Informatia Bucureştiului, decembrie 1973 (Anul 21, nr. 6298-6323)
1973-12-01 / nr. 6298
I PROLETARI DIN TOATE TARILE, INNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XXI Nr. 6298 6 PAGINI 30 BANI Stmbătă 8 decembrie 1973 NFORMATI A C Ziarele de dimineaţă publică: Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU revistei „Business Week" din S.U. A. A 30 DE ZILE PÎNĂ LA SFÎRŞITUL ANULUI a păşit astăzi în ultima lurtă a anului — etapă hotărîtoare în realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate pe acest an. In deplin consens cu preţioasele Indicaţii cuprinse în cuvintarea tovarăşului VICINALUL -Cuvintul de ordine - înfăptuirea exemplară a angajamentelor asumate NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara comună a Comitetului Central al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, cu acţiunile iniţiate de Comitetul municipal de partid, pentru înfăptuirea angajamentului de o Zile ale producţiei record Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJE ŞI PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE au hotărît ca luna decembrie să fie declarată lună a producţiei record. — Comitetul de partid, organizaţiile de bază din secţii, toţi comuniştii uzinei — ne spune Constantin Georgescu, secretarul comitetului de partid — sînt hotărîţi să nu precupeţească nici un efort pentru realizarea planului şi a angajamentelor pînă la data de 24 decembrie. Urmărirea pe fiecare schimb, secţie, atelier, pe fiecare om în parte, a realizării sarcinilor, introducerea unui sistem operativ de evidenţiere a rezultatelor organizaţiilor de bază sunt doar cîteva din măsurile menite să asigure succesul acestei acţiuni. Printre obiectivele ce ni le-am propus figurează: obţinerea unei producţii suplimentare faţă de media celorlalte luni de peste 3,5 milioane lei, economisirea unor importante cantităţi de energie electrică, a 1,5 tone combustibil convenţional şi 19 tone de metal. îndeplinirea tuturor acestor obiective va crea premisele realizării planului cincinal în mai puţin de patru ani şi cinci luni. Buni gospodari, eficienta sporită In deplin consens cu prevederile recentului Decret al Consiliului de Stat referitor la mai judicioasa gospodărire a resurselor energetice, colectivul de la ÎNTREPRINDEREA de NASTURI ŞI MASE PLASTICE pregăteşte condiţiile necesare extinderii fabricaţiei unor produse avînd consumuri reduse de materii prime obţinute pe baza prelucrării petrolului Astfel, grosimea foilor de polietilenă se va micşora de la 0,05 la 0,03 mm, ceea ce înseamnă obţinerea unor suprafeţe mărite din aceeaşi cantitate de materii prime, fără a se influenţa asupra calităţii acestora. O primă antecalculaţie atestă faptul că la nivelul unui an se pot realiza economii de 130 tone de granule de polistiren. Peste plan, lucrări in valoare 32 milioane lei de incepînd de azi, ÎNTREPRINDEREA DE DRUMURI ŞI PODURI a Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor lucrează în contul anului viitor. Pînă la sfirşitul anului vor fi executate lucrări in valoare de 32 milioane lei. Avansul cîştigat constituie o premisă certă pentru Îndeplinirea planului cincinal in patru ani şi jumătate. Astăzi, în secţia de confecţii a FABRICII DE PRODUCŢIE UTILAJE ŞI CONSTRUCŢII-MONTAJ a Centralei berei, spirtului şi amidonului, au fost finalizate, cu un avans de 15—30 zile, 20 tone de instalaţii tehnologice — trei rezervoare de mare capacitate, precum şi ultimele părţi componente ale unui cazan de cereale. Prin valorificarea judicioasă a potenţialului tehnic şi a timpului de lucru, colectivul unităţii prelimină ca până la finele lunii decembrie să realizeze suplimentar 47 tone de utilaje tehnologice. Grupaj realizat de M. Emil (Continuare în pag. a V-a) apare — cincinalul în patru ani şi jumătate, colectivele de oameni ai muncii din întreprinderi, sub directa îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid, sunt angajate intr-un susţinut efort creator vizînd finalizarea întocmai a obiectivelor propuse in întrecere, pregătirea optimă a activităţii anului viitor. Semnificative în acest sens sunt și preocupările pe care le-am putut consemna astăzi, cînd în calendarul producţiei n-au mai rămas decit 30 de