Gazeta Transilvaniei, 1874 (Anul 37, nr. 1-95)
1874-09-15 / nr. 68
Gazet’a ese de 2 ori: Joi’a si Dumineca, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe */i 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 2*/s galbini mon. sunatoria. Anala mm de prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrala a 30 er. de fiacare publicare, Nr. 68 Brasiovu 2715 Septembre 1874. 1 Principes’ii ELISABET’A STIRBEY, născută Cantacuzino, veduv’a marelui Doman Romanu Barbu Stirbey, decedata la Genev’a, in etate de 72 ani, de si departe de tier’a Sa se gandea necontenitu la dens’a si voia se -si arunce asupr’a ei binefacerile Sele chiaru de acolo. Ea a fundatu si a dotatu o scóla de fete in Bucuresci, unu spitalu la Buft’a si unu altulu la Gampin’a. La Nis’a chiaru, unde locuia in timpu de crna de mai multi ani. Ea era numita providenti’a saraciloru. Romani’a perdu, in Principes’a Elisabet’a Stirbey, unulu din acele modele rare de virtute patriarchal. Corpulu principesei s'a adusu in tiera ca se repauseze langa soclulu di, a cărui suvenire este bine-cuventata de toti acei’a cati ’i-au cunoscutu. Fia-le tieren’a usiera ! Brasiovn 26 Sept. n. 1874. Maiestatea Sa imperatulu si regele nostru sosi in Aradu in 21 Sept. a. c. intempinatu la gar’a de generalitate si auctoritati, or’ la cas’a comitatului, unde descende, -si făcură omagiale de buna venire toate auctoritatile si clerurile. Sor’a mas’a intruni vr’o 72 persoane sub illuminatiune splendida a Orasiului, la care unu conductu cu 1000 tartie si coruri de cantareti prefacu Orasiulu decoratu cu flamuri si illuminatiuni intr’o mare serbatorasca de splendoare. Deaci merse la manevre la S. Nicolau. — Archiducele I o s i f u, comandantulu de militia, va face una calatoria prin Ardealu, cu care occasiune va cerceta si passurile catra Romani’a, comitatu de generalulu de militia Graf, care se afla in Brasiovu cu alti generali la manevrele militari de pe câmpurile catra Branu. Inaltim a Sa dela Muresiu-Ostorheiu va sosi in 11 Oct. in Brasiovu spre scopulu de susu. Ya visita in 12 si passulu Timisiu, si in 13 Branulu. Eri petrecuramu la cass’a veciei pe emersenat. Fridericu de Closius (fora eredi, stalparea ultima a familiei patritiane Closiane in Brasiovu, forte avuta) in etate de 76 ani. Servi cu perceptoru allodiale si sub Bachu se retrase traindu din rentele eredite. A lasatu cu testamentu erede universale pe comuna Brasiovului, si tota averea sa colosale, afara de 6000 fl. legatati nepotului seu Consil. de curte Lassel, o au legatu comunei Brasiovu cu vinculare, cu totu ce remane in avere se se prefaca in bani, cari se se depună in cass’a pastratoria, ca se cresca in 100 ani la millionu (Kronst. Zeit.“ crede, ca la 3 mil.) si numai atunci se se folosesca de comuna spre redicarea unui orfanotrofiu, casa de copii aflati si unu gimnasiu grandiosu. Catu simtiu nationale se afla in toate lucrările sasiloru si pentru viitoriu depărtatul Invatia romane si de aci a-ti privi națiunea intrega ca pe eredii tei, ca pana nu vomu lega sufletele nóastre de totu ce e romanu pe lume fara reserva, lepedandune ca de satana de toate capritiele dusmanitaria intre fraţi de unu sânge, viitoriulu nostru nu va prinde redacin’a vieţii de potinte si glorioasa suvenire! — In sied, de Mercuri s’au sortitu afara 78 representanti, cari or’ se potu alege. La stangatorii de focu se puse 5000 fl. in bugetu pentru instrumente si regularisarea acestui corpu. Interessulu comunu la ordinea comunei se nulu lasamu la o parte cu nepassare, ca representanti’a e stim’a si poterea. — — In Sibiiu se tienu in 22 Sept. adunarea repres. scaunale in caus’a arondării, provocata prin emis. min. din 12 Augustu a. c., inse, după multa disputa la propun, d. Bologna se amana adunarea, pana ce comissiunea resp. va examina si rectified proiectulu de adressa infaciosiata, care inca pretende unitatea municipale nationale saseasca, pe care o formeaza din vechime cele 11 cercundarie sasesci, si fara conlucrarea universităţii naţiunii sasesci nu voru a se demitte la nece o modificare arondatoria. in Gimnasiale slovace. Scimu, ca gimn. slovaco dela Rocse, după o cercetare officiasa, se desfiintia de catra maghiari, cu cuventu, ca latiesce idee panslave si in contra interesseloru statului maghiaru, pentru ca invetiu si slovacesce, si acésta desfiintiare o incuviintiu chiaru conventulu releg, evang. in care inse se afla slovacii in minoritate. Acelu conventu merse si mai departe, cace imbolditu de maghiarismulu maioritatii lui, care sufla intr’unu cornu cu guberniulu, decise ca se se faca cercetare si in contra gimn. slovacu din St. Martinu, ca din acelasiu temeiu se se inchida si acelasi, si cercetarea se concredin super. Geduly. Acesta inse, cu tota maghiaromani’a lui arată renitenti’a a mai face acea cercetare* amenintiandu cu demisionare, care in faptă se arată, ca