul dv. cînd vi s-a recomandat Băile Herculane, puteţi merge cu toată În­crederea deoarece aceste băi sunt renumite şi peste hota­re pentru puterea lor vin­decătoare tepsii ii man ini pt iîm sister — Ce pregătim pentru copii de ziua lor? Ce organizăm pen­tru Ziua de 1 Iunie? Cine răs­punde de aceasta sarcină? Iată probleme pe care le punea Agla­­ia Florea în momentul cînd am­ intrat la sediul Comitetu­lui raional al femeilor din Tg. Frumos, unde avea loc o con­sfătuire cu membrele Comite­tului raional în vederea orga­nizării unor acţiuni pentru Ziua internaţională a copilului. Aglaia Florea, bătrânica a­­ceasta destoinică, mi-a fost re­comandată ca fiind o activistă vrednică, o bună sfătuitoare şi îndrumătoare a gospoainelor. — Faptul că in activitatea mea, in calitate de membră a Comitetului raional al femeilor, sunt fruntaşă, nu mi se dato­­reşte exclusiv mie, a ţinut să-mi precizeze tovarăşa Agla­ia, ci în primul rină întregu­lui colectiv de femei în mij­locul căruia îmi desfăşor acti­vitatea. Despre hărnicia ei, despre însufleţirea cu care munceşte Aglaia Florea mi-au vorbit mult tovarăşele Butnaru Virginia şi Schwartz Maria, respectiv pre­şedinta şi secretara Comitetului raional al femeilor. Ele îmi po­vesteau, iar eu notam în car­net fapte pe care le redau mai jos: Gospodina Aglaia mar­ea munceşte pe ţărimul acesta încă de la înfiinţarea VFDR- ului. Acum, ca membră a Co­mitetului raional al femeiior, desfăşoară o muncă susţinută pentru atragerea gospoainelor din comună la toate acţiunile întreprinse pe linia mişcării de femei. În comună sunt organizate trei biblioteci de casă, frecven­tate de majoritatea gospodine­lor. Ele participă cu regularita­te şi la cele peste 40 cercuri de citit, de la care Aglaia Florea este nelipsită■ Fa foloseşte a­­cest Prilej pentru a da femei­lor anumite sfaturi fie in pro­bleme cu caracter gospodăresc, fie în probleme privind educa­ţia copiilor. Şi în buna desfăşurare a cursului de îndrumare aportul Aglaiet Florea este de nepre­ţuit. A mobilizat, mai intîi de toate prin exemplul personal, şi pe alte femei să frecventeze cu regularitate cursurile, aju­­tindu-le totodată să-şi însuşeas­că cunoştinţele ce se predau şi faptul că, cu prilejul închi­derii cursului, 20 de femei din totalul de, 25, cursante au primit diplome, nu poate fi privit rupt de activitatea tov. Florea. La îndemnul ei, numeroase gospodine din comună partici­pă prin muncă voluntară la acţiunea de înfrumuseţare a u­­liţelor şi circumscripţiilor. Re­cent, de pildă, un număr de 20 gospodine din comună au pres­tat peste 200 ore muncă­ volunta­ră la amenajarea parcului din centrul tirgului. La buna reu­şită a organizării unui bazar şi-a adus contribuţia Şi­rov. Aglaia care, împreună cu alte gospodine a confecţionat nenu­mărate obiecte din vânzarea că­rora s-a încasat o sumă fru­moasă de bani. Din banii obţi­nuţi astfel s-au procurat dife­rite obiecte care au fost apoi date drept stimulente unor fe­mei fruntaşe în activitatea ob­ştească. Pentru faptul că Aglaia Flo­rea s-a dovedit a fi o bună gospodină, o bună sfătuitoare şi activistă pe tărâm obştesc, a fost decorată in anul 1954 de Prezidiul Marii Adunări Naţio­nale cu „Medalia Muncii”. După terminarea consfătuirii de la sediul Comitetului raio­nal al femeilor, am însoţit-o pe Aglaia Florea pînă acasă. Pe drum am întrebat-o, in­tre altele, şi de numărul celor care formează familia Florea. — Am