Informatia Bucureştiului, decembrie 1973 (Anul 21, nr. 6298-6323)

1973-12-01 / nr. 6298

I PROLETARI DIN TOATE TARILE, INNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XXI­­ Nr. 6298 6 PAGINI 30 BANI Stmbătă 8 decembrie 1973 NFORMA­TI A C Ziarele de dimineaţă publică: Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU revistei „Business Week" din S.U. A. A 30 DE ZILE PÎNĂ LA SFÎRŞITUL ANULUI a păşit astăzi în ultima lurtă a a­­nului — etapă ho­­tărîtoare în realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate pe acest an. In deplin consens cu preţioasele Indicaţii cuprinse în cu­­vintarea tovarăşului VICINALUL -Cuvintul de ordine - înfăptuirea exemplară a angajamentelor asumate NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara comună a Comitetului Central al P.C.R. şi Consiliului Su­prem al Dezvoltării E­­conomice şi Sociale, cu acţiunile iniţiate de Co­mitetul municipal de partid, pentru înfăptuirea angajamentului de o­ Zile ale producţiei record Muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii de la ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJE ŞI PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA MATERIA­LELOR DE CONSTRUCŢIE au ho­­tărît ca luna decembrie să fie de­clarată lună a producţiei record. — Comitetul de partid, organiza­ţiile de bază din secţii, toţi comu­niştii uzinei — ne spune Constan­tin Georgescu, secretarul comitetu­lui de partid — sînt hotărîţi să nu precupeţească nici un efort pentru realizarea planului şi a angajamen­telor pînă la data de 24 decembrie. Urmărirea pe fiecare schimb, sec­ţie, atelier, pe fiecare om în parte, a realizării sarcinilor, introducerea unui sistem operativ de evidenţie­re a rezultatelor organizaţiilor de bază sunt doar cîteva din măsurile menite să asigure succesul acestei acţiuni. Printre obiectivele ce ni le-am propus figurează: obţinerea unei producţii suplimentare faţă de media celorlalte luni de peste 3,5 milioane lei, economisirea unor im­portante cantităţi de energie elec­trică, a 1,5 tone combustibil conven­ţional şi 19 tone de metal. îndeplinirea tuturor acestor obiec­tive va crea premisele realizării planului cincinal în mai puţin de patru ani şi cinci luni. Buni gospodari, eficienta spor­it­ă In deplin consens cu prevederile recentului Decret al Consiliului de Stat referitor la mai judicioasa gos­podărire a resurselor energetice, co­lectivul de la ÎNTREPRINDEREA de NASTURI ŞI MASE PLASTICE pregăteşte condiţiile necesare extin­derii fabricaţiei unor produse avînd consumuri reduse de materii prime obţinute pe baza prelucrării petrolu­lui Astfel, grosimea foilor de polie­tilenă se va micşora de la 0,05 la 0,03 mm, ceea ce înseamnă obţinerea unor suprafeţe mărite din aceeaşi cantitate de materii prime, fără a se influenţa asupra calităţii acestora. O primă antecalculaţie atestă faptul că la nivelul unui an se pot realiza economii de 130 tone de granule de polistiren. Peste plan, lucrări in valoare 32 milioane lei de incepînd de azi, ÎNTREPRINDE­REA DE DRUMURI ŞI PODURI a Ministerului Transporturilor şi Teleco­municaţiilor lucrează în contul anului viitor. Pînă la sfirşitul anului vor fi executate lucrări in valoare de 32 milioane lei. Avansul cîştigat consti­tuie o premisă certă pentru Îndepli­nirea planului cincinal in patru ani şi jumătate.