Flacăra Iaşului, iunie 1959 (Anul 15, nr. 3965-3989)
1959-06-02 / nr. 3965
Pag. 5 9 Mireasa de la Popricani După ce cutreierăm satele Frăsuleni şi Sculeni, amîndouă împrimăvărate de verdeaţa şi de florile ultimelor zile ale lunii mai, lăsăm drumeagul care şerpuieşte pe malul drept al Prutului şi facem cale întoarsă fără prea multă zăbavă. De sus, de pe muchea zării peste care stă asvîrlită de-a curmezişul ogoarelor sfoara unui drumuşor molcuţ de ţară, ne mai aruncăm privirile îndărăt, spre şesul necuprins şi întinerit de culturi felurite, al străvechii Jijii. Incîntaţi de panorama pe care ne-o oferă astfel pitoreasca vale, viu conturată de loziile şi sălciile albastre ale Prutului şi de ponoarele de la Stînca ne ducem cu gindul la viitoarele mîndre grădinării ce, desigur, se vor întocmi aici şi vor spori belşugurile agrare către care sînt călăuziţi ţăranii colectivişti din partea locului. Peste puţin apoi, în urma ne nu se mai străvede nimic altceva decit şeaua dealului ornamentată cu buchete de salcîmi bătuţi cu floarea albe, bine plăcut mirositoare. Înaintea nocstră, dintre livezi cu coroneturi pletoase ne jurîd galeş, cu roşul acoperişurilor de olane, Intîile case ele Popricanilor. Feţele ni se destind şi zîmbim plăcut surprinşi, din toată inima. Asta fiindcă pe măsură ce pătrundem adînc spre centrul comunei, ne dăm seama lu cucurie că Popricanii pe care i-am cunoscut cu 15 ani în urmă au rămas undeva in fotografiile din nişte mape istorice ce s-or fi păstrînd doar ca vechi documente ale vremurilor de cruntă urgie hitleristă. Intr-adevăr, in vara anului 1944, pe-aici zburau zi și noapte ghiulelile naziste, năpustite cu disperare de gurile d© foc ale artileriilor burgunde. Ne aducem astfel aminte cu înfrigurare că la 15 kilometri de aici, sus, în dealul Copoului, din faţă de la grădina de vară „La viaţă lungă“ pe unde au crescut azi impunătoarele cămine ale studenţilor de la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ se rînduiau, cu ţevile înroşite, bateriile hitleriste dispuse una lingă alta şi camuflate cu crengi de nuc şi de cireş Invalidate pe totdeauna. La ordinile smintite ale feldmareşalului von Kleist care-şi avea comandamentul ceva mai la deal de vila maestrului Sadoveanu, la fosta şcoală normală „Vasile lupu“, de-aici de la capătul liniei de tramvai, ploua cu obuze peste tot aliniamentul Popricanilor, dincolo de care se aflau poziţiile sovietice. Năpăstuiţi din cale afară erau acum 15 veri în urmă Popricanii , întreg satul, cu case, cu acareturi, cu tot a fost pus de-a faţa pămîntului. Din ogrăzi răscolite de bombele de mare calibru ale divizioanelor răbufneau pîrjoluri neistovite, iar prin şanţuri şi gropi răscolite de brandturi nebune plîngeau ţărănci îngrozite şi leşinau copii nevinovaţi şi cuminţi ca brînduşile lunii lul martie ! Peste tot, în Popricanii de-acum un deceniu şi jumătate în urmă era numai lacrimă şi singe, numai bătrini schilodiţi de schije, numai lume betejită de glonţ fascist, numai scîrşnire de dinţi, numai omenime săracă, a nimănui, fără adăpost şi fără hrană, irosită, trăind prin borţile pămîntuluî, în tină şi mizerie, ca negrele gîngănii. l-am văzut mai apoi ION ISTRATI pe cei din Popricani trăind şi îndurînd cu mare puteri© de răbdare şi de nădejde, consecinţele războiului hitlerist-antonescian şi grelele, dezastruoasele urmări ale cruntei şi cumplitei