trei copii. De fapt am numai un fecior care e căsă­torit şi are o fetiţă■ Toţi trei îmi sînt dragi deopotrivă pen­tru că toţi sunt copiii mei. A început apoi să-mi vor­bească cu multă căldură de fi­ecare în parte. Dar ne-am a­­propiat de casă, fapt ce a fă­cut-o să-Şi întrerupă firul dis­cuţiei. Venirea acasă a tovarăşei A­­glaia a schimbat oarecum at­mosfera familială■ Soţul, pen­sionar, era bucuros că acum va putea să-Şi continuie în tih­nă lectura ziarului, nemaifiind întrerupt de nepoţică, iar Iu­­liana, nepoţica, era veselă că a venit bunicuţa s-o mai în­veţe un cîntec nou sau o poe­zioară. Am ascultat-o cîteva minute pe micuţa Iuliana care a ţinut cu orice preţ să-mi re­cite poezia ce-o învăţase pentru Ziua copilului, după care bu­nica a reluat firul discuţiei. — Am avut bucuria de a-mi creşte feciorul acum, cînd toţi tinerii din patria noastră pot să-şi realizeze visurile cele mai îndrăzneţe. Condiţiile create ne-au dat posibilitatea să-l dăm să înveţe ce i-a plăcut. Aşa se face că recent, a absol­vit­ facultatea, de, fizico-mate­matici. Acum este activist al Comitetului raional UTM şi mă mîndresc cu el. ★ Din toate cite mi-a povestit ea şi tovarăşele ei, care o cu­nosc şi o preţuiesc pentru mun­ca desfăşurată, am desprins faptul că tovarăşa Aglaia Florea este o bună gospodină şi o vred­nică activistă pe tărâm obştesc. O femeie care merită toată cinstea, şi care constituie un exemplu bun, demn de urmat şi de alte femei din raion. MARGARETA UD­REA T. A. P. L. Iaşi anunţă redeschiderea grădi­nii de vară „Hanul Ancuţei“ d­in Parcul Expoziţiei. Aici se găsesc zilnic gustări de tot fe­lul, băuturi spirtoase, vinuri selecţionate, bere proaspătă şi grătar special. Sîmbăta şi du­minica ş­i muzică şi dans. FRUMUSEŢILE PATRIEI Oameni ai muncii la Cheile Bicasului Nr 3965 Aşa am atras cititori la biblioteca volantă In cadrul secţiei I-a loccy.ro* tive de la Atelierele CFR „HiB Pintilie“ se află o bibliotecă volantă dotată cu un insem­­nat număr de cărţi şi broşuri- Ea are circa 60 de cititori- Printre cititorii fruntaşi se nu­,­mără Ion Dascălu, Ion Gheni­ciu, Gh. Botesatu, şi alţii. Am reuşit să atrag­ un nu­­măr din ce în ce mai mare de frecventatori ai bibliotecii deoarece am muncit împreună cu colectivul, solicitind şi spri­jinul unor membrii de partid care au îndrumat tineretul să citească cu­ mai multe cărţi, frumoase şi folositoare, intr-­ adevăr rezultatele n-au %intîr* ziat să se arate. Aşa de exem* plu, în colectivul unde mun-1 ceşte tov. C. Buraga majorita­tea citesc cu pasiune. In afară de aceasta, biblioteca posedă o condică de propuneri şi su­gestii unde sunt înscrise do-1 rinţele cititorilor Aşa de exem­­plu, Botesatu Gheorghe a pro­pus ca biblioteca să fie înzes­trată cu manuale de Economie politică, tov. Gh. Neagu a ce­rut lucrări tratînd probleme de artă, iar tov. Brătăţeanu Andrei, manuale în legătură cu repararea locomotivelor. în­totdeauna am căutat să pro­curăm volumele solicitate. MATEI ORAŞEANU secţia I-a locomotive — A­­­telierele CFR „Ilie Pin­tilie” - Iaşi 0 îndatorire de seamă. Buna gospodărire a locuinţelor şi localurilor In perioada 1951-1958 s-au cheltuit pentru refaceri, amenajări şi con­strucţii de locuinţe suma de 91.565.000 lei. Ca urmare a prevederilor plena­rei C.C. al PMR din noiembrie 1958, activitatea în domeniul investiţiilor de locuinţe cunoaşte o importantă dezvoltare. Numai în acest an sfa­tul popular al