Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1978 (Anul 11, nr. 2755-2833)

1978-10-01 / nr. 2755

Comandamentele zilei în agricultura • ■ mobilizarea totală a forţelor ■ utilizarea la maximum a timpului de lucru Lucrătorii din agricultura judeţului nostru trebuie să ducă la bun sfîrşit, intr-un timp cit mai scurt următoarele sarcini : smulsul Inului pentru fuior şi transportul tulpinilor de pe o suprafaţă de peste 1.000 ha, recoltarea cartofilor de pe 4.200 ha, însămînţarea a peste 24.000 ha cereale de toamnă, în vitozarea a 74.000 tone furaje suculente, depozitarea a 13.000 tone finire. Toate acestea într-o primă urgenţă, pentru că foarte curind vor intra pe rol şi alte lucrări, cum ar fi recoltatul porumbului şi al sfeclei de zahăr, precum şi a unor legume tîrzii. Pentru a face faţă acestor multiple solicitări, este necesară o mobilizare exemplară a forţelor existente, organizarea ireproşabilă a muncii, folosindu-se la maximum fiecare clipă bună de lucru, stabilindu-se, de la unitate la unitate, o ordine de priorităţi care să asigure un randament maxim al oamenilor şi maşinilor, precum şi evitarea pierderilor de recoltă. In această idee, trebuie făcut totul şi în timpul cel mai scurt pentru ca recolta de pe cele cîteva sute de hectare de cereale aflată încă în cîmp să între cît mai repede în magazii. Trebuie utilizate atît combinele cît şi mijloacele manuale pentru a încheia grabnic această lucrare foarte puţin potrivită cu sfîrşitul lunii septembrie ori cu începutul lunii octombrie. Foarte presantă este și recoltarea inului pentru fuior, riscul deprecierii tulpinilor fiind cu fiecare zi ce trece tot mai mare. Tocmai de aceea, se impune, pe lingă operativitate, și o maximă grijă pentru soarta "Continuare in pag. a 3-a) Stefan DANCIU Rerealizare, ca şi realizările, pleacă de la locul de muncă. Deci, acolo trebuie acţionat! în 29 septembrie, în şedinţa de lucru de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român au fost analizate problemele legate de modul de îndeplinire a planului de dezvoltare economico-socială pe acest an şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea tuturor prevederilor pe următoarele 3 luni şi in anul viitor. Printre altele, s-au scos în evidenţă şi stări de lucruri negative şi rămîneri în urmă ce se mai manifestă în activitatea economică, fâcînduse propuneri pentru ridicarea eficienţei economice in toate domeniile de activitate. Referitor la acestea din urmă, s-a subliniat în principal faptul că prin îmbunătăţirea activităţii în întreprinderi, în unităţile economice, în toate colectivele de oameni ai muncii, se vor crea condiţiile ca sarcinile stabilite în planul economic şi angajamentele suplimentare să fie îndeplinite. Referindu-ne la activitatea economică din judeţul nostru, trebuie să spunem că în unele locuri lucrurile nu stau prea bine. O recentă preliminare competentă scoate în evidenţă că într-o serie de unităţi, la unii indicatori de plan, sunt posibile nerealizări. Pe de o parte, la aceste unităţi, nu se vor atinge nivelele planificate fie la producţia globală, fie la producţia marfă, la producţia netă, la productivitatea muncii, la beneficii sau investiţii, iar pe de altă parte vor fi depăşite nivelele la cheltuielile totale şi a celor materiale de producţie. Această stare de lucruri este, în primul rînd, consecinţa rezultatelor nesatisfăcătoare în realizarea planului fizic. Printre produsele planificate şi nerealizate la numărul stabilit putem enumera mașinile-unelte "Continuare in pag. »ia) Horea MOLDOVAN — Informaţii — Informaţii ■ La Casa pionierilor din Miercurea-cuc vor funcţiona, in anul de învăţămint 1978-79/9, următoarele cercuri: electrotehnică, telecomunicaţii, construcţii radio, carturi, locuri mecanice şi electronice, rachete-modelism, racheto-navo-aeromodelism, artizanat, tricotaje, gospodărie, orientare turistică, tir, protecţia mediului, asaltul Carpaţilor, lucrări in lemn, ceramică, sculptură, fotografii artistice, cineclub, ansamblul pionierilor. înscrierile se fac pînă in data de 4 octombrie a.c. ■ Cu începere de la ora 12, la Muzeul din Gheorgheni are loc deschiderea unei expoziţii comemorative Kovács Dénes. ■ In oraşul reşedinţă de judeţ a fost dată în folosinţă, cu o lună mai devreme, o primă capacitate de înmagazinare a legumelor şi fructelor, ceea ce . La Cristuru Secuiesc, azi, are loc deschiderea anului de Pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. ■ O frumoasă expoziţie de grafică şi ceramică s-a deschis la Galeria de artă a fondului plastic din Miercurea-Ciuc. Lucrările expuse sunt executate de Imets László, respectiv Pálffy Árpád. ■ „Omul, creator de frumos" este tema expunerii ce se va prezenta in cadrul serii pentru tineret, astăzi, la ora 79, la Casa de cultură a sindicatelor din Gheorgheni. ■ La Clubul „Minerul" din Bălan, azi, are loc vernisajul expoziţiei pictorului Maszeika Jănos din Odorheiu Secuiesc, va permite Depozitului C.L.F. Miercurea-Ciuc să asigure, pentru perioada de iarnă, o cantitate mai mare de legume și fructe. . . . ~ wrfj - - . ^ -. i if =e|:iii#m 5 I 1 PROLETAR) DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 1UI HARGHITEI Organ a! Comitetului Judeţean Harghita al P.C.R.1 al Consiliului popular judeţean Realităţi noi într-o veche staţiune harghiteană A purcede la scrierea unui reportaj despre realităţile de azi, surprinse în ansamblul lor, ale oraşului Băile Tuşnad pare o întreprindere destul de facilă. Aceasta insă numai la prima vedere. Pentru că in hăţişul de date, de cifre şi înfăptuiri ale oamenilor acestor minunate locuri, in care ne-a introdus primarul oraşului, tovarăşul Tanka lutiu, chiar şi un statistician de meserie s-ar descurca cu greu. Nu este nici pe departe o exagerare sau o gratuită hiperbolă gazetărească. Totul se constituie intr-un adevăr indubitabil, palpabil, sesizabil la fiecare pas făcut în această veche şi binecunoscută staţiune balneoclimaterică românească; înnoirile permanente vii in viaţa de azi a Tuşnadului sunt rezultate ale tuturor oamenilor de aici; ele se dovedesc a fi materializarea eforturilor comune de a situa staţiunea de la poalele Ciomadului din constelaţia celor mai frumoase şi mai bine gospodărite din ţară. Străbătînd aleile, largi şi bine întreţinute, ce şerpuiesc printre cele 72 de vile modernizate şi cochete, prin apropierea celor 3 hoteluri, date în folosinţă in ultimii ani, oricărui om al muncii venit aici, la odihnă ori tratament, ani de-a rîndul, ii este clară imaginea schimbărilor în bine. O imagine in acest sens poate fi desprinsă şi din spusele tehnicianului constructor Cristian Brunea din Moreni (judeţul Dîmboviţa) : „De mai mulţi ani vin aici să-mi petrec concediul de odihnă. De fiecare dată am găsit ceva nou. Ceea ce înseamnă că edilii oraşului fac tot ce le stă în putinţă ca despre Băile Tuşnad să se vorbească oriunde numai de bine. După cîte am aflat (şi a aflat corect — n.n.), în ultima vreme numărul locurilor numai în hoteluri a ajuns la 632, iar capacitatea căsuţelor camping a depăşit cu mult cifra de 300 de locuri. Aceasta demonstrează fără drept de tăgadă că fiecare serie de oaspeţi