secete din anii 1945-46. Nu-i mult de-atunci ! De pe drumul vicinal care ne-aduce dinspre Cîrpiţi intrăm în şoseaua Iaşi-Bivolari şi aproape că nu ne vine a crede ochilor. Pe-aici, pe unde acum 15 veri nu era decit praf şi pulbere şi nu rămăsese o singură casă în picioare, rănile războiului pustiitor par a nu fi existat niciodată, înveselite de grădiniţe oacheşe din care te îmbie discrete şi sentimentale transparenţele moi ale stînjineilor şi juvenila eflorescenţă a pomăturilor care nu întrec vîrsta de 14-15 primăveri, casele satului, flancate de-o parte şi de alta a şoselii par a vorbi singure de binefacerile pe car© la Popricani, ca peste tot în ţara noastră, le-au adus anii regimului nostru democrat popular. Comună cooperativizată in întregime, Popricanii zilelor noastre, departe de a mai câta cu ochii spinoşi spre Iaşi din primăvara şi vara crîncenă a anuui 1944 de unde venea vijelia de foc comandată de von Kleist, se bucură azi tot mai din plin de roadele activităţii constructive a celor ce muncesc la oraş. Coborîm din maşină şi abia izbutim să legăm firul vorbei cu cîţiva localnici, că desluşim deîndată un claxon pe şosea. E semnalul unui elegant şi confortabil autobus alb albastru, care, din două în două ore, soseşte în Popricani, venind cu pasageri din Iaşi, din piaţa Palatului Culturii. Din ei coboară ţărănci şi şcolare, lucrători de la gospodăria agricolă de stat, lume felurită. Deosebit de aceasta, observăm că în sat există trasă lumină electrică. Dar, ceea ce e şi mai edificator, e faptul că, în timp ce ne îndreptăm spre sediul gospodăriei de stat şi dăm să intrăm in curte, de undeva de jos, de pe iarba din şanţul şoselii, unde stă chincită cu încă două tinere gospodine, s-aude o femeie care strigă dojenitor la nişte băieţaşi c© se scînţuie gălăgioşi prin preajmă. “ Gura, împleliţaţilor ! face ea cu glas înciudat. E o ţărancă de vreo 3 decenii, e-o faţă rotundă-lună cu basma stacojie pe cap şi cu gura cam slobodă. — Da ce ai cu copchiilele? Intreabă de dincolo de gard, dinăuntru, un flăcău în putere, spătos care, după cum e murait pe pufoaică pare a fi vreun tractorist sau mecanic. - D-apoi mneatale nu vezi ? se supără săteanca mirată că i se cere socoteală. Vreu și eu s-ascult olecuță măcar, cum cîntă colea, la „tifuzor“, dar parcă am chip ? !- Dar ce se cîntă ? mă interesez. Al-leu, tovarășe I unde ea, arătîndu-şi sticlind un dinte de vipă. Zice că-i ceva cu o mireasă, dar parcă am putut auzi ca lumea din pricina dracilor de copchii ? N-am auzit bine, dar ştiu că-i c-o mireasă şi ta,e-l jălos ! O las fără a mă dumiri despre ce e vorba şi altia mnăriire, la gospodărie, du peste un program de radio care îmi desleagă taina. Se transmite deja Iaşi, prin staţia de radioamplificare a cărei reţea a ajuns şi la Popricani, un fragment din opera „Mireasa vîndută“ de Smetana. Am întîrziat la gospodăria de stat mai bine ca la un ceas, discutînd cu directorul Crăciun şi, mai ales, cu tinerii ingineri Tiberiu Mihalache şi Ioan Bănică despre situaţia din sectorul zootehnic. Există la gospodărie, pe cit m-am încredinţat, cercetînd scriptele cu mişcarea lunară a animalelor mii şi mii de păsări de rasă, oi, crescătorii de porci, colonii de albine, există la Popricani o întovărăşire agricolă, cum fiinţează altele asemeni în întreaga comună, la Cotul Morii, la Tipileşti, la Epureni şi la Măineşti, vor