Flamura, noiembrie 1971 (Anul 18, nr. 2168-2192)
1971-11-26 / nr. 2189
■ ■ o »a ea I .V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.v. .V.V.V.V.V.V.V........................... PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2189 VINERI, 26 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI . !!\v.v_v... ~|^ aaaaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaai a aaaaaaaaaaaaa -aaaaaaaaaaaai “-Baaaaaa-““ ___-BBBI_________ Ba_ _ a a a a a a a a a a a a a a a l aaaaaaaaaaaaaaaaai _ _.____aaaeaaaaaaaaaaaaaaa. ...aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaai • aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa * - a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a - -.............. La ordinea zilei, Pregătirea producției-1972 SUCCESELE DE MÍINE SE ASIGURĂ AZI In complexa acțiune cunoscută sub denumirea de știința conducerii, se înglobează nenumărate momente legate de pregătirea unei decizii, între care cea a previziunii ocupă un loc distinct, poate chiar hotărîtor, ținînd seama că tot ceea ce stabilim într-un moment dat are la bază un vast studiu, o minuțioasă cunoaștere a elementelor care concură la succesul acțiunii. Am ținut să reamintesc acest adevăr, pentru că pregătirea producției unui nou an de muncă solicită nenumărate decizii, care toate converg în direcția creării condițiilor tehnice-materiale necesare muncitorilor, tehnicienilor, încît inginerilor și aceștia să-și poată fructifica neîntrerupt inițiativa, experiența, marea dorință de a perpetua mersul înainte al societății noastre, concretizată în cele din urmă prin sporuri cu mai mari de producție la fiecare sortiment în parte, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al producției și produselor, creșterea eficienței economice, contribuind în mod concret la mărirea avuției naționale. Pregătirea producției anului 1972 primește valențe inedite. Ea are loc într-o perioadă de efervescență politică, de mobilizare a tuturor resurselor materiale și spirituale necesare ascensiunii viguroase a țării pe treptele progresului și civilizației. Se cuvine a fi subliniat că dacă oamenii muncii din fabrici și mine își manifestă adeziunea la istoricele „teze din iulie" ale secretarului general al partidului și la Programul de educație comunistă adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie, printr-o muncă pasionantă pentru un bilanț bogat pe 1971, gîndurile tuturor se îndreaptă și spre anul care vine. Explicația o găsim în sarcinile simțitor amplificate în al doilea an al cincinalului. Din perspectiva lor e necesar să ne îmbogățim propriile programe de activitate, să analizăm cu maximă răspundere prioritățile și intercondiționările, acționînd asupra problemelorcheie specifice unei activități ritmice : nominalizarea indicatorilor globali, contractarea întregii producții și a tuturor materiilor prime și materialelor necesare. Experiența atîtor ani a ilustrat că acele colective care s-au gîndit din timp la perioada ce urmează, au putut acționa fără pripeală, lucrînd ritmic, ceea ce pe un alt plan a însemnat depășirea lună de lună a prevederilor și implicit crearea acelui decalaj necesar demarării noului an de muncă. O asemenea succesiune normală a permis unor colective — cum este cel al întreprinderii miniere din Bocșa— să realizeze lună de lună în jur de 12 la sută din valoarea producției globale, îndeplinind în felul acesta planul anual cu 42 de zile mai devreme. Pregătirea minuțioasă a producției constituie și cheia cu care muncitorii, tehnicienii și inginerii de la Uzina de utilaj de morărit din Topleț au putut deschide lacătul ritmicității, onorînd în termen fiecare contract E. FLORESCU (Continuare in pag. a 3-a). Tribuna experienței înaintate Ce la fiecare vacă cel puțin 211 LITRI OI LAPTE O inițiativa a tovarășului Nicolae Oprea, îngrijitor-mulgător la ferma zootehnică a C.A.P. Caransebeș Ca ramură de bază a agriculturii noastre socialiste, zootehnia ocupă un joc de frunte în preocupările oamenilor muncii de la sate, bucurîndu-se în același timp de o atenție deosebită din partea organelor de partid și de stat. Programul județean de redresare și dezvoltare a sectorului de creștere a animalelor, adoptat la început de an, prevede măsuri și sarcini de o deosebită însemnătate și utilitate