Flacăra Iaşului, noiembrie 1962 (Anul 18, nr. 5026-5051)

1962-11-01 / nr. 5026

L 'noMTAM Vfri TOATE TARI­E, UNITIVA) ORGÂN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. IAȘI ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5026 JOI 1 NOIEMBRIE 1962I . PAGINI 20 BANI 2a La fabrica „Ţesătura“ Tehnica nouă nu şi-a spus ultimul cuvînt In magazinele oraşului Iaţi şi ale foitor centre din ţară, produsele fa­bricii noastre sunt tot mai mult apre­ciate şi solicitate de cumpărători. Ţesăturile realizate de textiliştii ie­­r­ r,i sunt acum şi mai frumoase, în vieu­ri mai vii, au un aspect mai atră­gător, într-un cuvînt, calitatea lor sa­tisface din ce în ce mai bine exi­­sten­ţele oamenilor muncii,­ cumpără­tori. Faptul că în primele 3 trimestre ale om­ului fabrica „Ţesătura“ a produs un v­alum de ţesături mai mare faţă de plan, de o calitate mereu mai bună­­şi la un preţ de cost redus, îşi are i explicaţia, într-o mare măsură, şi m­­anunea depusă pentru promovarea teh­nicii noi în diverse sectoare. In a- această direcţie, serviciului tehnic din i­nreprinderea noastră îi revin sarcini ele răspundere. Perfecţionarea proce­selor tehnologice, studierea şi găsirea unor soluţii noi, care să valorifice re­­servele interne necesare pentru creş­terea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi ridicarea continuă­­a nivelului calităţii producţiei, precum­­şi cite probleme intră direct în sfera ieis activitate­a serviciului nostru. Sprijinit şi îndrumat de conducerea întreprinderii, serviciul tehnic a reuşit să coordoneze şi să stimuleze efortu­­ri,­a făcute de mulţi ingineri, îndeo­sebi, precum şi de muncitori, tehni­cieni şi maiştri pentru promovarea şi­­răpiicarea tehnicii noi în producţie. In unele cazuri, serviciul tehnic a con­tribuit nemijlocit la rezolvarea sarci­nilor legate de progresul tehnic. Pla­nul tehnic pe anul în curs a prevăzut­­o serie de măsuri legate de intro­ducerea unor procedee tehnologice noi, asimilarea a noi sortimente, pre­cum şi o serie de cercetări şi studii tehnico-ştiinţifice. Ţinînd seama de sarcinile trasate de partid, îndeosebi în­ ceea ce pri­veşte finisarea produselor, în fabrica noastră s-a acordat acestei probleme o atenţie sporită. Astfel, la finisaj s-a introdus un procedeu tehnologic nou: f­olbirea ţesăturilor prin procedeul mixt cu hipedorit de sodiu şi apă oxige­nată, care favorizează obţinerea unui grad superior de alb, deci o calitate superioară. La aceasta ne-au ajutat şi o serie de specialişti de la Institu­tul de cercetări textile din Bucureşti. Un colectiv de ingineri din fabrica noastră, dornic să contribuie la ob­ţinerea unor indici mai buni de uti­lizare la autoclavele de fierbere, a experimentat şi introdus metoda de uilizare a silicatului de sodiu. Ca urmare s-a ajuns la o reducere a timpului de fierbere de la 8 la 5 ore şi jumătate. In acelaşi sector s-a întocmit un retudiu pentru modernizarea utilajului la nivelul tehnicii, prevăzut pentru a­­nul 1965, urmărindu-se creşterea ca­pacităţii de producţie, controlul para­­­metrilor tehnologici, îmbunătăţirea ca­lităţii producţiei, precum şi a condi­ţiilor de muncă. Pînă acum s-a con­struit o putină de albit, din oţel