zile. A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 8 grade. Maxima de ieri în aer a fost de minus 3 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 8 grade. întreprinderea de mecanică fină . Produse de înaltă calitate şi precizie Timpul probabil de miine • Vremea se menţine rece cu cer schimbător, vîntul va sufla moderat. Temperatura aerului minima va fi cuprinsă între minus 10 și minus 8 grade, iar maxima între zero şi 2 grade. Oraşul T şi noi i [[liiiiiiiiiimiiiiiiiiiiMiniTiilH Străbatem o perioadă caracterizată printr-un rapid progres tehnic, corespunzător cerinţelor producţiei moderne. In acest context, apare firească manifestarea tot mai accentuată a spiritului inventiv al specialiştilor, inginerilor şi muncitorilor. Această activitate de materializare a unor idei valoroase, cu o deosebită eficienţă tehnico-economică, constituie o componentă de bază a progresului tehnic, un nesecat izvor de perfecţionare a tehnologiilor şi de modernizare a produselor. Din presă şi pe alte căi aflăm despre multe invenţii, ai căror autori sunt specialişti din Capitală, premiate la diferite expoziţii şi concursuri internaţionale. Luăm cunoştinţă că \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ Expoziţia invenţiilor wwwwwwwwwwwww intr-o Întreprindere sau alta gîndirea creatoare se materializează — prin invenţii, inovaţii şi raţionalizări — în importante sporuri de producţie şi productivitate, în economii de milioane de lei. Ce ar fi dacă Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci ar iniţia organizarea unei expoziţii permanente, care să prezinte cele mai valoroase realizări în acest domeniu ? Adică să existe şi în Capitală o expoziţie a invenţiilor. Desigur, pe lîngă prezentarea prototipurilor, machetelor şi desenelor însoţite de fişe explicative s-ar putea iniţia şi alte activităţi: întîlniri ale specialiştilor, demonstraţii practice, „mese rotunde" privind perfecţionarea soluţiilor şi modalităţile de aplicare în alte întreprinderi etc. O asemenea expoziţie, cu un program de preocupări bine definite, ar constitui un util schimb de experiență. ION SCARLATESCU maistru întreprinderea „Danubiana* Poate cea mai responsabilă dintre sarcinile la care poate aspira un intelectual este aceea de profesor, de prezentator al tiparelor ştiinţei şi artelor, în care se poate modela întreaga fluiditate a unui suflet tiner, însetat de frumuseţe şi de cunoaştere. Toţi aceia care slujesc acestei înalte misiuni nu se pot concepe in afara Iradierilor de sensibilitate şi de nou, de candoare şi de înălţimi, care vor caracteriza totdeauna tinereţea lumii. In Italia, de unde m-am reîntors, ţară cu care România are atîtea afinităţi istorice şi spirituale, am avut prilejul de a cunoaşte îndeaproape orientarea şi comportamentul, punctele comune ţ! diferenţele care există Intre tineretul Dialog Intre catedră şi amfiteatru român şi cel italian. In sensul acesta ne-a apărut clar că tineretul italian este profund însetat de dialog, ca şi cel al României contemporane. Există, desigur, deosebirea dintre regimuri care ordonează diferit orientarea și comportamentul tineretului din ALEXANDRU BĂLĂCI (Continuări tn pag. a V-a) v\\\\\\\\\\\\\\\\m VA HOTARIRE A PLENAREI COMUNE A C.C. AL P.C.R. Şl CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE cu privire la măsurile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice şi măsurile de economisire a combustibilului şi energiei HOTARIREA PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. DIN 21-28 NOIEMBRIE 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Lucrările Sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale au continuat astăzi cu dezbaterea celor două proiecte de legi prezentate în prima şedinţă, precum şi cu rezolvarea altor puncte de pe ordinea de zi. In sală, alături de deputaţi, erau prezenţi numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. La sosirea în sala de şedinţe conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de deputaţi şi invitaţi cu puternice aplauze. în lojile oficiale au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheorghe Fană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. La discuţia generală asupra proiectelor