­­ Astăzi, în secţia de confecţii a FABRICII DE PRODUCŢIE UTILA­JE ŞI CONSTRUCŢII-MONTAJ a Centralei berei, spirtului şi amidonu­lui, au fost finalizate, cu un avans de 15—30 zile, 20 tone de instalaţii tehnologice — trei rezervoare de mare capacitate, precum şi ultimele părţi componente ale unui cazan de cerea­le. Prin valorificarea judicioasă a po­tenţialului tehnic şi a timpului de lucru, colectivul unităţii prelimină ca până la finele lunii decembrie să rea­lizeze suplimentar 47 tone de utilaje tehnologice. Grupaj realizat de M. Emil (Continuare în pag. a V-a) apare — cincinalul în patru ani şi jumătate, colectivele de oameni ai muncii din întreprin­deri, sub directa îndru­mare a organelor şi or­ganizaţiilor de partid, sunt angajate intr-un sus­ţinut efort creator vizînd finalizarea întocmai a o­biectivelor propuse in în­trecere, pregătirea opti­mă a activităţii anului viitor. Semnificative în acest sens sunt și preocupările pe care le-am putut consemn­a astăzi, cînd în calendarul producţiei n-au mai rămas decit 30 de zile. A\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\^ INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 8 grade. Maxima de ieri în aer a fost de minus 3 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 8 grade. întreprinderea de mecanică fină . Produse de înaltă calitate şi preci­zie Timpul probabil de miine • Vremea se menţine rece cu cer schimbător, vîntul va sufla moderat. Temperatura aerului­ minima va fi cuprinsă între minus 10 și minus 8 grade, iar maxima între zero şi 2 grade. Oraşul T şi noi i [[liiiiiiiiiimiiiiiiiiiiMiniTiilH Străbatem o perioadă carac­terizată printr-un rapid pro­gres tehnic, corespunzător ce­rinţelor producţiei moderne. In acest context, apare firească manifestarea tot mai accen­tuată a spiritului inventiv al specialiştilor, inginerilor şi muncitorilor. Această activitate de materializare a unor idei valoroase, cu o deosebită efi­cienţă tehnico-economică, con­stituie o componentă de bază a progresului tehnic, un ne­secat izvor de perfecţionare a tehnologiilor şi de modernizare a produselor. Din presă şi pe alte căi a­­flăm despre multe invenţii, ai căror autori sunt specialişti din Capitală, premiate la diferite expoziţii şi concursuri inter­naţionale. Luăm cunoştinţă că \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ Expoziţia invenţiilor wwwwwwwwwwwww intr-o Întreprindere sau alta gîndirea creatoare se materia­lizează — prin invenţii, ino­vaţii şi raţionalizări — în im­portante sporuri de producţie şi productivitate, în economii de milioane de lei. Ce ar fi dacă Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci ar iniţia or­ganizarea unei expoziţii per­manente, care să prezinte cele mai valoroase realizări în a­­cest domeniu ? Adică să existe şi în Capitală o expoziţie a invenţiilor. Desigur, pe lîngă prezentarea prototipurilor, ma­chetelor şi desenelor însoţite de fişe explicative s-ar putea iniţia­ şi alte activităţi: întîl­­niri ale specialiştilor, de­monstraţii practice, „mese ro­tunde" privind perfecţionarea soluţiilor şi modalităţile de aplicare în alte întreprinderi etc. O asemenea expoziţie, cu un program de preocupări bine definite, ar constitui un util schimb de experiență. ION SCARLATESCU maistru întreprinderea „Danubiana* P­oate cea mai responsabilă din­tre sarcinile la care poate aspira un intelectual este aceea de profesor, de pre­zentator al tiparelor ştiinţei şi artelor, în care se poate modela întreaga fluiditate a unui suflet tiner, în­setat de frumuseţe şi de cunoaştere. Toţi a­­ceia care slujesc a­­cestei înalte misiuni nu se pot concepe in afara Iradierilor de sensibilitate şi de nou, de candoare şi de înălţimi, care vor ca­racteriza totdeauna ti­nereţea lumii. In Italia, de unde m-am reîntors, ţară cu care România are a­­tîtea afinităţi istorice şi spirituale, am avut prilejul de a cunoaşte îndeaproape orienta­rea şi comportamen­tul, punctele comune ţ! diferenţele care e­­xistă Intre tineretul Dialog Intre catedră şi amfiteatru român şi cel