ino­xidabil şi bazinele aferente pentru pregătirea soluţiilor, precum şi două putini din lemn, căptuşite cu plăci din masă plastică. Realizări asemănătoare care au in­fluenţat favorabil îmbunătăţirea tutu­­nor indicilor de plan s-au obţinut in toate sectoarele. Inginerii şi tehnicienii să se ocupe de problemele concrete ale producţiei Totuşi tehnica nouă nu şi-a spus încă ultimul cuvînt în fabrica noastră. Mai sunt încă rezerve suficiente care, folosite raţional, ar duce la paşi im­portanţi in dezvoltarea tehnicii noi. înainte de toate, inginerii, îndeosebi cei din cadrul serviciului nostru, tre­buie lăsaţi să se ocupe de rezolvarea sarcinilor speciale ce le revin şi in primul rînd aceea care se referă la cerinţele şi posibilităţile extinderii tehnicii noi. Uneori însă, la serviciul tehnic se lucrează... la întocmirea unor lucrări statistice, la efectuarea unor calcule privind diferite studii şi documentări, precum şi alte lucrări de birou. In asemenea cazuri contactul cu proble­mele tehnice ale întreprinderii este întrerupt. Unii ingineri şi tehnicieni din cadrul serviciul nostru au o bună pregătire profesională şi împreună cu colectivele secţiilor de producţie, ei ar putea, ar trebui să rezolve pro­bleme concrete ale promovării teh­nicii noi, îndeosebi legate de moder­nizarea unor utilaje şi procese teh­nologice, de mecanizare şi automa­tizare a unor operaţii. Mai mult sprijin inovatorilor Dezvoltarea mişcării de inovaţii este o componentă de bază a tehnicii noi. Avem în fabrică mulţi inovatori cu care ne mindrim. Faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, în primele 9 luni ale anului s-au făcut 24 de pro­puneri în plus. Economiile postcalcu­late, aduse de inovaţiile aplicate, se ridică la 140.000 lei. Totuşi, deşi au fost lansate tematici concrete, axate pe problemele arză­toare­ ale producţiei, propunerile de inovaţii sunt încă puţine şi ele nu re­flectă posibilităţile colectivului nostru. Explicaţia stă in faptul că conducerile secţiilor nu tratează cu toată răspun­derea sarcina ce o au de a acorda un sprijin efectiv inovatorilor. O serie de propuneri nu sunt discutate şi re­zolvate la timp de către comisia de inovaţii din cadrul cabinetului tehnic. Rezolvarea unor propuneri - ce-i drept, puţine la număr - întîrzie, de­oarece în fiecare şedinţă în care sunt luate în discuţie se fac mereu alte observaţii, inovaţiei intitulate „Dispozi­tiv mecanizat pentru ridicarea cilindrilor canelaţi la maşina cu inele“ înregistra­tă încă în anul 1961 i se aduc de fiecare dată cînd este expusă experimentării, noi obiecţiuni. In plus, serviciul con­tabilităţii tergiversează, în unele ca­zuri, întocmirea calculelor economice, ceea ce constituie o frină in munca inovatorilor. Şi dacă pină acum n-au fost rezolvate o serie de probleme tehnice, cum ar fi: concepţia unui dis­pozitiv care să înlăture ţesâturile şi răniturile din ţesătură la unele răz­boaie; găsirea unei reţete pentru di­zolvarea punctelor negre din ţesături şi a unei metode de vaporizare a fi­relor de bătătură pentru înlăturarea „cîrceilor“, şi altele, apoi şi lipsurile arătate mai sus constituie o expli­caţie. Este necesar desigur, să fie înlă­turate cauzele de acest