Gazeta Transilvaniei, iunie 1906 (Anul 69, nr. 120-143)
1906-06-11 / nr. 129
SEDAOŢIUNEAţ Atiiiistriţim ii Tipotrifii Brisor,piaţa ware nr. 30. S cri tori nofrancat© nu foi» primesc. Mftxmsoript© nu se retrimit. INSERATE 5« primesc 1& Administraţia«* In Braşov şi la urmátór©le BIROURI de ANUNTURI: In Vlens: la M. Dukes Nachf., Hox. Ansenfeld & Emeric Losaer., Heinrich Schalck. A. Oppenk Nachf., Anton Oppenk în Budapesta la A. V. Goldberger, Ekstein Bernat, Inlin Leopold (TU Erssebetkörnt). PREŢUL ItiSERTIUMlLOR : o serie garxaond pe o colon â 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarii â şi Învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani Nr. 129. ANUL LXIX. Braşov, Duminecă 11 (24) Itrnie. „bazsta» iese in flesare distmnamente pentru Anstio-Uisir. Pe an an 24 cor., pe şese loni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rlI de Dumbneci 4 cor. pe an, Patru România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fir., pe trei luni 10 fir. N-rlI de Dumbeci 8 fr. pe an. Se prenumeră la tote oficiele poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori. ifconamentul pentru Braşov AdmMnistratHonea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe şăse luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. 1906. Cine stă la spatele primarului Vienei? In timpul cât a durat visita primarului Vienei, Dr. Lueger, în România, adversarii lui dela pressa liberală din Viena şi-au impus reserve cât numai au putut. Oricine ar fi fost primarul capitalei austriace, poporaţiunea acesteia trebuia se se bucure de simpatiile ce i s’au documentat prin primirea lui strălucită. Era dor firesc, că s’au ferit adversarii lui Lueger să nu vină în conflict prea bătător la ochi cu ceea ce a representat persona lui Lueger în acastă călătorie. Acum însă, după ce Lueger şi cu cei ce l’au însoţit s’au întors la Viena, şi poporaţiunea vienesă, aderentă lor, le-a făcut o primire demonstrativă, întâmpinându-i cu miile în mod sărbătoresc, nu s’au mai putut stăpâni adversarii lui Lueger şi au năvălit asupra lui cu o isbucnire vulcanică a indignaţiunei lor. Motivul adevărat al acestei indignări este scitit şi îl sciu aprecia acum destul de bine şi fraţii noştri din regatul liber. Este faptul, că Lueger şi soţi sunt duşmani declaraţi ai Jidovismului agresiv şi îngâmfat de dincoace şi de dincolo de Laita. Atacurile ce se îndrepteză acuma asupra primarului din Viena, se presentă în haina patriotismului austroungar. Lueger e acusat, că face politică, care nu conglăsuesce cu politica cercurilor diriguitare de la Viena şi de la Budapesta, că este representantul unui fel de guvern paralel secret, având la spatele lui politician influenţi de cea mai înaltă poziţie, car toţi sunt inimici juraţi ai iudeo-maghiarilor. „Stă cineva la spatele lui Lueger, care i-a dat şi numai aparinţa unei plenipotenţe de a indica existenţa unui guvern paralel şi de a face o politică paralelă cu acea a guvernului ?