italian. In sensul acesta ne-a apărut clar că tine­retul italian es­te profund însetat de dialog, ca şi cel al României contem­porane. Există, desi­gur, deosebirea din­tre regimuri care or­donează diferit ori­entarea și comporta­mentul tineretului din ALEXANDRU BĂLĂCI (Continuări tn pag. a V-a) v\\\\\\\\\\\\\\\\m V­A HOT­ARI­RE A PLENAREI COMUNE A C.C. AL P.C.R. Şl CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE Şl SOCIALE cu privire la măsurile pen­tru îndeplinirea şi depăşi­rea prevederilor planului naţional unic de dez­voltare economică şi socială a României pe anul 1974, problemele dez­voltării energetice şi mă­surile de economisire a combustibilului şi energiei HOTARIREA PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. DIN 21-28 NOIEMBRIE 1973 cu privire la activitatea internaţională a partidului şi statului LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Lucrările Sesiunii a XI-a a ce­lei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale au continuat as­tăzi cu dezbaterea celor două pro­iecte de legi prezentate în prima şedinţă, precum şi cu rezolvarea altor puncte de pe ordinea de zi. In sală, alături de deputaţi, erau prezenţi numeroşi invitaţi — mem­bri ai C.C. al P.C.R., miniştri, con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi cul­turale, ziarişti. La sosirea în sala de şedinţe con­ducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de deputaţi şi in­vitaţi cu puternice aplauze. în lojile oficiale au luat loc to­varăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Gheor­­ghe Fană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Con­stantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu. La discuţia generală asupra pro­iectelor de lege privind Planul na­ţional unic de dezvoltare economi­­co-socială a Republicii Socialiste România şi Bugetul de Stat pe anul 1974 au mai luat cuvîntul tovară­şii : Gheorghe Cioară, prim-secre­­tar al Comitetului municipal Bucu­rești al P.C.R. ; Nicolae Răducu, di­rectorul Combinatului de prelucra­re a lemnului Suceava ; Petre Dă­­nică, prim-secretar al Comitetului judeţean Vîlcea al P.C.R.; Mitra­­na Predescu, inginer la cooperativa agricolă de producţie Gogoşu, ju­deţul Mehedinţi, Gheorghe Cocoş, adjunct al ministrului energiei e­­lectrice, Constantin Amariei, prim­­vicepreşedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean Vaslui; Iancu Stelian, direc­torul Şantierului naval Giurgiu; Nicolae Cristea, directorul Institu­tului de cercetări foraj-extracţie Câmpina ; Ion Maidei, prim-vice­­preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Reşiţa. S-a trecut apoi la discuţia pe ar­ticole a proiectelor de legi. Prin vot secret, Marea Adunare Naţională a aprobat Legea privind Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii So­cialiste România pe anul 1974 şi apoi Legea Bugetului de Stat. La ora cînd închidem ediția, lu­crările sesiunii continuă. Azi dimineaţă, s-a deschis in Capitală Congresul Societăţii de Cruce Roşie Azi dimineaţă au început în Ca­pitală lucrările Congresului Socie­tăţii de Cruce Roşie din Republica Socialistă România. Eveniment de o deosebită impor­tanţă în viaţa Societăţii de Cruce Roşie. Congresul face un bilanţ al activităţii desfăşurate de Consiliul Naţional, comisiile locale, de acti­vişti voluntari, în raport cu sarci­nile specifice ale Societăţii de Cru­ce Roşie, va hotărî măsuri pentru ca această largă organizaţie obş­tească să-şi îndeplinească în condi­ţii tot mai bune menirea înaltă pe care o are în societatea noastră. La lucrări participă delegaţi din întreaga ţară reprezentînd pe cei aproape 5 milioane membri ai Cru­cii Roşii, precum şi numeroşi invi­taţi. Sunt