fel şi să se asigure tehnicii noi un cîmp larg de manifestare, potrivit posibilităţilor de care dispunem, cerinţelor modernizării continue a producţiei, sarcinilor tra­sate de partid în această privinţă. Ing. R. CONSTANTINESCU şefa Serviciului tehnic •-4*1 Un libret C.E.C. la trei locuitori După cum rezultă din datele Ca­sei de Economii şi Consemnaţiuni, in prezent în ţara noastră revine în me­die un libret C.E.C. la trei locuitori, iar în Capitală şi în regiunile Bra­şov şi Dobrogea, din doi locuitori, unul este depunător la C.E.C. Numai în primele nouă luni ale a­­cestui an, numărul depunătorilor a crescut cu peste 707.000, din care circa 300.000 sunt oameni ai muncii de la sate. In acelaşi timp, soldul ge­neral al depunerilor a crescut cu 18,3 la sută faţă de cel existent la începutul anului, iar în mediul să­tesc soldul a sporit cu 46,2 la sută comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.­ ­poo­i (Agerpres) Cămin studenţesc modern la Constanţa La Constanţa a fost dat zilele a­­cestea în folosinţă un cămin modern cu 360 de locuri, construit pentru stu­denţii Institutului pedagogic din loca­litate. Camerele căminului sunt con­fortabil mobilate, cantina şi bucătăria modernă asigură studenţilor o bună deservire. -pOo-* Premiere la Teatrul muzical „Gh. Dima“ din Braşov La Teatrul muzical „Gh. Dima“ din Braşov s-a prezentat în premieră un spectacol care a cuprins baletele „Mica serenadă“ de Mozart şi „Şehe­­rezada“ de Rimski Korsakov şi o suită coregrafică după Rapsodia I de Geor­­ge Enescu. Maşinista Maria Bîrgău este una din fruntaşele fabricii de confecţii din Bârlad. Ea reuşeşte să depă­şească sarcinile de plan lunare cu 10 la sută dînd lucru de bună calitate. Foto: D. PAVALAŞCU Cu sprijinul mecanizatorilor Organizîndu-şi bine treaba, folosind din plin timpul prielnic, harnicii colecti­vişti din satul Hiliţa, comuna Costuleni, raionul Iaşi, au terminat de însăminţat griul. O contribuţie de seamă la terminarea însămînţărilor au adus mecanizatorul Ioan Vetriş de la S. M. T. Codăeşti, precum şi colectiviştii Gheorghe Herea, Alecu Achiţei, Vasile P Herea. GHEORGHE IFTIMIE corespondent Blocuri noi pe strada Primăverii din Iași foto: V. BOTOŞANI. Construcţii în G.A.S. Constructorii de la uni­tatea nr. 1 Paşcani din ca­drul întreprinderii 3 a T.R.C. au terminat zilele trecute, execuţia unor o­­biective la secţia Mogo­­şeşti a G.A.S. Hălăuceşti. Au fost date astfel in fo­losinţă 4 grajduri şi 4 si­lozuri pentru furaje. Graj­durile au o capacitate de cite 100 capete vite, iar silozurile sunt de 200 tone fiecare. —nOo— Expoziţie volantă Din iniţiativa Casei re­gionale a creaţiei popu­lare şi a Institutului peda­gogic de 3 ani, duminică se va deplasa la Ruginoa­­sa un grup de studenţi de la Facultatea de artă plas­tică, în scopul documen­tării pe teren pentru crea­rea unor lucrări înfâţişînd aspecte din gospodăriile colective. Tablourile ce vor fi realizate cu acest prilej vor fi expuse la Ruginoasa urmînd ca aceeaşi expo­ziţie volantă să fie apoi transportată şi în alte gos­podării colective din re­giune. ­oOo-3 Premieră a Teatrului de stat­ Bîrlad pe scena căminului cultural din Murgeni BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“). Zilele