fi fiind şi destule lucruri criticabile, dar am plecat din sat cu inima cît pîinea. Şi asta fiindcă, între multe altele demne de consemnat, am întîlnit acolo trei simple ţărănci anonime, care acum 15 ani în urmă vor fi fost nevoite să asculte cu oroare muzica dementă a tunurilor lui von Kleist, iar azi îşi bucură auzul şi sufletele, ascultînd, la difuzor „Mireasa vîndută“. De la ceea ce a fost la ceea ce e azi la Popricani, — și nu numai acolo, — e un salt care, hotărît, numai în anii puterii noastre paPMlfllGu se poate realiza. -OOO Reţete culinare Supă de salată verde MIERIALUL NECESAR: 4 salate, 2 l. apă clocotită, o lingură untură, 150 gr. costiţă, 2 linguri făină, o ceapă, 3 ouă, sare, piper, puţin pătrunjel verde. MODUL DE PREPARARE: Tăiem salatele în 4 sau în 6 şi le spălăm bine. Apoi le punem la fiert, descoperite, într-o oală cu apă clocotită, lăsînd să fiarbă. Punem într-o tigaie untură sau unt şi 100 gr. costiţă, tăiată ca tăiţeii, făina şi ceapa tocată mărunt şi prăjim amestecînd. Stinghem runtaşul cu zeamă de la salată şi îl turnăm în oala cu salata fiartă. Lăsăm să fiarbă totul din nou. Prăjim separat într-o tigaie 50 gr. de costiţă, tăiată ca tăiţeii. Batem ouăle, le punem în tigaie şi facem o omletă tare, bine prăjită. Luăm omleta de la foc şi o lăsăm să se răcească în tigaie. Apoi o tăiem în bucăţele mici, punem omleta în oală cu supă şi o lăsăm să fiarbă, adăugăm sare şi piper după gust. Cine doreşte pune oţet sau zeamă de lămîie. Servim la masă cu puţin pătrunjel tocat. Putem drege supa cu două linguri de smîntînă. Bavarez cu vanilie MATERIALUL NECESAR: 375 grame frişcă, 150 grame zahăr, 5 foi gelatină, V4 pahar apă clocotită, V2 baton vanilie. MODUL DE PREPARARE: Batem intr-o cratiţă frişca la ghiaţă, adăugăm zahăr pisat cu vanilie şi cernut prin sită, presărînd cite puţin şi continuînd să batem frişca cu telul. Muiem gelatina în apă rece, o stoarcem şi o topim în apă clocotită Luăm cratiţa de la ghiaţă, turnăm gelatina în frişcă, încetul cu încetul, bătînd într-una compoziţia cu telul. Punem compoziţia într-o formă de tablă cu gaură la mijloc odată cu apă, şi o dăm la rece. Cînd s-a răcit şi compoziţia a devenit tare, o scoatem din formă şi o servitun. PRADÄRÄ ISSOBO. Răspuns cititoarelor Tov. Ana Nicolau li Iaşi ♦ Intrarea parţială în pro-j ducţie a complexului cine- matografic Buftea, cu o ca-, lacitatea de 12 filme artis-* Ice şi cîteva zeci de docu- ’ mentare anual, a dat un im-? bold nou producţiei noastre de filme. Din 1949, cînd s-a* realizat primul film artistic de lung metraj, după eliberare („Răsună Valea“), au văzut lumina ecranului 40 filme de lung metraj şi me- diu, 35 de filme de desene animate şi filme de păpuşi, peste 300 de filme docu- mentare, nenumărate jurnale de actualitate şi agricole, etc. Tov. Lucia Bârlad. Schwartz Cele mai i multe izvoare calde din ţara noastră set grupează în regiunea Car-j paţilor şi In regiunile dint imediata lor apropiere. Cele£ mai cunoscute sunt: Băile, Herculane (45-56 grade), Băţile 1 Mai (42 grade), Vaţa de jos (35-37 grade), Băiuţi şi Baia Sprie (26-31 grade), Călocea (39 grade), Şiru (31 grade), Moneasa (21-32 grade), Geoagiu (33 grade),* Toplița (26 grade), Tușnad* (24 grade). * Apa tuturor acestor izvoare calde este mineralizată. In acest fel ele au mari efecte vindecătoare. In cazul dv. cînd vi s-a recomandat Băile