fu apucătura sinonica spe a tiesela mai bine caus’a. Publicitatea maghiara strigă osan’a si acum provoca acestesi masure si contra sculeloru altoru nationalitati. Candu vrea provedenti’a se bata pe cineva, mai antaiu ei iea mintea. Rare antecedentem scelentum deseruit poena pede claudo. In Ungari’a n’a successu neci odata desnationalisarea incercata de multe ori si acum cu atatu mai pucinu, cace la poporale de viatia nationalitatea a ajunsu a fi cultu relegiosu, care pretende: noni me tangere, nu te atinge de mene! — — Expeditiunea polare de nordu fi primita in Hamburg cu multe ovatiuni, si Vien’a le pregatesce o mare primire si remunerare. B.Pest’a inca vre a da 3000 fl. spre scopulu acesta, or’ Mai. Sa prin scrisoria de mana din 20 Sept. dede locutiitoriului sup. Payer si locutii. de nai’a de linia la expeditiune Weiprecht, cu recunoscientia pentru sacrificare facia cu periclele de viatia crucea cavaleresca a ordinului leopoldinu. Se astepta cu sete publicarea descopeririloru ce leau facutu. — Organisarea armatei in Franci’a si Germani’a a occupatu pe nemți multu, si din comperatiunea lor d esira datele aceste: Franci’a sustiene pe pitioru 463,000 fetiori armați, Germani’a inse numai 422,000, totusi armat’a de ofensiva a Germaniei e de 846,000, doar’ a Franciei numai 635,000; apoi Franci’a are pentru garnisoane in tiera si pentru întregirea armatei numai 498,000 fetiori, pe candu Germani’a are 623,000, or’ cale ferata de transportu Germani’a are 514 chilometri de fia care mii de locuitori, or’ Franci’a numai 489, apoi armasii germani se afla in fapta si bine exercitați, dar’ ai Franciei nu pre. Aceste cercetări cumparative suntu totu presemne de noue planuri de lupte. — — Unu telegramu din Belgradulu Serbiei reporta: „ca corpulu officirescu serbu a datu unu banchetu la officirii României ce petrecu acolo, la care se redicara toaste, pentru infratirea ambeloru armate.“ Totu presemne de încordări comune in contra dusmaniloru comuni. — In Spania provincia Valadolida aproape de Cabrillas fura batuti carlistii, in catu -si părăsiră 200 răniți si fugirea la munți. Acum trupele mergu catra Estella din ambe partile, unde se astepta bataia decidetoria. — In America pamentenii asia numiți negri, cu toata legea de egale îndreptățire inca nu suntu bine suferiți si tractati de catra albi sau republicanii de rasa europana. Tocma in statulu suduamericanu Luisiana in Noul-Orleans se ivise in dilele trecute o rescoala din acestu dispretiu. Negrii ad. alesera candidatu de guvernoru din ai sei pe Kellog, era albii pe Penn. Gubern. federale alu stateloru unite nordamericane inca sustienea pe Kellog. Asia albii vro 10,000 indata se resculara si luara cu potentia localitățile auctoritatiloru, punendu pe Penn gubernoru. Kellog se apară cu vro 500 negri si politianii, si se versa multu sânge, pana ce Kellog, cerendu intrevenirea armatei federale, primi dela Presied. Grantu ajutoriu de vro 5000 armaţi, cari făcură pace apromitendu amnestia albiloru, daca voru reda localităţile, ceea ce de fric’a urmariloru se si făcu fara mai departe versare de sânge; dar’ si guvernoriu s’a pusu altulu provisoriu unu colonelu Brooke. Ecca ur’a de rasa e bela omoritoria si in statele unite americane. Ecca cum relata press’a după diurnalulu rusu „Le Nord“ dela New-York despre tractarea albiloru suprematisti, prin fortia estii deasupra, cu negrii, pamentenii neculti deajunsu : „Alabama, Texas si Luisiana adaugara culorile cele mai intunecoase la scenele de violentia ce ne-a aratatu, acum cateva zile, Statulu Kenchuty. Vinerea trecuta un trenu de calatori a fostu opritu aproape de statiunea York pe linia Alabama si Chattanoaga, printr’unu semnalu falsu de periculu. Oameni mascati apucara pe omenii postei si’i impuscara, crim’a loru era ca făcu parte din rasa de culoare. In comitatululse, o banda de Ku-klux a trasu, fara nici o provocatiune, asupra unei biserice de culoare. Patru din asistenţi au fostu ucisi pe locu. La Texas, dupe declaratiunea unui cetatianu din acestu locu si care se afla acuma la Washingtonu, numerulu omoruriloru politice comise dela intrarea in funcţiune a guvernorului Cooke aru fi de 690. Chiaru candu acesta cifra aru fi esagerata, este evidentu ca Texas se afla la discretiunea Kukluxiloru, a Comanchiloru si a banditiloru mexicani. Masacrulu dela Tentonu, in Tennesse, a avutu un soclu teribilu in Luisiana; atentatulu era cu atatu mai oribilu, cu catu victimele nu erau nici macaru presupuse culpabile: erau functionari de culoare din parochia Riului-Rosu. Arestati de un partidu din albi, fura intemnitati la Koushatta. Amu voitu sa’i tramitu la Schreveportu. Pe drumu, escort’a fu imprastiata de vre-o cinci-deci asa numiți Texieni, cari spansurara pe locu pe nenorociţii prisonieri. Victimele suntu serifulu, perceptorulu de taxe, registratorulu si alti cinci functionari.