“ Asupra acestei întrebări voesc să fie lămuriţi înainte de toate contrarii primarului Vienei de la „N. Fr. Presse“. Ei o spun pe faţă, că văd un mare pericol, că Lueger, care „a plecat în afaceri judeo-maghiare la Bucuresci“, a avut de scop a câştiga acolo simpatii pentru o politică contra Ungariei, „care desigur nu poate fi politica monarchiei“. Dar nu atât într’asta zace pericolul, cât mai mult în împrejurarea, că în poporaţiunea Vienei şi în aceea a monarehiei e tot mai mult lăţită credinţa, că Lueger nu lucreaza pe socoteala sa, ci este unealta unei falange puternice, ce se ţine încă ascunsă şi care nu e învoită cu nimic, ce s’a prestat pană acuma de cătră cei ce conduc destinele monarehiei. Cu un cuvănt, e mare pericolul, că Lueger poate fi „umbra, pe care o reflecteaza un corp puternic“ de unde urmeaza „că deci aceasta impresiune nu se va distruge, călătoriile primarului Vienei pot să causeze o adevărată nenorocire, căci ele falsifică politica austriacă și îi dau o trăsătură odiosă de nesinceritate, care e mai păgubitoare chiar decât cea mai acută certă“. Ziarul vienez amintit se esplică şi mai bine, zicând că prin cuvintele ce le-a pronunţat la sosirea sa în Viena, după care călătoria sa în România ar avea cea mai mare importanţă pentru Viena şi Austria, Lueger a arătat că se simte ca şi un „duce al Vienei,,, ceea ce va avă efectul, „că raporturile Austriei cu Ungaria vor fi aduse în oare-care dependenţă de nişte factori iresponsabili, cari trec de niscai unelte ale unor puteri forte seriose“. Acesta va aduce cu sine o deplină debandadă a politicei interiore şi exteriore, dice „N. Fr. Pr.„ şi poate se zadarnicăscă o înţelegere cu Ungaria, care încă tot e dorită“, căci ministrul preşedinte Beck „va sta la îndoială, dăcă guvernul ori partidul primarului Vienei este adevăratul exponent al paterei de stat hotărâtore“. Ergo: Trebue să se facă un sfîrșit grabnic călătoriilor primarului Vienei, escursiunilor lui în politica exterioră și plimbărilor lui, cari au de scop a aprinde casa vecinului. A fost timpul suprem, ca la acest „quousque tandem“ să se dea tot lui „N. Fr. Pr.“ de cătră un „bărbat de stat român influent“ lămuririle, ce acest chiar le-a publicat în ediţia sa de aseră, lămuriri, cari, după scrrea ce o primirăm adi, culmineau în asigurarea, că Lueger a fost primit în Bucuresci nu ca trimisul Austriei, nici ca al unui partid,ci a fost primit aşa de bine şi strălucit numai ca primarul unei capitale, care deja de mult se află în cele mai amicabile raporturi cu România; apoi că nu se pot confunda cercurile „Ligei“, cari l-au sărbătorit, cu guvernul român, care la rândul său se portă cu cea mai mare bună voinţă faţă cu inştiinţele culturale ale conaţionalilor din Ardeal, „dar în ce priveste ambiţiunile politice ale acestora guvernul român stă faţă cu ele pe acelaşi punct de vedere, pe care stă Germania faţă cu pangermanii austriaci sau guvernul italian faţă cu irredenţa“. Atâta a trebuit, ca se fie ărăşi pace şi linişte sub toate pavilioanele de cumva nu se va vîrî din nou umbra Lueger prin vre-o crepâtură a sistemului politic interior şi exterior în arena luminosâ a concordiei şi a înţelegerii între vecini! Din delegaţiuni. Delegaţiunea austriacă. In desbaterea asupra budgetului ministeriului de externe, în delegaţiunea austriacă s’au audit la 21 Iunie glasuri energice contra prepotenţei ungare. Baronul Walterskirchen, care a fost ani de zile refererentul budgetului armatei în delegaţiune, a representat deci referatul acela, în care se exprimă par excellence ideea comunităţii — este un bărbat cu principii conservative. Cu toate acestea deschizând in şedinţa de la 21 iunie discusiunea, a scos la ivelă nisce accente forte energice contra Ungariei. Culorile în cari baronul