prezenţi miniştri, con­ducători de instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi cultu­rale, generali şi ofiţeri, cadre me­dicale, muncitori, ţărani coopera­tori, elevi şi studenţi. Lucrările congresului au fost deschise de preşedintele Consiliu­lui Naţional al Societăţii de Cruce Roşie, general-colonel Mihai Burcă. Tovarăşul Mihai Gere, membru su­pleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C R., a trans­mis un călduros salut congre­sului, în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, şi a dat citire Mesajului adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu participanţilor la Congresul Societăţii de Cruce Ro­şie. Mesajul a fost urmărit cu deo­sebită atenţie de toţi cei prezenţi şi subliniat cu îndelungate aplauze. Delegaţii la congres au adoptat următoarea ordine de zi : 1) Ra­port asupra activităţii Consiliului Naţional al Societăţii de Cruce Ro­şie în perioada 1966—1973 şi sarci­nile ce revin Societăţii de Cruce Roşie din Republica Socialistă România ; 2) Raport cu privire la proiectul de statut; 3) Raportul co­misiei de revizie ; 4) Alegerea orga­nelor de conducere. Trecîndu-se la primul punct al ordinii de zi, preşedintele Consiliu­lui Naţional al Societăţii de Cruce Roşie, general-colonel Mihai Burcă, a prezentat raportul Consiliului Na­ţional. Lucrările congresului continuă Grupul şcolar al UCECOM, mutat recent într-o nouă clădire, dispune de laboratoare utilaje cu aparatură modernă. In fotografie, viitorii co­operatori­­învăţînd practic depana­rea televizoarelor „ Centrala telefonică „Drumul Taberei II" — prefix 77 După cum ne-a anunţat ing. Radu Stan, şeful secţiei de tele­fonie nr. 2, lu­crările la noiua cen­trală telefonică „Drumul Taberei II“ se apropie de sfirşit. Aflată in avans cu peste 20 de zile faţă de termenele stabilite iniţial (lu­crările de montaj au fost ter­minate­ astăzi la noua centrală, se execută ultimele cablaje ur­­mînd ca peste cîteva zile să în­ceapă testarea circuitelor. Noul prefix al centralei, ce va intra in exploatare în prima jumătate a anului viitor, este 77. . După prima zi a fina­lei „Cupei Davis" : Aus­tralia— S.U.A. 2—0. După prima zi a finalei „Cupei Davis”, care se desfășoară la Cleveland, echipa Australiei con­duce cu 2—0, în urma victoriilor realizate în meciurile de simplu: Newcombe — Smith 6—1, 3—6, 6—3, 3—4, 6—4 și Laver — Gor­man 8—10, 8—6, 6—8, 6—3, 6—4* Astăzi are loc intîlnirea de du­blu: mîine ultimele două con­fruntări la simplu. Australienilor le mai este necesară doar o sin­gură victorie pentru a cîștiga „Salatiera" ! In comunele suburbane Adunări de constituire a organizaţiilor săteşti ale Frontului Uniităţii Socialiste In aceste zile, în co­munele suburbane au loc adunările de constituire a organizaţiilor săteşti ale Frontului Unităţii Socia­liste. In baza Hotăririi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste, ele sunt chemate să desfăşoare, sub conduce­rea organelor de partid, o activitate permanentă pentru înfăptuirea direc­tivelor înscrise în docu­mentele programatice ale F.U.S., şi a sarcinilor care decurg din Regula­mentul Frontului Unită­ţii Socialiste. Organiza­ţiile săteşti vor acţiona ca forumuri reprezenta­tive ale obştei, organizind participarea activă a ce­tăţenilor la viaţa publi­că, economică, culturală şi social-gospodărească, la dezbaterea probleme­lor de interes general care privesc viaţa sa­tului. La adunările de con­stituire ce au avut loc ieri în comuna Glina şi satul Fundeni — comu­na Dobroieşti — au par­ticipat majoritatea locui­torilor. Avînd un pro­nunţat caracter de lucru, dezbaterile au fost orien­tate spre problemele gos­podăreşti ce trebuie re­zolvate in