de lege privind Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974 au mai luat cuvîntul tovarăşii : Gheorghe Cioară, prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. ; Nicolae Răducu, directorul Combinatului de prelucrare a lemnului Suceava ; Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Vîlcea al P.C.R.; Mitrana Predescu, inginer la cooperativa agricolă de producţie Gogoşu, judeţul Mehedinţi, Gheorghe Cocoş, adjunct al ministrului energiei electrice, Constantin Amariei, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Vaslui; Iancu Stelian, directorul Şantierului naval Giurgiu; Nicolae Cristea, directorul Institutului de cercetări foraj-extracţie Câmpina ; Ion Maidei, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Reşiţa. S-a trecut apoi la discuţia pe articole a proiectelor de legi. Prin vot secret, Marea Adunare Naţională a aprobat Legea privind Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974 şi apoi Legea Bugetului de Stat. La ora cînd închidem ediția, lucrările sesiunii continuă. Azi dimineaţă, s-a deschis in Capitală Congresul Societăţii de Cruce Roşie Azi dimineaţă au început în Capitală lucrările Congresului Societăţii de Cruce Roşie din Republica Socialistă România. Eveniment de o deosebită importanţă în viaţa Societăţii de Cruce Roşie. Congresul face un bilanţ al activităţii desfăşurate de Consiliul Naţional, comisiile locale, de activişti voluntari, în raport cu sarcinile specifice ale Societăţii de Cruce Roşie, va hotărî măsuri pentru ca această largă organizaţie obştească să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune menirea înaltă pe care o are în societatea noastră. La lucrări participă delegaţi din întreaga ţară reprezentînd pe cei aproape 5 milioane membri ai Crucii Roşii, precum şi numeroşi invitaţi. Sunt prezenţi miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, generali şi ofiţeri, cadre medicale, muncitori, ţărani cooperatori, elevi şi studenţi. Lucrările congresului au fost deschise de preşedintele Consiliului Naţional al Societăţii de Cruce Roşie, general-colonel Mihai Burcă. Tovarăşul Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C R., a transmis un călduros salut congresului, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, şi a dat citire Mesajului adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu participanţilor la Congresul Societăţii de Cruce Roşie. Mesajul a fost urmărit cu deosebită atenţie de toţi cei prezenţi şi subliniat cu îndelungate aplauze. Delegaţii la congres au adoptat următoarea ordine de zi : 1) Raport asupra activităţii Consiliului Naţional al Societăţii de Cruce Roşie în perioada 1966—1973 şi sarcinile ce revin Societăţii de Cruce Roşie din Republica Socialistă România ; 2) Raport cu privire la proiectul de statut; 3) Raportul comisiei de revizie ; 4) Alegerea organelor de conducere. Trecîndu-se la primul punct al ordinii de zi, preşedintele Consiliului Naţional al Societăţii de Cruce Roşie, general-colonel Mihai Burcă, a prezentat raportul Consiliului Naţional. Lucrările congresului continuă Grupul şcolar al UCECOM, mutat recent într-o nouă clădire, dispune de laboratoare utilaje cu aparatură modernă. In fotografie, viitorii cooperatoriînvăţînd practic depanarea televizoarelor „ Centrala telefonică „Drumul Taberei II" — prefix 77 După cum ne-a anunţat ing. Radu Stan, şeful secţiei de telefonie nr. 2, lucrările la noiua centrală telefonică „Drumul Taberei II“ se apropie de sfirşit. Aflată in avans cu peste 20 de zile faţă de termenele stabilite iniţial (lucrările de montaj au fost terminate astăzi la noua centrală, se execută ultimele cablaje urmînd ca peste cîteva zile să înceapă testarea circuitelor. Noul prefix al centralei, ce va intra in exploatare în prima jumătate a anului viitor, este 77. . După prima zi a finalei „Cupei Davis" : Australia— S.U.A. 2—0. După prima zi a finalei „Cupei Davis”, care se desfășoară la Cleveland, echipa Australiei conduce cu 2—0, în urma victoriilor realizate în meciurile de simplu: Newcombe — Smith 6—1, 3—6, 6—3, 3—4, 6—4 și Laver — Gorman 8—10, 8—6, 6—8, 6—3, 6—4* Astăzi are loc intîlnirea de dublu: mîine ultimele două confruntări la simplu. Australienilor le mai este