Walterskirchen a zugrăvit raporturile între cele două state nu pot fi mai pesimistice, ceea ce este cu atât mai semnificativ, cu cât fostul referent al budgetului militar aparţinea până acum cercurilor, cari priveau toate lucrurile în colori senine. Delegatul gepirjam poporal Dobering şi-a exprimat regretul, că şovinismul maghiar şi trufia frivolă au slăbit zidirea comunităţii monarchiei. Dobernig a făcut responsabili pe consilierii Monarchului pentru cele întâmplate. Delegatul Steiner (social-creştin) a vorbit despre paritate, care se repetă pănă la plictisilă în toate declaraţiunile elicei judeo-maghiare şi şi-a arătat cum se execută în practică acesta paritate, începând de la audienţele, cari se refuză Tirolezilor credincioşi împeratului şi se acordă lui Justh şi consorţi — şi pănă la farsa cu tricolorul roşu-alb verde, ce fâlfâie pe casa din Bankgasse sub scutul poliţiei vieneze, ca sâ nu mai vorbim de influenţa maghiară în representanţa diplomatică. Reproducem câteva pasaje din discursul lui Steiner. »înainte cu câteva diie căpitanul ţării Tirol şi incă câţîva delegaţi au cerut se fiu primiţi în audienţă la împăratul. Li s’a răspuns că nu se mai acordă audienţe. Peste 2 zile însă presidiul camerei ungare a fost primit în audienţă. Oratorul rugă pe ministrul casei imperiale să restabilască paritatea, pentru ca Tirolezii credincioşi pană la măduvă să nu fie tratat! mai rău îiAWSfinţii adevărat, şî-au explică tradiţia lor este de a-şi arăta credinţa şi supunerea, numai când aşa le cere interesul. »...In ministeriul de externe, afară de ministru, persoanele conducatoare sunt Maghiari. In ministeriul de finanţe ministrul şi doi şefii de secţie sunt Maghiari şi întreg ministeriul de la acoperiş pănă în pivniţă este ticsit de Maghiari... şi este de temut, că cu toate interpelaţiile în camera austriacă, documentele istoriei noastre financiare vor fi transportate în Ungaria. »In comisiunea budgetară a delegaţiunei ungare s’a cerut înmulţirea elementelor maghiare în serviciul diplomatic. Şi toata lumea scie, că nicăiri influenţa maghiară nu este aşa de mare ca tocmai în serviciul extern. Posturile cele mai importante sunt ocupate de maghiari şi zilele acestea în Bucuresci am putut vedea, ce atitudine ostilă a avut misiunea de acolo contra Austriei. Acolo atât ambasadorul, cât și consulii sunt Maghiari.... Trebue să protestăm deci, deoarece se scie că există posturi cardinale în Austria, unde Maghiarii prin terorism brutal sciu să-șî realiseze postulatele, fie ele legitime ori nu. »In comisiunea budgetară a deleg. ung. s’a cerut să se pună emblemele ungare la representanțele externe. N’am nimic contra. Der mărimea emblemelor ungare să se facă în proporția quotei 72:28 pentru ca să vadă totă lumea că Austria plătesc« 72°/ , or Ungaria numai 28% la cheltueliie comune.... Un delegat ungar a cerut, ca vasele de răsboifi să fie botezate pe numele bărbaților distinșî maghiari. Frumos ar fi deci un vapor mândru c. și r. al marinei de resboiț se va boteza pe numele.... Polonyi! Delegatul Loser. Aici nu poate fi vorba de botez. Ala e jidov! Intoarcerea la Viena a primarului Dr. Lueger. Primarul Vienei Dr. Lueger, care Mercur! în 20 Iunie dimineţa a plecat din Bucuresci întorcându-se spre casă prin Bucovina şi Galiţia, a sosit la Viena Joi 21 Iunie sera. Despre primirea lui cetim în »!). Z.