trecute, pe scena căminului cultural din comuna Murgeni, colectivul Teatrului de stat din Bîrlad a prezentat în premieră piesa în trei acte „îndrăzneala“ de Gh. Vlad. Spectacolul regizat de Cristian Nacu, iar scenos­grafia de Gh. Matei de la Teatrul de stat din Brăi­la, s-a bucurat de succes. ION OPREA Noi discuri Electrecord Ieri a sosit la ma­gazinul „Muzica“ din strada Lăpuşneanu nr. 15, un nou lot de picap-uri. Tot ieri au fost pu­se in vînzare la ma­gazinul respectiv 600 discuri cu imprimări de muzică populară, uşoară şi clasică. Noile discuri prezin­tă peste 15 titluri de cintece. Aparate de telegrafie rapidă In scopul îmbunătă­ţirii transmisiei tele­gramelor între oraşe­le laşi şi Vaslui, la oficiile P.T.T.R. din localităţile respective se lucrează, în aces­te zile, la montarea de aparate telegrafi­ce rapide (teleimpri­matoare). Noile apa­rate vor fi date în ex­ploatare în prima ju­mătate a lunii curen­te. DE PESTE HOTARE * PRAGA s La 31 octombrie s-a înapoiat la Praga, după o scurtă vizită făcută la Moscova, Antonin Novotny, prim-secretar al C.C. al Partidului Co­munist din Cehoslovacia, președintele R. S. Cehoslovace. * NEW YORK­s In seara Zilei de 29 octombrie, răspunzînd invitației fili­alei din New York a Institutului canadian pentru problemele internaţionale, Mircea Maliţa, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al R.P. Române, a făcut în cadrul unei întruniri a membrilor institutului o expunere despre pro­blema dezarmării generale şi totale. După expunere, vorbitorul a răspuns la întrebările puse de asistenţă. * TOKIO : Aproape 8.000 de muncitori care deservesc bazele militare americane din Hokaido şi din prefecturile Aomori, Hirosima, Yamaguchi, Fukuoka şi Nagasaki, au declarat la 31 octombrie o grevă de 72 ore. Gre­viştii cer majorarea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Modernizarea iluminatului Zilele acestea, la fabrica de confecţii „Proletarul Roşu“ din Bîrlad au început lucrările de introdu­cere a iluminatului fluorescent în sec­ţiile de producţie. In prezent, o echipă complexa de instalatori a început lucrările în sala de croit, urmînd ca lămpile fluores­cente să fie introduse apoi şi în restul secţiilor de producţie. Terminarea însămînţărilor sarcină urgentă! Insămînţează ultimele suprafeţe Colectiviştii din G.A.C. Bogdăniţa, raionul Birlad, zoresc cu însămînţatul griului. Aşa se explică cum pină în prezent ei au însăminţat peste 550 ha. din cele 600 planificate. S-au evidenţiat mecanizatorii din brigada lll-a de la S.M.T. Zorleni precum şi brigăzile de colectivişti conduse de M. Ciobanu şi Gh. Burdujan. IOAN BOLEA colectivist Despre lucrările de înseminţare ce se execută pe ultimele suprafeţe pla­nificate a fi semănate în această toamnă ne-au scris şi corespondenţii voluntari DUMITRU SACALIUC din G.A.C. „1 Mai“- Romîneşti, Hîrlău, M. AXINTE, de la G.A.C. „Al. I. Cuza“­­Costeşti - Vaslui, ION PLEŞCAN, din G.A.C. „Drumul belşugului“ Ivăneşti- Vaslui, IONIŢA IOACHIM din Ţigănaşi, raionul Iaşi, ELVIRA SITARU din Rîn­­zeşti, raionul Birlad, CONSTANTIN GH. PETRU din Mălăeşti, raionul Huşi şi alţii. HIRLAU (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) Odată cu încheierea perioadei op­time pentru însămînţarea griului de toamnă, multe G.A.C.