Herculane, puteţi merge cu toată Încrederea deoarece aceste băi sunt renumite şi peste hotare pentru puterea lor vindecătoare tepsii ii man ini pt iîm sister — Ce pregătim pentru copii de ziua lor? Ce organizăm pentru Ziua de 1 Iunie? Cine răspunde de aceasta sarcină? Iată probleme pe care le punea Aglaia Florea în momentul cînd am intrat la sediul Comitetului raional al femeilor din Tg. Frumos, unde avea loc o consfătuire cu membrele Comitetului raional în vederea organizării unor acţiuni pentru Ziua internaţională a copilului. Aglaia Florea, bătrânica aceasta destoinică, mi-a fost recomandată ca fiind o activistă vrednică, o bună sfătuitoare şi îndrumătoare a gospoainelor. — Faptul că in activitatea mea, in calitate de membră a Comitetului raional al femeilor, sunt fruntaşă, nu mi se datoreşte exclusiv mie, a ţinut să-mi precizeze tovarăşa Aglaia, ci în primul rină întregului colectiv de femei în mijlocul căruia îmi desfăşor activitatea. Despre hărnicia ei, despre însufleţirea cu care munceşte Aglaia Florea mi-au vorbit mult tovarăşele Butnaru Virginia şi Schwartz Maria, respectiv preşedinta şi secretara Comitetului raional al femeilor. Ele îmi povesteau, iar eu notam în carnet fapte pe care le redau mai jos: Gospodina Aglaia marea munceşte pe ţărimul acesta încă de la înfiinţarea VFDR- ului. Acum, ca membră a Comitetului raional al femeiior, desfăşoară o muncă susţinută pentru atragerea gospoainelor din comună la toate acţiunile întreprinse pe linia mişcării de femei. În comună sunt organizate trei biblioteci de casă, frecventate de majoritatea gospodinelor. Ele participă cu regularitate şi la cele peste 40 cercuri de citit, de la care Aglaia Florea este nelipsită■ Fa foloseşte acest Prilej pentru a da femeilor anumite sfaturi fie in probleme cu caracter gospodăresc, fie în probleme privind educaţia copiilor. Şi în buna desfăşurare a cursului de îndrumare aportul Aglaiet Florea este de nepreţuit. A mobilizat, mai intîi de toate prin exemplul personal, şi pe alte femei să frecventeze cu regularitate cursurile, ajutindu-le totodată să-şi însuşească cunoştinţele ce se predau şi faptul că, cu prilejul închiderii cursului, 20 de femei din totalul de, 25, cursante au primit diplome, nu poate fi privit rupt de activitatea tov. Florea. La îndemnul ei, numeroase gospodine din comună participă prin muncă voluntară la acţiunea de înfrumuseţare a uliţelor şi circumscripţiilor. Recent, de pildă, un număr de 20 gospodine din comună au prestat peste 200 ore muncă voluntară la amenajarea parcului din centrul tirgului. La buna reuşită a organizării unui bazar şi-a adus contribuţia Şirov. Aglaia care, împreună cu alte gospodine a confecţionat nenumărate obiecte din vânzarea cărora s-a încasat o sumă frumoasă de bani. Din banii obţinuţi astfel s-au procurat diferite obiecte care au fost apoi date drept stimulente unor femei fruntaşe în activitatea obştească. Pentru faptul că Aglaia Florea s-a dovedit a fi o bună gospodină, o bună sfătuitoare şi activistă pe tărâm obştesc, a fost decorată in anul 1954 de Prezidiul Marii Adunări Naţionale cu „Medalia Muncii”. După terminarea consfătuirii de la sediul Comitetului raional al femeilor, am însoţit-o pe Aglaia Florea pînă acasă. Pe drum am întrebat-o, intre altele, şi de numărul celor care formează familia Florea. — Am trei copii. De fapt am numai un fecior care e