practică pentru cooperativele agricole și I.A.S., pentru lucrătorii din zootehnie, vizînd în mod expres sporirea efectivelor și a producției pe cap de animal, obținerea unei eficiențe economice ridicate. în sectorul zootehnic al agriculturii județului nostru își desfășoară activitatea zilnică numeroși membri de partid, cooperatori dornici să aducă o contribuție cît mai de preț la transpunerea în fapt a sarcinilor trasate prin planurile de producție. Unul dintre obiectivele de bază este creșterea neîncetată a producției de lapte, atît de necesar industriei alimentare și pentru aprovizionarea populației. Ziarul nostru inițiază o largă dezbatere asupra problemelor de care depinde dobîndirea în cît mai scurt timp a unor rezultate superioare în zootehnie. Coloanele ziarului stau la dispoziția șefilor de ferme, brigadierilor, îngrijitorilor-mulgători, membrilor consiliilor de conducere ale C.A.P., altor cadre de conducere și specialiști din unitățile agricole pentru a-și împărtăși experiența in acest domeniu. Unitatea noastră. Cooperativa agricolă de producție din Caransebeș, obține rezultate mereu mai bune în toate domeniile productive, rod al hărniciei și priceperii membrilor săi, sprijinului material multilateral primit din partea statului. La întărirea economică a cooperativei o contribuție de seamă o aduce sectorul zootehnic, în care lucrez de mai mulți ani. In cele ce urmează doresc să relev cîteva din preocupările noastre zilnice, îndeosebi ale acelora care lucrăm în cadrul fermei zootehnice. Mai întîi, ar trebui poate amintesc că unitatea noastră dis să pune de un sector zootehnic puternic, care numără 472 bovine (din care 268 vaci și juninci), 27 000 oi, precum și alte animale iar rezultatele pe care le dobîndim influențează favorabil bilanțul economic al cooperativei. Ce îngrijitor-mulgător, am în primire un număr de 13 vaci,, la fel ca și ceilalți cooperatori care lucrează împreună cu mine. Desigur, principala sarcină pe care o avem și asupra căreia ne îndreptăm întreaga atenție este obținerea de cît mai mult fapte îndeosebi sub forma producțieimarfă. După cite am reținut, sarcinile trasate de Comitetul județean de partid, ale Direcției agricole „Flamura“, subliniate și în ziarul astfel de preocupări s-au statornicit și în alte cooperative agricole. Pînă la ora actuală eu am reușit să-mi îndeplinesc integral prevederile anuale de plan, urmînd ca pînă la finele lunii decembrie să realizez în plus cel puțin 4—5 mii litri de lapte. Această producție este atît în interesul cooperativei, cît și al meu personal, știut fiind, că retribuția muncii este în strînsă legătură cu nivelul și calitatea producției. Cum am muncit și cum muncesc ? Voi încerca să Se înțelege că nu este răspund, vorba despre ceva cu totul și cu totul deosebit. Dimpotrivă „Secretul", dacă poate fi numit astfel, se NICOLAE OPREA îngrijitor-mulgător la ferma zootehnică a C.A.P. Caransebeș (Continuare In pag. a 2-a) fin ediția de azi Dialog între SAR NOASTRE CINILE MAȘINI și CONTRIBUȚIA MEA ^ Pasiunea de a munci nu cunoaște vîrste . SPORT. Românii au jucat cu precizie științifică • COLȚUL LUI ? ELEVUI Tehnica nouă nu înlătură de sine accidentele 1 I la ilili? COMUNICAT cu privire intre tovarășii La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971, înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej Municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria Lunii" și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile românoiugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri,nescu, membru al Emil Drăgă- Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare că, Corneliu Mănescu, economimembru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii: Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Isa Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. I. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno-iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut; au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a două țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-științific, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor, turismului, sănătății ș.a. Au fost încheiate noi acorduri, convenții și alte înțelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progrese însemnate în dezvoltarea colaborării directe între organizații de masă și ob(Continuare in pag. a 4-a), la COMUN convorbirile de la Timișoara , Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito La ferma zootehnică, nr. 27 de la Măureni se află în construcție noi grajduri pentru vite, cu o capacitate de 107 locuri. Construcții moderne, acestea vor asigura condiții corespunzătoare Foto . C. IOAN dezvoltării zootehniei. ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI — Ratarea? Te pîndește la sat, ca și la oraș, e de ajuns să întrerupi contactul cu noutățile apărute în specialitatea ta și în cele înrudite. Vedeți, cred, că problema pusă astfel trunchează realitatea, iar felul acesta de a gîndi îi caracterizează doar pe „cuconașii" care-și motivează dezertarea de la postul unde au fost repartizați, prin „teama" de a nu se rata în mediul rural. In cazul lor — și interlocutorul meu, medicul Iuliu Petrila, a ezitat o fracțiune de secundă, ca pentru a cîntări greutatea cuvintelor pe care avea să le rostească — teama nu are nici o justificare : ratarea nu îi pîndește, ci i-a și copleșit. Din chiar momentul alegerii unei profesiuni pentru care nu au chemare. Cînd îți iubești meseria, chestiunile legate de repartiție dobîndesc, automat, o importanță secundă. — Și totuși, începutul trebuie să fi fost greu. Evocați-ne tovarășe doctor, momentul contactului cu oamenii și locurile acestea. Primele săptămîni au fost dificile. Desprinderea de viața tumultuoasă a centrului universitar, despărțirea de frumosul oraș de pe Bega nu s-a făcut fără păreri de rău și nostalgii. Apoi, m-am luat cu munca , trebuia să cîștig încrederea oamenilor în priceperea mea, trebuia să-mi încerc eu însumi forțele și, seară de seară, să citesc, să studiez mereu. Medicina nu se poate face altfel. Așa au trecut 17 ani... — ... cărora, împlinirile le-au conferit semnificații adinei. Iubiți oamenii, tovarășe doctor? — Mai mult decit s-ar putea spune în cuvinte. Mi-am ales, poate și din pricina asta, o profesie care traduce în fapte dragostea față de oameni. Să precizăm, față de oamenii satului, mai cu seamă. Ii iubesc pentru candoarea lor, pentru că știu lucruri mai puține decât orășenii, dar le cunosc temeinic și le respectă cu rigoare. Nu mai am nostalgia marelui centru urban. De altminteri, așa cum ați remarcat desigur, comuna noastră are astăzi înfățișarea unui oraș miniatural și tot mai multe sate, pe cuprinsul țării, îi seamănă. Uneori, la sfîrșit de săptămînă pui în concediu, mergem la Oravița sau la Reșița, Timișoara, (folosesc pluralul pentru că mă refer și la soția mea, profesoară aici în comună), să vedem un spectacol deosebit. O carte bună, un disc, televizorul completează ceasurile de răgaz, în zilele obișnuite. Adevăratele bucurii însă le procură munca, reușitele, încercările repetate cu obstinație pînă la obținerea efectului scontat — răpunerea bolii. Medic și pacient fac front comun împotriva răului, fără o desăvîrșită încredere reciprocă, eficacitatea tratamentului ar fi anihilată. De aceea, comunistul Iuliu Petrila își iubește consătenii. A trecut pragul fiecărei case de repetate ori în cei 17 ani de cînd trăiește în mijlocul țăranilor din Grădinari. La rindul lor, oamenii au învățat să-i cunoască și să-l stimeze. Tinerii îl cred pămîntean, într-atît se împletește existența sa cu a localnicilor. E bănățean (de fel din Ciclova Română) și firea, obiceiurile locului nu-i sînt nici străine, nici indiferente. In fața unor oameni ca doctorul Petrila te sfiești să pui întrebarea stereotipă : „Și ce intenții de viitor aveți?" Pentru că intuiești, simți din spusa lor că gîndurile și aspirațiile cele mai scumpe se leagă cu fire trainice de munca zilnică, îndeplinită cu pasiune, altruism. Pînă la capăt. ... Agronomul Gh. Jura și-a încheiat studenția cu numai cîteva luni în urmă. Tot la Timișoara. S-a prezentat la post, în comuna Dalboșeț, cu 20 de zile mai devreme decit colegii săi. In detaliul acesta, aparent nesemnificativ, am deslușit aceeași mare iubire pentru oamenii satului românesc evocată de medicul din Grădinari. — Voiam să prind campania de însămînțări și, în același timp, să-mi cunosc colaboratorii. Atunci în plină perioadă de vîrf, cînd toate eforturile se cereau conjugate, prezența mea era necesară. Găsește că prea se