perioada ac­tuală sau în viitorul a­­propiat , participanţii au făcut numeroase propu­neri care au fost sinte­tizate în planuri de ac­ţiuni. Adunările de consti­tuire continuă şi in zilele următoare, p­reocupările conducerii întreprinderii „Suveica", ale comitetului de partid şi ale comitetului sindicatului din fabrică pentru crearea unor condiţii optime de muncă şi viaţă ale oamenilor muncii, s-au­ materializat în amenajarea şi prin contribuţia părinţilor a unui nou local de grădiniţă pentru copiii salariaţilor. Unitatea preşcolară are o capacitate de 160 locuri şi funcţionează cu program săptămînal (60 de locuri) şi cu program pe schimburi (tot­ de locuri). Grădiniţa întreprinderii „Suveica“ (situată pe str. Oradea) este dotată cu mobilier adecvat desfăşurării unei complexe activităţi­ cultural-educative pentru cei mici, dispune de un bogat material didactic ilustrativ și audio­vizual, fiind, totodată, deservită de cadre didactice calificate. MASA ROTUNDĂ A „INFORMAŢIEI“ Cum sunt receptate sesizările controlului obştesc? PARTICIPA: Florin Dimitriu — procu­ror şef adjunct la Procuratura mu­nicipiului Bucureşti, lt. col. Valeriu Cozman — şeful serviciului economic de la Miliţia Capitalei ; Dimitrie Ia­­coviţă — inspector şef al Inspectora­tului comercial de stat al municipiu­lui Bucureşti ; Ovanes Halagian — membru în comisia de control obş­tesc a Consiliului municipal al Fron­tului Unităţii Socialiste ; Lucian­­ Blaj — controlor obştesc. Red. : La continua îmbunătăţire a aprovizionării şi servirii popu­laţiei, echipele de control obştesc au un aport deosebit, datorită recepti­vităţii sporite cu care conducerile de Întreprinderi şi Instituţii tratea­ză sesizările şi propunerile lor. De această dată, ne interesează, înde­osebi, care este gradul de colabo­rare cu Inspecţia comercială, pre­cum şi cu organele de urmărire penală, O. Halagian. La ora actuală, în Capitală activează 3 567 echipe de control obştesc. De la începutul a­­nului, ele au întreprins circa 90 000 controale, în peste 8 000 de unităţi de aprovizionare şi servire a popu­laţiei. Din 45 000 de propuneri şi sugestii, peste 43 000 au fost so­luţionate. D Iacoviţă: In aceste 11 luni, Inspectoratul comercial şi controlul obştesc au întreprins 646 de acţiuni comune­­Au fost aplicate măsuri contravenţionale unui număr de 133 salariaţi, între care şi doi directori de întreprinderi comerciale, care nu au dat dovadă de receptivitate la constatările echipelor de control obştesc. A devenit o obişnuinţă ca, în cazuri deosebite, surprinse de echipe în cele aproape 6000 uni­tăţi comerciale, Inspectoratul co­mercial al municipiului să fie se­sizat direct şi să intervină imediat, stabilind sancţiuni sau — dacă este cazul — sesizând organele de ur­mărire penală. De pildă, la Hanul Vlăsiei, o echipă de control obştesc constatase abateri flagrante de la regulile generale de comerţ. Ope­rativ, au fost aplicate măsurile cu­venite : destituirea şefului unităţii, Liviu Nistor-Livescu (Continuări in pag. a V-a) Vâ informăm despre EXAMENE ŞI VACANŢĂ Decembrie, care găseşte oraşul înveşmîntat în­ mantia albă a iernii este pentru elevii şcolilor de toate gradele (ca, de altfel, şi pentru studenţi) lunar unor eveni­mente deosebite : pe de o parte lucrările scrise de sfirşit de semestru şi sesiunile de examene cu binecunoscuta lor undă de emoţii, pe de altă parte — vacanţa cu toate îmbietoarele ei promisiuni : excursii, tabere, „Pomul de iarnă" etc. După cum ne informează Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti, conform structurii in vigoare a anului de învăţămint, elevii şcolilor generale şi ai liceelor de cultură generală, ai şcolilor profesionale