Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-05-05 / nr. 35

Gazeta de Moldaviea ce publică la institutul Albinei, Lunea și Goiea. Prețul abonamentului ae un an, 111 lei. A înființerilor căte 1 lea rănduăl, în Buletinul Oficieal 50 parale ----­­- Anul NCHG (­ e2 2735.­­ % HOÏ 5 MU. Ut La Sazette de Moldavie parait à Jassy à l'Institut de GAbeilte tous les Lundis et cats par anne. Prix d'insertion pour dans la Bulletin officiel 50. paras. === 1855. Jeudis. des Prix d'abonnement, trois annonces | piastres ap­­la ligne, et NOVITALE DIN NAUSITRĂ Prin Nota sub No. 4602­ a C C. Aghenții wi general-consulat in Mol­­dova căntem poatini a adule la cunoștința publică următoarele: C. Agenție și general- corculet în Moldova, l. c c. comandă a corpului Serbo-banat, prin Nota sub No. 5446, din 3 a curgătoarei, în urmarea întămplatelor, deși zadarnicilor, încercări de ademenire, s'au văzut îndemnată a ordona dreptul s­tatal asupra crime­­lor în contra c. C. Austriene Puteri înariate, precum: înrolare ne­­înput­ernicită, epionare și îndemnare A calca gurata îndatorire a ser­­vițiului militar­ Deși ce nădăjduesc, K. Au viitor nici săpușii pămănteni nici acii străini nu ce vor împărtăși de întreprinderi la acele sus-numite cri­­me în contra C. c. Ascipiene puteri rezbelice, care acum ce pot trata dupre dreptul statal, seau­za conpartășie de Lez-Maiestate, ce vor cerceta b­ine le­gile marțiale, totuși, spre amintire încă timpurie, se aduce prin aetă publicație la cunoșința tuturor supușilor Ascipieni, orăndui­­ri egșit Sand gemați. rea areptălui d­atar aplicatu la cazerile săi-însemnate. C. C Agent mi General-Consul Cașii în 2. Mai 1859. (sabeck­e) Bapon Fecta. | |­­.- 7 NOUVELLES D£ L'INTERIEUR. Zuttetit ber Note No. 4602 4)74. % L Das b. utegt. Cghiegumadt, der f. f. Azentie und Senegal-Sonsplat in Coidan, find wir egindt foigendes sur bitenttifen Rentnif au bringen : F. FBferbifh - banater Armee - Corps : Commando bat, faut Note M 5416, voit 3lel d. M. in Folge vorgefommener obgleit erfolgloé gebliebener Berfubrurg3 Fegingeliif Remogen refppuen, api Berletgung eiblih angelobter Dienftpflibter, bas Etapugeft aprirgenep. Dhjbon main fiber Doffnung bingibt, bag tiinitiz weber Terbreden mitet bie bergeit ffanbrebtlih Veranveit oder als Mitfbuld an Hobverrath Rgiegăgegiftiigr unterfuct metuen șiifen, fid igrepuirie betbeiligen werden; fo wirb uennod), um fie noch teftieitig warnen allen Efegteifiifen Maiterthanen die Anorbnung des Stanbredbtes auf obige Fape { Jassy ten 1A-ten Mai 1855 Der FE. f. Agent und General Consul. B'" T'esta femden Agentie und General - Consulat Uiterthanen f. in der Moldau, die Fegugetren șiteg bie alé: unbefugte Jegbnnd, Ausfpäbung und an folchen Unternebmungen, meife wie die Offert. Aghiegumadt­­ju E. Der 1. Berleitung aux vorermäbnten die bierländigen pog -- C REVISTĂ POLITICEĂD. - deacă Austriea poate a ce împărtă­­și de istu rezbelu purtat în așa modă. Cum TAZETA DONAU cuprinde următoarele a­ a­nus crpica­ns poate rămănea neutrală, în­­sum­a schimbărei planului de rezbelu. De a­căne­le este Pod­­­uni | Conferen­­am dzie de multe ori, cu putință a căpăta pacea, de a­semene si ea neînduplecătoare, atunce noi voim vez­­­ însă nu un rezbelu fără plan,­­­un în un rezbelu, numai vaz ca se acopere zmin­­grezbelu înțălept,­piilor, și că Austriea nu putea orbi și a se arunca de gand­r ele alieaților și a reprezenta lumei spec­­iec LAȘĂN­ în cont­ra met­odu­lui cu care Se poa­r­­ta rolul unei campanii fără plan. Noi cerem gresul ce tărieau în fier, vezmicăi De-o­dată lucrurile înțep a ce lămu­­ri. Se dzice că asediul cetăței Taurice­se de la Viena. Diplomații de Viena cu dom­n­ va rădica, pozițiile cele întărite de pe ma­­ță așteptau vr­o lovire hotărătoare inaintea lui Mărei Negre au a se păstra, e ar putea Sevastopolului. Încăt toată cveștiea păcei rea de frunte a alieaților ape a ce aduna și a rezbelului era încurcată un tem­me­­ne un alt punct strategic, de unde cu agu­­descălcit. Sevastopolul se ținea de con­­torul cel energic al Austriei va urma rezbe gres, și congresul de Sevastopol. Bacă­lul asupra Rossiei De ar avea ea a se împăr­­congresul de curmă, pacea s'au vederat ne- gpăși, atunce s'ar deplini prevederile neas­­putincioasă pe temsiunile propuse, și eacă și tre, căci numai prin un atac bine planuit asediul de Sevastopoli ce încheie; rezbelul poate fi Roșiea redusă la înduplecare și la purtat pănă acum dupre sistemul fără plan pace, s'au vizat atăt de peputincios­ea și pacea ce Gazetele Engleze raportează că afară de avea să fie rezultatul unui asemene rezbelu. 