« următorele amănunte: La gara de nord. Pe la orele 8 începu a se aduna lumea în jurul gării. Cu deosebire amicii din Leopoldstadt și Brigittenau veniră în masse, să ureze cei dintâi bună sosire primarului. Cei din Floridsdorf salutaseră deja pe primar în apropierea gărei lor cu un mare transparent. Ne este absolut imposibil a da o listă completă a celor de faţă. S-au remarcat deputaţii Dr. v. Baechle, Steiner, Bielohlavek, Prochazka, Spitaler, Fink, Kühscheim, Mayer, Reidlinger, prinţul Lichtenstein, Dr. Pattai, Schneider, Wolny, Dr. Gessman, Loser, Schoepler, Dr. Neumayer, Dr. Polzer, Dr. Hierhammer, şefii districtuali şi locţiitorii lor în număr complet, o deputaţiune a coloniei române din Viena, compusă din Dr. Ciurcu, cu fiicele sale îmbrăcate în costum naţional român, docentul Dr. Fuscariu, Dr. Iurcu, colonelul p. Lupu, Dr. Cioban, Mill. Popovici, architects I Cesar Popovici. Mai departe o delegaţiune a societăţii academice »România Jună« cu preşedintele stud. phi. Horia Petra-Petrescu etc. etc. Trenul a intrat în gară cu întârziere de 7 minute şi a fost salutat cu strigăte de »Hoch« şi »Să trăiescă«. Corul amploiaţilor dela tranmvai şi a intonat un cântec. Când Dr. Lueger a apărut în uşa vagonului de salon mulţimea a isbucnit în aclamaţiunî nesfirşite. Alocuţiunea viceprimarului Neumayer. Viceprimarul Dr. Neumayer, după ce s’a făcut linişte, a ţinut următdrea alocuţiune : populaţia Vienei schile, cari zugrăveau visita la Bucuresci şi participarea stimatului nostru primar la deschiderea exposiţiei jubilare ca un mers triumfal. Din onorurile oferite de poporul şi regele României primarului nostru şi-au luat şi vienezii săi partea cuvenită. »Populaţia Vienei este conscientă de importanţa economică şi politică a unei înţelegeri intime, ce s’a creat pe deoparte între patria nostră, Austria, şi oraşul patern al nostru Viena, şi pe de altă parte între statul Balcanic atât de puternic în desvoltare şi atât de cu vadă, România, şi anume de astă-dată fără intervenţie diplomatică. Populaţia Vienei este însă cu deosebire recunoscatoare primarului său, pentru că cu toate beţele în rate încercate a se pune din partea judeo-maghiară, a interprins acăstăcălătorie, şi se bucură din inimă, că primarul său astăzi se află sănătos şi în mijlocul nostru. Salut pe stimatul nostru primar şi pe iubiţii lui tovarăşi de drum. Dr. Karl Lueger lebe hoch . Salutul coloniei române. In numele coloniei române d-l Dr. Ciurcu, a salutat pe primar cu urmatorea alocuţiune: »In numele clubului român şi al întregei colonii române Vă salut din toata inima. Fie, ca prietinia ce s’a încheiat acum din nou la Bucuresci, să se păstreze spre binele poporului nostru şi spre binele oraşului Viena. Să trăiescă Viena ! Să trăiescă Dr. Lueger !« Răspunsul primarului. Primarul Dr. Lueger a mulţumit cu urmatorele cuvinte: »Nu pot să die alta, decât că călătoria cred că a fost pentru Viena şi pentru Austria de cea mai mare importanţă. Vă mulţumesc din inimă, că v-aţî presentat aici spre a mă saluta. Dar cea dintâiu mulţumire aici în Viena se cuvine regelui român şi poporului român. Să traiesca România ! Fiicele d-lui Dr. Ciurcu şi ale medicului comunal Dr. Wielsch, mai departe d-sora Mitzi Paeder, in numele societăţii patriotice creştine a damelor, şi copila Christine Seidel în numele Ligei femeilor creştine,secţia cetate, in sfîrşit d-na Wei