găseşte în orice moment suficient spaţiu de cazare”. La spusele interlocutorului nostru se impune a fi subliniat şi faptul că un interes deosebit a fost manifestat şi pentru extinderea şi diversificarea reţelei comerciale şi de prestări servicii, astfel incit atît localnicii cit şi oaspeţii staţiunii beneficiază in prezent de serviciile a 11 unităţi ale cooperaţiei, precum şi ale altor 6 unităţi ale comerţului de stat. De notat că in sfera preocupărilor consiliului popular, a lucrătorilor Oficiului judeţean de turism care işi are sediul la Băile Tuşnad, a tuturor celor 1.896 de locuitori ai oraşului, virstnici şi tineri (marea majoritate fiind personal muncitor la policlinica balneară, la exploatările forestiere din zonă, la cariera de piatră[ „Carpitus 2" sau la întreprinderile din oraşele apropiate), se includ şi alte obiective de interes obştesc, obiective care solicită un mare volum de muncă din partea localnicilor. Vom trece in revistă, tContinuiare în pag. a 3-a) Ion OPROIU Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la şedinţa activului central de partid şi de stat — strălucită analiză a problemelor şi fenomenelor noi din viaţa internaţională. Confruntarea de idei in lumea contemporană O problemă care s-a bucurat de o amplă analiză în Expunerea secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa activului central de partid şi de stat, a constituit-o intensa confruntare ideologică intre forţele revoluţionare şi progresiste pe de o parte şi clasele exploatatoare şi cercurile reacţionare pe de altă parte. Viziunea profund ştiinţifică cu care a fost privită a înlesnit înţelegerea acestei probleme ca o caracteristică, aşa cum este de fapt, a tuturor etapelor evoluţiei istorice a societăţii, ce se manifestă ca o legitate a luptei de clasă, a schimbărilor revoluţionare ce au loc atît în baza cit şi în suprastructura societăţii. Sfera de acţiune este destul de largă, cuprinzînd o serie de probleme fundamentale ale dezvoltării sociale, ale organizării societăţii, ale drepturilor şi libertăţilor maselor, ale condiţiei umane, ale gîndirii filozofice şi creaţiei spirituale. De fapt, retrospectiva istorică, urmărind însăşi intrarea burgheziei pe arena istoriei, demonstrează că aceasta a avut loc printr-o luptă acerbă împotriva vechilor mentalităţi feudale, a ideilor şi teoriilor clasei dominante din epoca medievală, luptă care a impus concepţii teoretice, filozofice şi sociale care au însemnat un pas înainte în dezvoltarea civilizaţiei umane, a gîndirii ştiinţifice. In sensul progresului dezvoltării societăţii s-a înscris apoi lupta proletariatului - clasa cea mai avansată a societăţii — careşi-a elaborat propria teorie despre lume şi viaţă, bazată pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, materialismul dialectic şi istoric, socialismul ştiinţific. Desigur, această incursiune este utilă pentru că nu numai că face, o dată în plus, evidenţa progresului, dar ne ajută să înţelegem, în esenţa lor adevărată, teorii care sînt scoase la iveală astăzi în lumea capitalistă şi prezentate ca noi cuceriri, pe cînd, în fond, nu este vorba decît de o schimbare de formă pentru a pune în circulaţie idei în frunte şi compromise la timpul lor şi care acum nu sînt vehiculate cu alt scop decît acela de a crea confuzii cu intenţii evidente , de a ascunde racilele orînduirii burgheze şi, bineînţeles, de a încerca să deruteze pe cei care caută un drum nou în evoluţia societăţii. Astfel, privind discuţiile despre democraţie şi drepturile omului, socialismul a considerat (Continuare in pag. a 4-a)