Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-10-18 / nr. 391
PROJETAR DIN TOATE ȚÂRILE,,UNITIVAL ORGAN ai COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.CJJ. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL HI NR. 391 DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani la cooperativa agricolă din Milcovul cele 400 hectare planificate cu grîu și 40 hectare de orz și secară au fost însămânțate, așa cum rezultă din situația operativă. Asta însemna că aici urmează să se lucreze la recoltat și la executarea arăturilor de toamnă. Vineri dimineața, ora 8,30. La secția de mecanizare a unității două tractoare încă nu porniseră. Sub privirile șefului de secție Dragomir Țîrdea, mecanizatorii așteptau ca remedierile să se facă de la sine. Mecanizatorul Ilie Marin, care avea culbutorul rupt la tractor, stătea pe pat, deși, fără ajutorul atelierului mecanic, defecțiunea putea fi foarte bine înlăturată în cadrul secției. Un alt tractor era imobilizat din cauza unei pene de cauciuc. Am discutat cu șeful secției despre repartizarea tractoarelor la lucru. Ni s-a spus că sunt la arat și pregătit terenul. Dacă a fost terminat însămînțatul, pentru ce mai pregătiți patul germinativ ? — Păi... mai avem de băgat în pămînt sămînță de orz și secară, plus niște „capete" de îndreptat, în sotele de grîu, care totalizează 20 de hectare. Dacă situația este așa, tovarăși din conducerea unității, de ce raportați cifre eronate ? La cooperativa agricolă din Milcovul, recoltatul culturilor tîrzii este însă mult rămas în urmă. Din cele 617 hectare cultivate cu porumb sînt recoltate 250 hectare, iar din cele 25 hectare de cartofi numai pe 25 la sută din suprafață rodul a fost strîns, urmînd să se însilozeze. Porumbul se recolta din paie- Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a II-a) M mmm- Toate lucrările făcute la timp și fără rabat la calitate Citiți în pagina a II-a: Imperativul podgorenilor: rodul viilor — cules fără zăbavă 1 In I.A.S.: Campania de toamnă se desfășoară din plin întreprinderile agricole de stat din județul nostru au însămînțat cu grîu 3 662 hectare din cele 4 800 hectare repartizate. Cu cele mai bune rezultate se înscriu lucrătorii din fermele I.A.S. Focșani, care au terminat însămînțarea celor 1 150 hectare planificate cu grîu. Intr-un stadiu avansat se află și recoltarea și eliberarea solelor cultivate cu porumb. Din cele 6 317 hectare, producția de porumb a fost adunată de pe 5 215 hectare, urmînd ca în scurt timp, prin sporirea vitezei de lucru, această acțiune să fie încheiată în toate întreprinderile. Ocupații autumnale Colectivul de muncă al Întreprinderii de legume și fructe înscrie noi și importante succese în realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor. Până în prezent ,au fost realizate 1028 tone prune uscate, depășindu-se astfel sarcina planificată ; în același timp la export au fost livrate, suplimentar, 120 tone pulpe de prune. Pentru prelucrarea tuturor disponibilităților de prune, depozitarea și conservarea cantităților care se pot prelucra imediat s-au luat măsuri, astfel ca timpul necesar acestor operații să fie cît mai scurt. Începînd cu 20 octombrie centrele de producție vor începe condiționarea, prin sortare și ambalare, a prunelor uscate pentru export. Curier sătesc BORDEȘTI Anul acesta, consiliul popular al comunei a fost mai mult ca oricînd preocupat de întreținerea drumurilor. Considerându-se că pe căile de acces bine întreținute se asigură o comunicare optimă cu celelalte localități, cetățenii, mobilizați de deputați, au participat în primăvară, în vară și în toamna acestui an la reamenajarea drumului atît de mult solicitat dintre punctul monument și sediul consiliului, lung de 2 km. La transportul celor peste 700 m cubi pietriș din rîul Rîmna, comuna a primit sprijin, in mijloace de transport, de la coloana auto Gugești. DUMITREȘTI O dată cu sosirea toamnei pe meleagurile Dumitreștilor, aflăm dintr-o informație a tovarășei Ecaterina Istrate, activitățile la căminul cultural s-au intensificat. Astfel, brigada artistică de agitație pregătește un nou text dedicat aniversării a 50 de ani de la înființarea partidului. Și în timp ce formația de teatru repetă piesa „Jocul de-a vacanța" de Mihail Sebastian, echipa de dansuri, formată din 32 de fete, învață o suită de dansuri locale. GUGEȘTI Comunicam, nu de mult, faptul că la Gugești, în urma descoperirii unor interesante documente privind viața satului, a locuitorilor lui, va lua ființă un muzeu istoric sătesc. Aflăm acum, că sediul a fost stabilit, într-o clădire din preajma stației C.F.R. Pentru