necesară doar o singură victorie pentru a cîștiga „Salatiera" ! In comunele suburbane Adunări de constituire a organizaţiilor săteşti ale Frontului Uniităţii Socialiste In aceste zile, în comunele suburbane au loc adunările de constituire a organizaţiilor săteşti ale Frontului Unităţii Socialiste. In baza Hotăririi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, ele sunt chemate să desfăşoare, sub conducerea organelor de partid, o activitate permanentă pentru înfăptuirea directivelor înscrise în documentele programatice ale F.U.S., şi a sarcinilor care decurg din Regulamentul Frontului Unităţii Socialiste. Organizaţiile săteşti vor acţiona ca forumuri reprezentative ale obştei, organizind participarea activă a cetăţenilor la viaţa publică, economică, culturală şi social-gospodărească, la dezbaterea problemelor de interes general care privesc viaţa satului. La adunările de constituire ce au avut loc ieri în comuna Glina şi satul Fundeni — comuna Dobroieşti — au participat majoritatea locuitorilor. Avînd un pronunţat caracter de lucru, dezbaterile au fost orientate spre problemele gospodăreşti ce trebuie rezolvate in perioada actuală sau în viitorul apropiat , participanţii au făcut numeroase propuneri care au fost sintetizate în planuri de acţiuni. Adunările de constituire continuă şi in zilele următoare, preocupările conducerii întreprinderii „Suveica", ale comitetului de partid şi ale comitetului sindicatului din fabrică pentru crearea unor condiţii optime de muncă şi viaţă ale oamenilor muncii, s-au materializat în amenajarea şi prin contribuţia părinţilor a unui nou local de grădiniţă pentru copiii salariaţilor. Unitatea preşcolară are o capacitate de 160 locuri şi funcţionează cu program săptămînal (60 de locuri) şi cu program pe schimburi (tot de locuri). Grădiniţa întreprinderii „Suveica“ (situată pe str. Oradea) este dotată cu mobilier adecvat desfăşurării unei complexe activităţi cultural-educative pentru cei mici, dispune de un bogat material didactic ilustrativ și audiovizual, fiind, totodată, deservită de cadre didactice calificate. MASA ROTUNDĂ A „INFORMAŢIEI“ Cum sunt receptate sesizările controlului obştesc? PARTICIPA: Florin Dimitriu — procuror şef adjunct la Procuratura municipiului Bucureşti, lt. col. Valeriu Cozman — şeful serviciului economic de la Miliţia Capitalei ; Dimitrie Iacoviţă — inspector şef al Inspectoratului comercial de stat al municipiului Bucureşti ; Ovanes Halagian — membru în comisia de control obştesc a Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste ; Lucian Blaj — controlor obştesc. Red. : La continua îmbunătăţire a aprovizionării şi servirii populaţiei, echipele de control obştesc au un aport deosebit, datorită receptivităţii sporite cu care conducerile de Întreprinderi şi Instituţii tratează sesizările şi propunerile lor. De această dată, ne interesează, îndeosebi, care este gradul de colaborare cu Inspecţia comercială, precum şi cu organele de urmărire penală, O. Halagian. La ora actuală, în Capitală activează 3 567 echipe de control obştesc. De la începutul anului, ele au întreprins circa 90 000 controale, în peste 8 000 de unităţi de aprovizionare şi servire a populaţiei. Din 45 000 de propuneri şi sugestii, peste 43 000 au fost soluţionate. D Iacoviţă: In aceste 11 luni, Inspectoratul comercial şi controlul obştesc au întreprins 646 de acţiuni comuneAu fost aplicate măsuri contravenţionale unui număr de 133 salariaţi, între care şi doi directori de întreprinderi comerciale, care nu au dat dovadă de receptivitate la constatările echipelor de control obştesc. A devenit o obişnuinţă ca, în cazuri deosebite, surprinse de echipe în cele aproape 6000 unităţi comerciale, Inspectoratul comercial al municipiului să fie sesizat direct şi să intervină imediat, stabilind sancţiuni sau — dacă este cazul — sesizând organele de urmărire penală. De pildă, la Hanul Vlăsiei, o echipă de control obştesc constatase abateri flagrante de la regulile generale de comerţ. Operativ, au fost aplicate măsurile cuvenite : destituirea şefului unităţii, Liviu Nistor-Livescu (Continuări in pag. a V-a) Vâ informăm despre EXAMENE ŞI VACANŢĂ Decembrie, care găseşte oraşul înveşmîntat în mantia