-uri din cuprin­sul raionului Hîrlău au reuşit să-şi realizeze planurile pentru această cul­tură. Merită toată lauda harnicii co­lectivişti din G. A. C. Flămînzi, Fere­­deni, Bulbucani, Forăşti, Şipote, Bo­­rosoaia, Plugari, Fîntinele, Munteni, N. Bălcescu şi altele. In aceste gos­podării au fost realizate cu succes şi sarcinile pentru însămi,iţările loturilor speciale cu producţii de 3.000 kg. grîu la ha. Dar din cele 30 gospodării colecti­ve din raion mai sînt şi unele unităţi care au rămas în urmă cu însămîn­­ţarea griului de toamnă cum ar fi cele din Prăjeni, (preşedinte Botoagă Va­sile), Cotnari (preşedinte Sticlaru Du­mitru), Cîrjoaia (preşedinte Ursu Mi­hai), Belceşti (preşedinte Panţiriuc Dumitru) şi altele. Nu au însăminţat nici pînă în pre­zent în lotul special G.A.C.-urile din Erbiceni şi Storeşti. Este nejustificată rămînerea în urmă a G.A.C.-urilor e­­numerate mai sus. Consiliile de con­ducere sub îndrumarea organizaţiilor de partid trebuie să ia urgente mă­suri de grabnică terminare a însă­mînţărilor de toamnă. ŞT. AIRINEI Unii fruntaşi, iar alţii codaşi la semănat Manifestări consacrate Lunii prieteniei romÂnO-sovietice NEGREŞTI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului“) La toate centrele de comune din raionul Negreşti au fost pre­zentate, zilele trecute, conferinţe pe teme ca: „U.R.S.S. , un vast şantier al comunismului“, „Cuce­rirea spaţiului cosmic“ etc. Au a­­vut loc, de asemenea, seri literare cu teme ca „Viaţa şi opera lui Lev Tolstoi“, „Viaţa şi opera lui Maiakovski“. La aceste manifestări, consa­crate Lunii prieteniei romîno-so­­vietice, au participat numeroşi co­lectivişti. LALUCI CRĂCIUN PAŞCANI (de la subredacţia zia­rului „Flacăra Iaşului“) In aceste zile, la cinematogra­ful Casei raionale de cultură din Paşcani, se desfăşoară „Festivalul filmului sovietic“. Printre filmele artistice prezen­tate în cadrul Festivalului amin­tim: „9 zile dintr-un an“, „Oameni şi fiare“. ,„La 30 de ani“, „Start către necunoscut”, „Flăcări şi flori“. AL. CARPENSCK! Producţiile studiourilor cinemoto­­grafice sovietice care au fost pre­zentate în localităţile Iaşi, Bîrlad, Negreşti, Hîrlău, Murgeni, Tg. Frumos, Pd. Iloaiei, cu prilejul „Festivalului filmului sovietic“, au fost vizionate de circa 64.000 de spectatori. Studenți din anul II de la Institutul agronomic din Iași la o oră de mecanizare. Ad­evăr­at­a prietenie Sunetul clopoţelului anunţa sfirşitul ultimei ore de clasă din acea zi. Culoarele, şi-apoi curtea Şcolii medii nr. 2 din Vaslui, s-au umplut deîndată de larma copiilor. Iată-i pe Petru Păcuraru, pe Mariana Mihalache, pe Erwin Erlich­­man, toţi elevi ai clasei a VIII-a. — Azi ai luat prima notă la rusă ?. — Da, prima. Un zece... — Și eu tot prima, și tot un zece. Mariana ’Mihalache ar fi vrut să-l mai întrebe pe Ervin. Er­­lichman dacă a mai pixmit vreo notă, tot atit de bună, și la celelalte obiecte, dar se răzgîndi. — Spune-mi, ce mai știi despre Vali Dvoreţkaia ? Erwin Erlichman simte o deosebită plăcere să răspun­dă celor care îl întreabă des­pre prietena lui, despre Vali. Tot cu aceeaşi plăcere poves­teşte despre prietena ei, Na­dia Guselnik­ova şi pioniera Nela Ţucmeanu, elevă in cla­sa a IV-a a aceleiaşi şcoli. Cine e Nadia Guselnik­ova sau Vali Dvoreţk­aia ?