amenajarea acesteia și darea cît mai grabnică în folosință, ne spunea primarul comunei, I. Gherghieș, se execută in prezent renovările cuvenite. La Mărașești. O nouă unitate meșteșugărească preocupată permanent de extinderea serviciilor, Cooperativa „Deservirea populației" din Banciu a deschis nu de mult, în orașul Mărășești, un atelier pentru bobinarea electromotoarelor. Solicitanții noii unități sunt: Complexul C.F.R. din localitate, Fabrica chimică, I.M.A. și unitățile din cadrul cooperației de consum. Pină în prezent lucrătorii atelierului de bobinaj dovedesc hărnicie și pricepere, efectuînd lucrări ireproșabile. Vizita președintelui Consiliului de stat, NICOLAE CEAUȘESCU în California La sistemul de irigații în continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno : Hubier Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Până nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiec(Continuare in pagina a IV-a) Luni, 19 octombrie (In jurul orei 18,45), la posturile de radio și televiziune . Transmisiune directă a cuvîntării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. VRANCEA LITERARĂ Noi apartamente date în folosință S (Pagina a III-a) HUâMM Orașul de podgorie de la poalele Măgurii — Odobești — cunoaște în anii din urmă importante transformări edilitar-gospodărești. Alături de noile sau mai vechile construcții aflate pe strada care duce la gară — liceul teoretic, liceul agricol, stațiunea experimentală înălțat un nou bloc, viticolă — s a în felul acesta 24 familii din Odobești vor primi cheile noilor apartamente, în cealaltă localitate a vestitelor podgorii — Panciu — în perimetrul centrului ei civic, prind contur noi blocuri de locuințe. Printre noii locatari se află profesorul Oliță Lăduncă, Nicolae Lemnaru — conducător auto, cooperatorul meșteșugar Grigore Popescu și alții- Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România a organizat expoziția „50 de ani de la greva generală din octombrie 1920“. Printr-un mare număr de documente originale ale Partidului Socialist, ale organizațiilor sindicale este reflectată amploarea grevelor din perioada premergătoare grevei generale. Documente originale — manifeste, chemări, telegrame, rapoarte, note informative — înfățișează aspecte ale începerii grevei generale la 20 octombrie 1920, ca urmare a chemării Partidului Socialist și a Comisiei Generale a Sindicatelor. Pe panouri, în vitrine sunt expuse portrete ale organizatorilor și conducătorilor grevei, din diferite orașe, precum și fotografii reprezentînd grupuri de greviști de la Atelierele C.F.R. București, Arsenal, mineri din Valea Jiului. Alte exponate oglindesc activitatea Partidului Socialist și a sindicatelor în timpul grevei precum și documente din care se desprind învățămintele grevei generale și ecoul său internațional. Articole din presa apărută în Germania, Austria, Grecia, Anglia, redau aspecte ale ecoului internațional al grevei generale. Reprimarea grevei, procesele înscenate participanților la greva generală sunt oglindite, de asemenea, prin variate documente. într-o vitrină sunt expuse lucrări, studii, articole închinate grevei generale din octombrie 1920. 50 DE ANI DE LA GREVA GENERALĂ DIN OCTOMBRIE 1920 După desăvîrșirea procesului de formare a statului național român, prin actul de la 1 decembrie 1918, a crescut considerabil rolul și forța proletariatului, capacitatea sa de a se situa în avangarda luptelor maselor muncitoare. Hotărîrea maselor de a rezolva în mod democratic marile probleme care frămîntau societatea românească în acel timp, de a-și cîștiga pe cale revoluționară drepturile i legitime s-a dovedit de neclintit în anii de avînt revoluționar care au urmat imediat după terminarea primului război mondial. Marile bătălii de clasă din perioada de avînt revoluționar au culminat cu greva generală din octombrie 1920, care, după cum sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, „a fost cel mai important moment din istoria luptelor de clasă din România; ea a zguduit puternic Însăși temeliile regimului burghezo-moșieresc“. Pentru prima dată, la această măreață bătălie de clasă a participat aproape întreg proletariatul din România, dovedind că este capabil să-și asume rolul de forță conducătoare a întregii societăți. Masele muncitoare s-au convins că numai o acțiune grevistă la scara întregii țări va putea aduce satisfacerea revendicărilor formulate în memoriul înaintat guvernului la 11 octombrie 1920 de către Consiliul general al Partidului Socialist și Comisia Generală a Sindicatelor, în vederea declanșării grevei generale au fost făcute pregătiri intense : au fost trimiși delegați speciali de către Partidul Socialist pentru a explica în fabrici și uzine rostul și importanța grevei, au fost alese comitete de grevă, din rîndul celor mai capabili muncitori, a fost explicat pe larg conținutul memoriului înaintat guvernului etc. Alături de clasa muncitoare din întreaga țară, la greva generală au participat activ și muncitorii din județul Vrancea. Proletariatul din acest județ, deși puțin numeros în acea vreme, s-a afirmat de timpuriu pe plan politic și social. Astfel, în 1918 muncitorii din Focșani au protestat împotriva represiunii sîngeroase demonstrației muncitorimii bucureștene din 13 decembrie 1918. în mai 1919 are loc greva lucrătorilor tipografi de la Atelierul „Al. I. Leon", în aprilie 1920 muncitorii ceferiști din (Continuare în pag. a II-a) Sandu VLAD, Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România REPORTAJ,mai mmmporta De aici începe cerul... La vremea cînd pe Valea Milcovului soarele tomnatic își plimbă ostenitele lui raze, toate pădurile, de la Broșteni spre Andreiașu, Butucoasa și Stoichița, își leapădă festiv culorile și bănuții de aramă. Oricine, oricînd va fi cucerit de solemnitatea verde ușor întunecată a brazilor. Le-am văzut tîmplele argintate de sărutul alb și rece al primului omăt timpuriu. Și totuși, nu brazii stăpînesc pădurea. Simți de la o distanță la alta, netăgăduita prezentă a oamenilor. Călător pe fîșii înguste de drumuri, urcînd pe serpentine încolo către Pîrîul Roman, către Ursa, către Poiana Cinarii sau spre îndepărtata Stoichiță, spre alte și alte uriașe "prispe" și deschideri forestiere, ai impresia urcușului spre pridvorul stelelor. Funicularele cu poveri de masa lemnoasă mîngîie perdeaua crengilor și întrec în zvîcnetul lor căprioarele. Întîlnindu-i la rampele de încărcare, la distanțe de cîte doi, trei sau patru kilometri, Ion Galoiu, Gheorghe Ponea sau frații Ion și Vasile Jitea, maiștri de exploatare cu vechi state de serviciu, se întrec care mai de care să-ți împărtășească cifre și fap Emil STANCIU (Continuare în pag. a II-a) Zi de toamnă Foto , N. MOLDOVEANU Sîrguință PREOCUPĂRI Pentru desfacerea, in bune conditiuni, a produselor în plata municipiului,, rmul acesta au fost extinse platformele necesare vinzării zarzavatului și acoperite cu copertinp, iar acum se asigură iluminatul electric. La obor s-a lucrat in mod deosebit la nivelarea și pavarea suprafețelor accidentate, pentru ca parcarea vehiculelor să nu mai fie o problemă. PARCUL De cînd n-ați mai fost prin parcul Bălcescu ? Eu am trecut aseară și am crezut că lunecase pe pămînt. Era o lumină de toamnă care ieșea din frunzele arborilor de parcă ami venit aici Țuculescu să orinduiască natura după ordinea eternității. Și ce tăcere cristalină se „auzea" în jur... Toamna aici a venit mai mult ca oricînd și oriunde. Toamna blinda, galbenă ca mirosul de romaniță, toamna, toamnă. Trebuie să-mi recunosc orgoliul : sunt mai mult decit bucuros că am avut norocul de a mă afla acolo cînd a intrat galbenul in parc. Puține orașe au grădini atît de prelungi cum este iazul acesta de sere străjuite de globurile de apă ale fîntinii arteziene. Și puține orașe au acum, în aceste zile, parcuri atît de galbene. Dacă tot nu v-ați convins că a venit toamna, duceți-vă în parcul „Bălcescu". Eu am fost aseară... ÎN ANGOLA - MARȘUL SPRE ATLANTIC (II) Astfel, la începutul acestei veri am pornit-o pe jos de-a lungul liniilor de comunicație ale forțelor patriotice, prin marele district estic México. Primele cîteva zile au fost consacrate unor discuții cu Neto și alți lideri, la un bivuac nu departe de frontiera cu Zambia, căci Nero era în drum spre străinătate, începîndu-și turneul cu Zambia și apoi continuîndu-l pînă la Roma, cu o vizită la Papa. Ruta pe care mi-o alesesem mă ducea spre vest: m Antilopeleu desculțe Eram însoțit de „Paganini", comandantul regiunii, un om vesel de vreo 30 de ani, venit din Angola centrală, care umbla ca o antilopă și-și purta ranița și arma automată ca pe un lung.O altă tînără antilopă din grupul nostru era „Ceapaev“, care spunea că „pentru ca să mergi într-adevăr bine trebuie să te descalzi" și care abia învățase să citească și să scrie propria sa limbă — lucrare. ■ Cei mai mulți din partizani și-au dat nume din istoria războaielor. Dar „Paganini" și-a ales acest nume pentru că, mi-a spus el, adevăratul Paganini, „a fost nefericit în copilăria lui, și tot așa am fost și eu". In total eram 20, printre noi dr. Eduardo dos Santos, șeful serviciilor medicale ale partizanilor, parțial de origine portugheză. Aproape toți ceilalți erau localnici. (Va urma) i