oraşului Iaşi este be­neficiarul unui volum de 32.270.000 lei investiţii fond central la care se adaugă 8.000.000 lei investiţii pentru locuinţe din fondul întreprinderilor. Pînă la finele anului se vor da in folosinţă oamenilor muncii din Iaşi încă aproape 1000 de apartamente. Işi face datoria pe deplin I. G. L. L. ? Creată pentru administrarea fon­dului de locuit naţionalizat, IGU­ işi duce activitatea de încasare­­a chiri­ilor şi întreţinerea imobilelor prin ce­le 5 administraţii, o secţie de insta­laţii un atelier de tîmplărie, şi o secţie de coşerit. Activitatea în acest sector a cunos­cut o importantă dezvoltare. Pe tri­mestrul I planul de reparaţii curen­te a fost îndeplinit în proporţie de 105 la sută, iar pe luna aprilie in proporţie de 106 la sută, costul lu­crurilor fiind redus cu 230.000 lei faţă de realizările în preţuri de de­viz. In ceea ce priveşte planul de re­paraţii capitale trebuie să arătăm că deşi sunt prevăzute un număr de 35 lucrări din care 17 sunt continuare şi 18 lucrări noi, documentaţia teh­nică nu este asigurată pînă in pre­zent decit numai pentru 7 obiective, iar la celelalte, termenele­­ contrac­tuale de proiectare fiind depăşite. Este cu totul nesatisfâcător faptul că constructorul nu a atacat în trimes­trul I decit 8 din cele 17 lucrări în continuare, şi că unele reparaţii ca­pitale durează mai mult decit o con­strucţie nouă, cum este cazul repara­ţiilor la imobilele din calea 23 August 1. Gheorghi Dimitrov 14, Nicolaie Bălcescu 11. La reparaţii curente, conducerea IGUL execută unele lu­crări „pe ochi”, încâlcind o seamă de hotărîri ale comitetului executiv cît şi ala sesiunilor sfatului popular orăşenesc. Salariaţii IGU­-ului mani­festă încă mult birocratism şi cîteo­­dată nu se poartă cuviincios cu oa­menii, aşa fiind cazul lui M. Raco­­viţa, şeful administraţiei I-a şi Fenel Bolea, şeful administraţiei IV-a. Dar locatarii ? întreţinerea fondului de locuinţe nu cade numai în sarcina IGU­-ului, ci este şi o datorie a locatarilor. In această direcţie de un real folos sunt comitetele de imobile a căror rodni­că activitate contribuie la ridicarea nivelului de gospodărire locativă şi a conştiinţei locatarilor. Un bun exemplu ni-l oferă comitetele de imo­bil din str. Păcurari nr. 150, respon­sabil tov. Zota Petra, din strada Xe­­nopol nr. 1 responsabilă Lucinescu Clementina, Cuza Vodă 62, responsa­bil Finchelstein Iosub, care aduc un aport deosebit la buna întreţinere a apartamentelor. Sarcina întreţinerii imobilelor pre­supune conştiinţă cetăţenească. Din păcate însă unii cetăţeni in loc să păstreze şi să întreţină apartamente­le, le degradează. Aşa procedează locatarul Ianculovici Pesa din blocul de pe str. 30 Decembrie nr. 11 Gi­­lea Ţinea, din str. Sărăriței nr. 22, pe lingă faptul că taie lemne în casă, a scos și scindurile de la plafon. Nu este oare condamnabil ca un aparta­ment întreg al familiei Alexandru Popovici din strada Dobrogeanu Ghe­rea nr. 9 să fie folosit pentru creşte­rea unor adevărate turme de clini şi pisici? Trebuie serios traşi la răspundere acei locatari care mutîndu-se în a­­partamente din blocuri noi nu le păstrează in bune condiţiuni. Este condamnabil felul în care îşi între­ţin apartamentele cetăţenii Perdeva­­ră C-tin, din blocul colţ, Herschl Mare, bloc 7, Radu Stancu bloc 3, Istrate Dumitru, blocul 4 din cvarta­lul Păcurari. De ce IGUL nu ia nici o măsură cu astfel de cetăţeni care distrug bu­nurile poporului, sau cu acei care nu-şi plătesc chiriile la timp? Iată citeva cazuri: Maria Frunză din str. Lapuşneanu nr. 30 da­torează chiria de 29 luni, Zeilic Talie din str. G. Pery nr. 21 nu şi-a achi­tat chiria pe 33 luni, Mosiu Ilişcu din str. Rece nr. 1 nu a plătit pe 20 luni, iar Vasile Pleşca din strada Sărariei nr. 22 nu-şi achită obliga­ţiile de chiriaş de 60 luni de zile.