făce mult caz în jurul gestului său, pe care-l găsește foarte firesc. A cerut să fie repartizat în satul bunicilor pentru că Almăjul reprezintă amintirile de copil, visele adolescenței sale. A simțit chiar din prima zi sprijinul organelor locale, al comuniștilor, îndeosebi. L-au primit ca pe un fiu al satului, i-au fost alături cu vorba și fapta. Pe lângă activitatea obișnuită de inginer agronom, vrea să inițieze — în colaborare cu școala și organizația U.T.C. din comună — o seamă de acțiuni de atragere a tinerilor înspre meseriile din agricultură, zootehnie. Din păcate, mai există tineri care fug de munca cîmpului, nu-și iubesc îndeajuns satul natal, dezrădăcinîndu-se. Ba, unii părinți îi încurajează. Pentru a-i convinge să-și schimbe optica e mult de făcut, dar nu se teme de greutăți. ... Două destine intim legate de realitatea satului contemporan, două chipuri desprinse din vastul tablou colectiv al constructorilor unei Românii mai fericite, mai îmbelșugate. VIORICA BÂLTEANU DESTINE PARALELE i Ample acțiuni silvicultura județului Colectivul de muncă al Inspectoratului silvic al județului Caraș-Severin a raportat îndeplinirea cu 40 de zile mai devreme sarcinilor anuale de plan. Meritoriu și demn de evidențiat, succesul a silvicultorilor ne-a îndemnat la o scurtă convorbire cu tovarășul ing. ILIE ODOBESCU, directorul inspectoratului. — Care este volumul lucrărilor la împăduririle din 1971? — Se spune, că rezultatele silvicultorilor se văd cu adevărat abia după 10-20 și chiar 30-40 de ani. In realitate se poate constata, însă mult mai devreme, dacă ne-am făcut ori nu pe deplin datoria. Și eu pot spune că salariații noștri, tehnicieni, ingineri ori muncitori și-au făcut cu prisosință datoria. Noile plantații pe cele 2460 hectare prevăzute în planul pe 1971 au fost de pe acum realizate integral și în condiții de calitate bună. E drept, s-a muncit cu rîvnă în toate ocoalele silvice, dar succesul nu era întrutotul posibil, dacă acțiunile de reîmpădurire nu s-ar fi bucurat de sprijinul larg al consiliilor populare, organizațiilor Uniunii Tineretului Comunist, al cetățenilor de la sate, în orele de răgaz, mii de săteni, cu deosebire tineri, au participat la muncile de plantări, fapt pentru care le purtăm toată considerația și le mulțumim din inimă! — In ce zone au fost făcute noile împăduriri? — N-aș putea spune că s-au avut în vedere anumite zone distincte. Practic, acțiunile respective privesc toate zonele aflate în patrimoniul forestier al județului, situate mai ales în zonele montane și de deal. Bunăoară a făcut plantări în suprafețele sau de păduri tăiate în ultimii ani și care nu s-au regenerat pe cale naturală. Apoi, în integral dese cazuri a fost vorba de completări în culturile tinere, știut fiind, că dezvoltarea armonioasă, uniformă a unei păduri are atît valoarea estetică, cît și economică, ceea ce nu poate fi neglijat cîtuși de puțin. — Fiindcă vemi vorba de specii, există vreo noutate și sub acest raport? — Noutatea nu este poate chiaratît de... nouă. Este știut că statul nostru socialist acordă , atenție dosebită a fondului gospodăririi judicioase forestier, îmbogățirii neîncetate a acestuia, dată fiind ponderea sa în ansamblul avuției naționale. In acest sens, ni s-a cerut să promovăm cu deosebire speciile economică, de ridicată valoare altfel, aproximativ 80 la sută din noile plantări o reprezintă tocmai speciile de rășinoase de mare valoare economică, specii repede crescătoare. — Acțiunile din 1971 s-au rezumat doar la replantări? — Nicidecum! A fost executat un întreg complex de îngrijire și conducere, în dezvoltare, a arboretelor. Este vorba de tăieri, curățiri și înlăturări de arboret neeconomicos , combateri de dăunători, precum și executarea altor lucrări de cultură. Informînd cititorii despre aceste treburi, n-aș vrea cumva să se înțeleagă că am făcut cine știe ce bravură. In afara strădaniilor depuse de noi, realizările arătate au la bază un important efort financiar făcut de stat, care ne-a pus la dispoziție o sumele de bani necesare susținerii acțiunilor. In încheiere reamintesc, de asemenea, ajutorul deosebit de valoros primit din partea maselor de cetățeni mobilizați, după cum arătam de către consiliile populare și organizațiile U.T.C. Convorbire consemnată de VIOREL BOARIU