albă a iernii este pentru elevii şcolilor de toate gradele (ca, de altfel, şi pentru studenţi) lunar unor evenimente deosebite : pe de o parte lucrările scrise de sfirşit de semestru şi sesiunile de examene cu binecunoscuta lor undă de emoţii, pe de altă parte — vacanţa cu toate îmbietoarele ei promisiuni : excursii, tabere, „Pomul de iarnă" etc. După cum ne informează Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, conform structurii in vigoare a anului de învăţămint, elevii şcolilor generale şi ai liceelor de cultură generală, ai şcolilor profesionale şi ai liceelor de specialitate vor avea vacanţă începînd din ziua de 21 decembrie a.c. (după ultima oră de curs) pînă la 1 ianuarie 1374, inclusiv. Calendarul vacanţei este acelaşi pentru anii i şi n din Invăţămintul liceal seral de cultură generală, dar diferă pentru anii III şi IV, care vor lua vacanţă în 21 decembrie 1973, însă vor începe trimestrul al n-lea la 3 ianuarie 1974. Elevii din invăţămintul liceal de cultură generală fără frecvenţă vor susţine prima lor sesiune de examene din actualul an şcolar, In perioada 26 decembrie 1971 — 9 ianuarie 1974, după cum urmează : Anul I : literatura română ; matematică ; chimie ; ştiinţe biologice ; limba străină (începători). Anii II şi III (secţia reală) ; literatură română ; matematică ; chimie ; ştiinebiologice ; economie politică. Anii I şi Iii (secţia umanistă) : literatura română ; matematică; chimie; ştiin,ebiologice ; a doua limbă modernă (incepători) ; economie politică. Anul IV (secţia reală) : literatură română ; matematică ; chimie ; ştiinţe-mnogice ; psihologie şi logică. Anul IV (secţia umanistă) : literatura română ; chimie ; ştiinţe biologice; ani, limbă modernă (începători) ; psihologie şi logică. r VALENTIN SILVESTRU v\\\\\\\\\\\m\\\\\\\\\\\\\\\\\mw cYvYv, ,, Din cîteva cărţi despre biografia cristalului, care a împlinit, nu de mult, cinci sute de ani — „L’arte dei vetro in Murano nel Rinascimiento", „La verrerie“ de A. Sanzay, „Il vetro europeo" de Giovanni Mariacher, „In lumea cristalelor" de Joan Niederkorn — rezultă că inventatorul a fost un italian, Angelo Barovier, care, împreună cu fiul său Marino, s-a chinuit multă vreme să amestece plumbul, potasiul și siliciul într-un cuptor supraîncălzit cu lemne foarte uscate. Un chimist, Paolo Godi di Pergola, le-a dat formula de coloraţie. Istoria ulterioară a acestei invenţii, care a fermecat lumea de atunci, e cu deosebire sîngeroasă. Se încerca mereu să se ia cu japca, ori pur şi simplu să se fure, secretul descoperirii. Unor meşteri li s-au răsucit picioarele în butuci ca să se destăinuie. Un condotier a atacat orașul ca să înșface tuburile de suflat. Cînd bătrînul descoperitor se pregătea să moară, Giorgio, tînăra sa calfă a făcut imediat propuneri de căsătorie atît iminentei văduve cit și fiicei dumneaei, hotărindu-se pentru aceasta din urmă după ce a aflat că focoasa Marietta, mai iute de mină, apucase a pune bine caietul cu formule şi cu descrierea exactă a procesului de fabricaţie Consiliul celor zece, înfricoşătorul organ de conducere a Veneţiei, a hotărît, la un moment dat, ca orice perfecţionare a cristalului să fie răsplătită cu aur curat, însă în aceeaşi ordonanţă se stipula : „Dacă un lucrător sticlat va transporta, liber sau silit, în străinătate, arta sa, se va trimite după el, pe cheltuiala noastră, un emisar care să-l ucidă". Am privit îndelung, la Murano, cum se zămislea, un flăcări gălbui-sîngerii, o cupă cu ape clare şi muchie netedă şi m-am minunat de îndemînarea nemaipomenită a artizanului, care părea a se juca, rîzind, cu un balonaş de săpun. Ne-a dat apoi cîteva aparate simple de măsură ca să ne convingem de desăvîrşirea proporţiilor. Se pare că veneţienii păstrează şi azi, numai pentru el, unele taine ale cristalului. ...Aceste ginduri şi amintiri mi ie-a stirnit frumosul vas, elegant desenat, pe care l-am cumpărat de la admirabilul magazin nou, bucureştean, de sticlărie şi care vas pare puţin ceţos într-o parte, are gura puţin strlmbă şi nu stâ prea sigur pe legiuitul său fiind. Sunt însă încredinţat că intruelt secretul esenţial al fabricării II posedăm şi noi, ce nu a azi desâvtrşit, va fi, neîndoielnic, mîine. Cristalul