căsătorit şi are o fetiţă■ Toţi trei îmi sînt dragi deopotrivă pentru că toţi sunt copiii mei. A început apoi să-mi vorbească cu multă căldură de fiecare în parte. Dar ne-am apropiat de casă, fapt ce a făcut-o să-Şi întrerupă firul discuţiei. Venirea acasă a tovarăşei Aglaia a schimbat oarecum atmosfera familială■ Soţul, pensionar, era bucuros că acum va putea să-Şi continuie în tihnă lectura ziarului, nemaifiind întrerupt de nepoţică, iar Iuliana, nepoţica, era veselă că a venit bunicuţa s-o mai înveţe un cîntec nou sau o poezioară. Am ascultat-o cîteva minute pe micuţa Iuliana care a ţinut cu orice preţ să-mi recite poezia ce-o învăţase pentru Ziua copilului, după care bunica a reluat firul discuţiei. — Am avut bucuria de a-mi creşte feciorul acum, cînd toţi tinerii din patria noastră pot să-şi realizeze visurile cele mai îndrăzneţe. Condiţiile create ne-au dat posibilitatea să-l dăm să înveţe ce i-a plăcut. Aşa se face că recent, a absolvit facultatea, de, fizico-matematici. Acum este activist al Comitetului raional UTM şi mă mîndresc cu el. ★ Din toate cite mi-a povestit ea şi tovarăşele ei, care o cunosc şi o preţuiesc pentru munca desfăşurată, am desprins faptul că tovarăşa Aglaia Florea este o bună gospodină şi o vrednică activistă pe tărâm obştesc. O femeie care merită toată cinstea, şi care constituie un exemplu bun, demn de urmat şi de alte femei din raion. MARGARETA UDREA T. A. P. L. Iaşi anunţă redeschiderea grădinii de vară „Hanul Ancuţei“ din Parcul Expoziţiei. Aici se găsesc zilnic gustări de tot felul, băuturi spirtoase, vinuri selecţionate, bere proaspătă şi grătar special. Sîmbăta şi duminica şi muzică şi dans. FRUMUSEŢILE PATRIEI Oameni ai muncii la Cheile Bicasului Nr 3965 Aşa am atras cititori la biblioteca volantă In cadrul secţiei I-a loccy.ro* tive de la Atelierele CFR „HiB Pintilie“ se află o bibliotecă volantă dotată cu un insemnat număr de cărţi şi broşuri- Ea are circa 60 de cititori- Printre cititorii fruntaşi se nu,mără Ion Dascălu, Ion Gheniciu, Gh. Botesatu, şi alţii. Am reuşit să atrag un număr din ce în ce mai mare de frecventatori ai bibliotecii deoarece am muncit împreună cu colectivul, solicitind şi sprijinul unor membrii de partid care au îndrumat tineretul să citească cu mai multe cărţi, frumoase şi folositoare, intr- adevăr rezultatele n-au %intîr* ziat să se arate. Aşa de exem* plu, în colectivul unde mun-1 ceşte tov. C. Buraga majoritatea citesc cu pasiune. In afară de aceasta, biblioteca posedă o condică de propuneri şi sugestii unde sunt înscrise do-1 rinţele cititorilor Aşa de exemplu, Botesatu Gheorghe a propus ca biblioteca să fie înzestrată cu manuale de Economie politică, tov. Gh. Neagu a cerut lucrări tratînd probleme de artă, iar tov. Brătăţeanu Andrei, manuale în legătură cu repararea locomotivelor. întotdeauna am căutat să procurăm volumele solicitate. MATEI ORAŞEANU secţia I-a locomotive — Atelierele CFR „Ilie Pintilie” - Iaşi 0 îndatorire de seamă. Buna gospodărire a locuinţelor şi localurilor In perioada 1951-1958 s-au cheltuit pentru refaceri, amenajări şi construcţii de locuinţe suma de 91.565.000 lei. Ca urmare a prevederilor plenarei C.C. al PMR din noiembrie 1958, activitatea în domeniul investiţiilor de locuinţe cunoaşte o importantă dezvoltare. Numai în acest an sfatul popular al oraşului Iaşi este beneficiarul unui volum de 32.270.000 