­­ Comitetul executiv al sfatului popu­­lar al oraşului Iaşi are datoria de a îndruma şi controla cu mai multă perseverenţă organele sale in sub­ordine, ce se ocupă cu gospodări­rea locuinţelor şi localurilor. IGLL este dator să ducă o susţinută mun­că organizatorică pentru a ridica toate comitetele de imobile la nivelul celor fruntaşe. Este de asemenea, foarte important ca IGU­-ul să asigu­re pentru administraţiile sale o aten­tă supraveghere a modului în care locatarii îşi întreţin apartamentele. De aceea se impune ca în cel mai scurt timp să se întocmească fişe tehnice pentru fiecare imobil în par­te şi să se aplice prevederile le­gale faţă de cei ce nu-şi îndeplinesc obligaţiile de locatari. AL. A. PUBLICITATE — PUBLICITATE SSS OFERTE DE SERVICIU OFICIUL REGIONAL DE ÎMBUNĂTĂ­ȚIRI FUNCIARE IAȘI angajează imediat: “ Ingineri hidroamelioratori; = Ingineri topometri; ■T Tehnicieni hidroamelioratori; = Topometri cu practica de teren; — Se angajează și pensionari, e­­ventual sezonieri. A se adresa ORIF Iași str. Său­­lescu nr. 10 telefon 13­48 INSTITUTUL DE CERCETĂRI CHIMICO-FARMACEUTICE FILIALA IAȘI cu sediul la Fab. chimică nr. 2 are vacant un post de şef de secţie de microbiologie şi un post de şef de laborator de biochimie pentru ocupa­rea cărora se va ţine concurs la 10 iulie a.c­înscrierea se poate face la secre­tariatul filialei pînă la 1 iulie, de­­punînd următoarele acte: copie lega­lizată de pe diploma de Stat, copie după certificatul de naştere, certifi­cat de sănătate, dovada situaţiei mi­litare, dovada de vechimea în spe­cialitate şi autobiografia. Informaţii referitoare la condiţiile de participare la concurs, precum şi materiile de specialitate la care se vor da examenele se pot primi prin poştă de la Filială. Cititori de la sate ! Reînoiţi-vă abonamentele pentru perioada de vară la publicabile. A­­gricultura Nouă, Albina, Săteanca, Apicultura, precum şi la celelalte publicaţii agricole. Se primesc abo­namente de către difuzorii de presă din sate, factorii poştali şi de ofici­ile poştale şi agenţiile PTTR. Petreceţi o seară plăcută! la grădinile de vară-Victoria, Bicaz, la- Grădinile sunt deschise de la ore­u­ştii, Viilor şi Rarău, unde zilnic gă- le 17-1 noaptea. siţi : băuturi spirtoase de tot felul. * Se desfac vinuri selecţionate pen­vinuri selecţionate, gustări de tot fe- ‘w ac,a‘â P­rin toate bufetele şiI res­. , taura iţele, iar prin toate cofetăriile Iul şi gratar special, se privresc comenzi de dulciuri pen-Muzică aleasă, dans. tru acasă. Intreprinderea regională „COMBUSTIBILUL“ Iași Face cunoscut că se distribuie­­l­a­ toate tipurile de ticheti cotele de combustibil cuvenite 1959, pe talonul I — 1959, tranşa CONCURS TEATRUL NAŢIONAL „VASILE A­­LECSANDRI*’ laşi ţine concurs pen­tru ocuparea următoarelor posturi: 7 actori; 4 actriţe; 2 sufleuri; 1 şef producţie». Concursul are loc in ziua de miercuri 24 iunie 1959 la Teatrul Na­ţional ,,Vasile Alecsandri“ Iaşi. Informaţii suplimentare se pot ob­ține de la direcția teatrului.

Next