şi ai liceelor de specialitate vor avea vacanţă începînd din ziua de 21 decembrie a.c. (după ultima oră de curs) pînă la 1 ianuarie 1374, inclusiv. Calendarul vacanţei este acelaşi pentru anii i şi n din Invăţămintul liceal seral de cultură generală, dar diferă pentru anii III şi IV, care vor lua vacanţă în 21 decembrie 1973, însă vor începe trimestrul al n-lea la 3 ianuarie 1974. Elevii din invăţămintul liceal de cultură generală fără frecvenţă vor susţine prima lor sesiune de examene din actualul an şcolar, In perioada 26 decembrie 197­1 — 9 ianuarie 1974, după cum urmează : Anul I : literatura română ; matematică ; chimie ; ştiinţe­ biologice ; limba stră­ină (începători). Anii II şi III (secţia reală) ; literatură română ; matematică ; chimie ; ştiine­­biologice ; economie politică. Anii I şi Iii (secţia umanistă) : literatura română ; matematică; chimie; ştiin­,e­­biologice ; a doua limbă modernă (incepători) ; economie politică. Anul IV (secţia reală) : literatură română ; matematică ; chimie ; ştiinţe-m­­n­o­­gice ; psihologie şi logică. Anul IV (secţia umanistă) : literatura română ; chimie ; ştiinţe­ biologice; a­ni,­­ limbă modernă (începători) ; psihologie şi logică. r VALENTIN SILVESTRU v\\\\\\\\\\\m\\\\\\\\\\\\\\\\\mw cYvYv, ,, D­in cîteva cărţi despre biografia cristalului, care a împlinit, nu de mult, cinci sute de ani — „L’arte dei vetro in Murano nel Rinascimiento", „La verrerie“ de A. Sanzay, „Il vetro europeo" de Giovanni Mariacher, „In lumea cristalelor" de Joan Niederkorn — rezultă că inventatorul a fost un italian, Angelo Barovier, care, împreună cu fiul său Marino, s-a chinuit multă vreme să amestece plumbul, potasiul și siliciul într-un cuptor supraîncălzit cu lemne foarte uscate. Un chimist, Paolo Godi di Pergola, le-a dat formula de coloraţie. Istoria ulterioară a acestei invenţii, care a fermecat lumea de atunci, e cu deosebire sîngeroasă. Se încerca mereu să se ia cu japca, ori pur şi simplu să se fure, secretul descoperirii. Unor meşteri li s-au răsucit picioarele în butuci ca să se destăinuie. Un condotier a atacat orașul ca să înșface tuburile de suflat. Cînd bătrînul descoperitor se pregătea să moară, Giorgio, tînăra sa calfă a făcut imediat propuneri de căsătorie atît iminentei văduve cit și fiicei dumneaei, hotărindu-se pentru aceasta din urmă după ce a aflat că focoasa Marietta, mai iute de mină, apucase a pune bine caietul cu formule şi cu descrierea exactă a procesului de fabricaţie Consiliul celor zece, înfricoşătorul organ de conducere a Veneţiei, a hotărît, la un moment dat, ca orice perfecţionare a cristalului să fie răsplătită cu aur curat, însă în aceeaşi ordonanţă se stipula : „Dacă un lucrător sticlat va transporta, liber sau silit, în străinătate, arta sa, se va trimite după el, pe cheltuiala noastră, un emisar care să-l ucidă". Am privit îndelung, la Murano, cum se zămislea, un flăcări găl­­bui-sîngerii, o cupă cu ape clare şi muchie netedă şi m-am minunat de îndemînarea nemaipomenită a artizanului, care părea a se juca, rîzind, cu un balonaş de săpun. Ne-a dat apoi cîteva aparate simple de măsură ca să ne convingem de desăvîrşirea proporţiilor. Se pare că veneţienii păstrează şi azi, numai pentru el, unele taine ale cris­talului. ...Aceste ginduri şi amintiri mi ie-a stirnit frumosul vas, elegant desenat, pe care l-am cumpărat de la admirabilul magazin nou, bucureştean, de sticlărie şi care vas pare puţin ceţos într-o parte, are gura puţin strlmbă şi nu stâ prea sigur pe legiuitul său fiind. Sunt însă încredinţat că intruelt secretul esenţial al fabricării II po­sedăm şi noi, ce nu a azi desâvtrşit, va fi, neîndoielnic, mîine. Cristalul ­

Next