lei investiţii fond central la care se adaugă 8.000.000 lei investiţii pentru locuinţe din fondul întreprinderilor. Pînă la finele anului se vor da in folosinţă oamenilor muncii din Iaşi încă aproape 1000 de apartamente. Işi face datoria pe deplin I. G. L. L. ? Creată pentru administrarea fondului de locuit naţionalizat, IGU işi duce activitatea de încasarea chiriilor şi întreţinerea imobilelor prin cele 5 administraţii, o secţie de instalaţii un atelier de tîmplărie, şi o secţie de coşerit. Activitatea în acest sector a cunoscut o importantă dezvoltare. Pe trimestrul I planul de reparaţii curente a fost îndeplinit în proporţie de 105 la sută, iar pe luna aprilie in proporţie de 106 la sută, costul lucrurilor fiind redus cu 230.000 lei faţă de realizările în preţuri de deviz. In ceea ce priveşte planul de reparaţii capitale trebuie să arătăm că deşi sunt prevăzute un număr de 35 lucrări din care 17 sunt continuare şi 18 lucrări noi, documentaţia tehnică nu este asigurată pînă in prezent decit numai pentru 7 obiective, iar la celelalte, termenele contractuale de proiectare fiind depăşite. Este cu totul nesatisfâcător faptul că constructorul nu a atacat în trimestrul I decit 8 din cele 17 lucrări în continuare, şi că unele reparaţii capitale durează mai mult decit o construcţie nouă, cum este cazul reparaţiilor la imobilele din calea 23 August 1. Gheorghi Dimitrov 14, Nicolaie Bălcescu 11. La reparaţii curente, conducerea IGUL execută unele lucrări „pe ochi”, încâlcind o seamă de hotărîri ale comitetului executiv cît şi ala sesiunilor sfatului popular orăşenesc. Salariaţii IGU-ului manifestă încă mult birocratism şi cîteodată nu se poartă cuviincios cu oamenii, aşa fiind cazul lui M. Racoviţa, şeful administraţiei I-a şi Fenel Bolea, şeful administraţiei IV-a. Dar locatarii ? întreţinerea fondului de locuinţe nu cade numai în sarcina IGU-ului, ci este şi o datorie a locatarilor. In această direcţie de un real folos sunt comitetele de imobile a căror rodnică activitate contribuie la ridicarea nivelului de gospodărire locativă şi a conştiinţei locatarilor. Un bun exemplu ni-l oferă comitetele de imobil din str. Păcurari nr. 150, responsabil tov. Zota Petra, din strada Xenopol nr. 1 responsabilă Lucinescu Clementina, Cuza Vodă 62, responsabil Finchelstein Iosub, care aduc un aport deosebit la buna întreţinere a apartamentelor. Sarcina întreţinerii imobilelor presupune conştiinţă cetăţenească. Din păcate însă unii cetăţeni in loc să păstreze şi să întreţină apartamentele, le degradează. Aşa procedează locatarul Ianculovici Pesa din blocul de pe str. 30 Decembrie nr. 11 Gilea Ţinea, din str. Sărăriței nr. 22, pe lingă faptul că taie lemne în casă, a scos și scindurile de la plafon. Nu este oare condamnabil ca un apartament întreg al familiei Alexandru Popovici din strada Dobrogeanu Gherea nr. 9 să fie folosit pentru creşterea unor adevărate turme de clini şi pisici? Trebuie serios traşi la răspundere acei locatari care mutîndu-se în apartamente din blocuri noi nu le păstrează in bune condiţiuni. Este condamnabil felul în care îşi întreţin apartamentele cetăţenii Perdevară C-tin, din blocul colţ, Herschl Mare, bloc 7, Radu Stancu bloc 3, Istrate Dumitru, blocul 4 din cvartalul Păcurari. De ce IGUL nu ia nici o măsură cu astfel de cetăţeni care distrug bunurile poporului, sau cu acei care nu-şi plătesc chiriile la timp? Iată citeva cazuri: Maria Frunză din str. Lapuşneanu nr. 30 datorează chiria de 29 luni, Zeilic Talie din str. G. Pery nr. 21 nu şi-a achitat chiria pe 33 luni, Mosiu Ilişcu din str. Rece nr. 1 nu a plătit pe 20 luni, iar Vasile Pleşca din strada Sărariei nr. 22 nu-şi achită obligaţiile de chiriaş de 60 luni de zile. Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Iaşi are datoria de a îndruma şi controla cu mai multă perseverenţă organele sale in subordine, ce se ocupă cu gospodărirea locuinţelor şi localurilor. IGLL este dator să ducă o susţinută muncă organizatorică pentru a ridica toate comitetele de imobile la nivelul celor fruntaşe. Este de asemenea, foarte important ca IGU-ul să asigure pentru administraţiile sale o atentă supraveghere a modului în care locatarii îşi întreţin apartamentele. De aceea se impune ca în cel mai scurt timp să se întocmească fişe tehnice pentru fiecare imobil în parte şi să se aplice prevederile legale faţă de cei ce nu-şi îndeplinesc obligaţiile de locatari. AL. A. PUBLICITATE — PUBLICITATE SSS OFERTE DE SERVICIU OFICIUL REGIONAL DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE IAȘI angajează imediat: “ Ingineri hidroamelioratori; = Ingineri topometri; ■T Tehnicieni hidroamelioratori; = Topometri cu practica de teren; — Se angajează și pensionari, eventual sezonieri. A se adresa ORIF Iași str. Săulescu nr. 10 telefon 1348 INSTITUTUL DE CERCETĂRI CHIMICO-FARMACEUTICE FILIALA IAȘI cu sediul la Fab. chimică nr. 2 are vacant un post de şef de secţie de microbiologie şi un post de şef de laborator de biochimie pentru ocuparea cărora se va ţine concurs la 10 iulie a.cînscrierea se poate face la secretariatul filialei pînă la 1 iulie, depunînd următoarele acte: copie legalizată de pe diploma de Stat, copie după certificatul de naştere, certificat de sănătate, dovada situaţiei militare, dovada de vechimea în specialitate şi autobiografia. Informaţii referitoare la condiţiile de participare la concurs, precum şi materiile de specialitate la care se vor da examenele se pot primi prin poştă de la Filială. Cititori de la sate ! Reînoiţi-vă abonamentele pentru perioada de vară la publicabile. Agricultura Nouă, Albina, Săteanca, Apicultura, precum şi la celelalte publicaţii agricole. Se primesc abonamente de către difuzorii de presă din sate, factorii poştali şi de oficiile poştale şi agenţiile PTTR. Petreceţi o seară plăcută! la grădinile de vară-Victoria, Bicaz, la- Grădinile sunt deschise de la oreuştii, Viilor şi Rarău, unde zilnic gă- le 17-1 noaptea. siţi : băuturi spirtoase de tot felul. * Se desfac vinuri selecţionate penvinuri selecţionate, gustări de tot fe- ‘w ac,a‘â Prin toate bufetele şiI res. , taura iţele, iar prin toate cofetăriile Iul şi gratar special, se privresc comenzi de dulciuri pen-Muzică aleasă, dans. tru acasă. Intreprinderea regională „COMBUSTIBILUL“ Iași Face cunoscut că se distribuiela toate tipurile de ticheti cotele de combustibil cuvenite 1959, pe talonul I — 1959, tranşa CONCURS TEATRUL NAŢIONAL „VASILE ALECSANDRI*’ laşi ţine concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: 7 actori; 4 actriţe; 2 sufleuri; 1 şef producţie». Concursul are loc in ziua de miercuri 24 iunie 1959 la Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri“ Iaşi. Informaţii suplimentare se pot obține de la direcția teatrului.