— Este, vorba despre... nu ...­ Ai să vezi c-am și reuşesc! o asigură Nela pe colega ei. Şi fără să mai zăbovească alergă la cancelaria profe­sorilor. Vroia să-şi pună ideea în aplicare. Se opri di­i­rect în faţa profesoarei Olga Giurgiu. — Ştiţi, aşi vrea să am şi eu o prietenă, o colegă din Uniunea Sovietică, iar dum­neavoastră să mă ajutaţi s-o găsesc, să-i vorbesc despre, mine. Mă înţelegeţi? Profesoara Giurgiu a înţeles-o şi i-a promis că o va sprijini în împlinirea dorinţei ei. Amm urmat apoi cîteva săptămîni de căutare, de aşteptare. In­tr-o zi, pe numele Nelei Tuc­meanu a sosit un pilc din Uniunea Sovietică. Adresa ex­peditorului: Nadia Guselniko­­va, elevă în clasa a IV-a, a Complexului şcolar Ust-Sovo­­sa, raionul Velsk, regiunea Arhanghelsk. In ziua aceea, bucuria Nelei nu, a cunoscut margini. Avea o prietenă, o elevă ca şi ea, o pionieră la fel ca ea, pe Nadia. „Foarte bine, îşi spuse Nela, citindu-i scrisoarea tradusă în limba romînă. Auzi, Nadia vrea să poarte corespondenţă, însă cu condiţia ca eu să fiu o şcolăriţă bună la învăţătură. Am să-i scriu imediat că am numai note de 9 şi 10“. Şi i-a scris, iar Nadia i-a răs­puns chiar în ziua primirii scrisorii: „Ia rada sto pere­­nisivaiusi s harosei uceniţei“ („Eu ’sunt bucuroasă că co­respondez cu o elevă bună“). Au urmat apoi alte şi alte scrisori, prin care Nadia îi povestea Nelei despre şcoala ei, despre colegele ei, despre preocupările ei în timpul li­ber, la începutul noului an şcolar (1962-1963), Nela Ţuc­meanu a primit o dată cu scrisoarea şi cadouri din par­tea prietenei Nadia. Printre altele, un semn de carte, un carnet de note model, un al­bum cu portrete ale artişti­lor emeriţi­­din Uniunea so­vietică. îndată răupă primirea lor, Nela a expediat Nadiei o cravată şi o insignă pionie­rească, vederea şcolii în care învaţă ea, precum şi mai multe vederi din oraşul Iaşi. Acum, între Nadia şi Nela prietenia este deplină şi fru­moasă. Intre ele, ca şi intre Vali Dvoreţk­aia şi Erwin Er­lichman... — Ei, ziceai c-ai să-mi spui ce mai ştii despre Vali?, a insistat­­Mariana Mihalache.­­ Deşi ne cunoaştem de pe vremea cină eram în clasa a Vl-a, abia în ultimul timp am reuşit să ştiu cum arată Vali. Am primit fotografia ei. E o elevă blondă, poartă codiţe cu funde. Pe reversul fotografiei mi-a scris: „Na pamati drugu Ervinu ot savetskoi paărughî Vali“ („Amintire prietenului Ervin de la prietena sovietică Vali“). ...Valea Dvoreţkaia e aşa cum a descris-o prietenul ei Ervin. E elevă în clasa 6. Viu­a a Şcolîi-internat nr. 2 din oraşul Kotlas, din aceeaşi regiune cu Nadia Guselniko­­va, prietena Nelei Tucmeanu Nela Tucmeanu. Ervin Er­lichman au prieteni sovietici Ei nu sunt însă singurii care trăiesc bucuria unei astfel de prietenii. In şcoala lor sunt peste 70 de elevi care pot relata despre­ prietenia, ade­vărata prietenie care s-a le­gat intre ei şi colegii lor din Uniunea Sovietică. Despre a­ Sem­enea prietenii pot vorbi Stela Trişcă, Eugenia Bada­­rab, GH. Iancu şi alţii ca ei. IM. ENESCU ­

Next