200 prizonieri Poloni din anul trecut, ce nu de mult încă noi am putut pocti, în­ l organizază o altă asemene ceată bine um­­­pleni notenții Rosieni știeau a cu oboseală. le tot Sevastopoli așeptau vro știință de­­­­ tă acizi rezbelulu, au trecut luni de cănd d­­in pian lămurit, prevenit a se feri de pădejlile de pace care d dată Campaniea Taurică (rezbelul Crimeei) și con­­t a Ge­neralii ce ar pori toată nedejdea ustrrea temeinic, înțălept, încăt nu numai Cabinetul, înviea, măreț cu toată inima un rezbelu întreg și oncet în contra să ce Imperiul se hotărască à pur­ Re­­formată de volontiri Poloni carii cu o ban­­dieră națională se trimetu la Orient sub As­­de ofițeri compusă are să comanda unui fiu a prințului Cartoniechi. tă­ceată numai fie mezul viitoarei legioane polone menită, prin dezvălirea flamurei sarmate (polone) a atrage dezertori poloni din armiea Rosi- Un alt asemene corpu de 800 Poloni Eană. Pre lăngă premutările în Cabinetul de Pa­­­­ris, se mai aude că marșalul Vaisan are a merge la Crimeea cu estraordinară însărci­­nare. De la Varșava scriu din 30 Aprilie: Pen­­tru întărirea poziției defensive, ținea un corp de 30,000 oameni Podoliea cătră Aus­­au purces spre între Ustilui și Kameneg. Marșalul Prinț Paschevici au purces la 1 Mai din Varșava spre a inspecta trupele dizlo­­cate în Poloniea.­­ De la Madrid înștiințează că după înde­­lungată îngreuere, Regina au întărit legiuirea atingătoare de averile monastireți. Tot Gazeta Donau publică următor articol întitulat: Rebdtare! în mezul încungiu­­rărilor de față numai rămăne unui onest European alta de căt a se face turc de mo- ar fi purces din Franți ea. * veca Ceabceavatec­oardele lui Șamil.­­­­ Un chinus de prizonieri ii Princesa Orbeliani. În urmă Șamil s'au plecat BLBINA CIOMȘAN GALEGĂ — #0­ tone­­ de prizonieri, dănduisă pe fiiul său, care serven­­in­d­ în calitatea de lestinant în regimentul de­­­­Gazeta Caucaz ce ce publică la Tiflis­ani Rosiean­usmir Mihail Nicolaevici URE crescut în timpul robiei sale în stea) cuprinde o comunicație asupra unei presdiiii.­­­Șamil au fost dări de prizonieri, ce au urmat între Rosieni și înstre șeful Circazienilor, la care ocali­­rul Șamil răpit de Rosieni ne cănd era înco co­rrurile argint. nii s'au înapoet părintelui său. a 23 Maprie Rosienii au avut pentru apelega Fie­ cine îi aminteșc KB JAN vara trecută prin­­o întrevedere cu Șamil bătrănul care era pă­­iostină atunci foarte neîncrezător asupra car­acte­­rului și care vini spre întălnire cu un Asstă robie au ținut 8 N­S.­... de 7,000 oameni și cu căteva tunuri, cu toate sirguințele Guvernului rosiean, mi acele După ce s'au înaintat pănă la permul drept a­l părinților și familiei acestor duce princese, fiului Miuii, ne a căruiea au imi- o scoală de cadeți Rozieni) și o comă de 40,000 ler Baronul Nicolai, Prințul Caucavates,­­ facute prizoniere înpreună cu copiii lor de cătră lor, a face o presphimbare .Rosienii, perm stăng ce aflau au trimes înaintea acestor din urmă fe a­­ 72722 an alt fiiu al său numit Casi-Muhamed, cu 30 Nurizi, (su­feriu de svartiie la Circasieni) ce serpvea de esportă trenurilor în care se afla prizonierele. Din partea Rosienilor un detașna­­ment de carabinieri trecu unul cu Generalul-Ma­­și tă­­nărul Șamil, urmați de o trăsură în care ce­re spre rescumparare, afla suma destinată vănd Geamat-Edinul (trimișii Cirbasienilor) apro­pieră de unu, an horuri cuvintele „Estefir-Allas”” mii de glasuri resumără în care este o rugăciune pentru norocita izbăndă a întreprin­­derei, cănd tănărul Șamil se afla încă la perm se

Next