Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)
1917-10-01 / nr. 223
I t * /* * f * A ♦ -t is ANUL M Mo, 223 UN NuMfrR 10 SM Redacţia şi fidrministraţia ÎAŞi—Piaţa Unirea No. 6 M kodui clubului Naflumal^t&enâ ZIAR fi ATI O n AL.LI & Elf AL, COTIDlrtfl es* Duminică 1 Octombrie 1911 UH NUMRR 10 IM îa Rusia 13 Cselei sub direcţiunea mul cernită laalifaît âs dobni stațtai.Ubml i&*assa SITUAȚIA un occident vremea rea continuă a încetiua operaţiunile militare. Armatele aliate au bombardat poziţiiuile duşmane, pe frontul francez, englez şi belgian. Activitate de srtfserl© pronunţaţi pe frontul rus, îa regiunea Riga. Pe frontul de vest al Moldovei încercările inamicului de a se apropia de tranșeele ruse au fost zădărnicite. La vest de Panciu artileria noastră a împrăștiat o coloană inamică de artilerie silind o să fugă spre satul Repedea. HOI, UHB1IHII §1 BULBBBI1 — Restabilirea unui simplu adevăr — Regele Bulgarilor şi succesivii prim miniştri ai Ungariei nu au scăpat nici un prilej de a vorbi cu ridiculă lăudaroşie de victoria asupra României. Şi au lăsat totdeauna să se înţeleagă — când n’au spus limpede — că această victorie, adică asupra Munteniei şi Dobrogei, ar reveni armatelor de bulgari şi de unguri, care se vor fi găsind pe fronturile româneşti. Ar părea deci ,că in conflictul dintre noi şi vecinii noştri ne-am fi dovedit inferiori şi că, deci, bulgarii şi ungurii ne pot aplica tratamente de învingători. Cum în actuala acalmie relativă a fronturilor se fac şi multe socoteli pentru toţi cei trei ani şi jumătate de răsboi, e util sa restabim un adevăr, asupra căruia avem şi dreptul şi interesul de a insista cu cea mai mare energie. Românii au fost biruitori faţă de bulgari şi de unguri şi nu au trebuit să cedeze teren, în cursul luptelor din anul trecut, decât în faţa superiorităţii de număr şi de armament a trupelor germane. Iată purul adevăr care ne dă dreptul de a privi cu dispreţ gasconadeie de farsă urano-altaică a vecinilor bulgari şi maghiari. , In ofensiva noastra fulgerătoare din August 1916, în care trupele române au ocupat mai mult de jumătate din pământul Transilvaniei, neam găsit faţă in faţă (vorbă să fie...) cu „tigrii“ contelui Tisza, care au pierdut toate atributele ferocităţii lor pentru a rămânea numai cu o extraordinara agilitate... de epuri. Ne-am oprit şi am dat îndărăt numai în faţa enormelor mase ale trupelor germane, cu care singure am dus lupta, istovitoare pentru rezervele mareşalului Hindenburg, din Septembrie 1916 şi până în Ianuarie 1917, lupta care a schimbat cursul întregii campanii a puterilor centrale împotriva adversarilor lor. Gu aceiaşi „tigri" au dat piept ostaşii noştri, splendida ofensiva din Vrancea din cursul acestei veri. Şi, cu toate că mai erau susţinuţi şi de germani, „tigrii" au recăpătat vechile lor calităţi de viteză...: O, pe ostaşii craiului maghiar îi putem privi oricând cu sentimentul de satisfacţie al biruitorului ! Şi tot astfel pe vitejii lui Ferdinand de Coburg. Căci Turtucana a fost opera surprinderii germane; iar când armatele noastre şi un mai mare numâr de trupe bulgăreşti s’au găsit pentru întâia oară faţă în faţă, a urmat lupta de la 6 — 13 Septembrie 1916, în care i-am silit să se retragă spre vechia frontieră a Dobrogei. Iar în luptele din Muntenia contingentele bulgăreşti au fost neînsemnate şi valoarea lor mai neînsemnată încă. Da aceia raportul militar dintre noi şi Bulgaria a rămas tot cel consfinţit prin campania anului 1913 Când însă noi am trecut şi prin încercarea de a fi sfărâmat ofensiva germană a teribilului Makensen, în luptele de la Mărăşeşti- Muncel, acest raport de la biruitor la biruit a căpătat o nouă şi mondială consfinţire. Ţinem să se ştie pentru ceasul socotelilor noastre, că pe bulgari şi pe unguri îi privim în dreptate ca pe nişte biruiţi insolenţi, puşi in posesiunea pământurilor noastre din pomana interesată a Kaizerului şi hoardelor sale. Amonlam fierman la Câte va zile numai, după ce cancelarul Michaelis s’a rostit cu enîaz în Reichstag — In laude sunt tari germanii — că cea mai mare armonie domneşte Intre guvern şi cercurile conducătoare militare germane, precum şi Intre guvern şi popor, de Îndată s’a dovedit că acele afirmaţiuni erau false şi că fuseseră făcute tocmai spre a dosi adevărata stare de spirit din Germania. Noi am bănuit de atunci această stare de tulburare de acolo şi am arătat în coloanele noastre că stăruinţa cancelarului de a dovedi armonia din viaţa statului german trebue să fie o încercare de a cocoloşi adevărul. Faptele ne au dat dreptate. Telegramei din sursa statelor neutre ne vestesc mai întâi că majoritatea partidelor din Reichstag a hotărât să refuze votul bugetului suplimentar precum şi discuţiunea asupra acestui buget. Această criză politică, care a rezultat de pe urma faptului că s’a sprijinit oficial propaganda pangermanistâ, face dovada nemulţumirei crescânde a poporului german. Ceva mai mult, presa germană vorbeşte stăruitor de demisia vice-cancelarului german, care a adus insulte Reichstagului. Iar ziarul conservator „Taegliche Rundschau“ prevesteşte ca vor veni zile mai grele. Ziarele din Berlin mai raportează şi scena dramatică din Reichstag, care a avut loc atunci când doctorul Ludwig Haas, din partidul progresist popular, un ofiţer care a dobândit crucea de fer ci, pe câmpul de luptă, a atacat violent pe ministrul de război pentru atitudinea sa pangermanistâ. Acesta Ie a spus conservatorilor că de vor face alegeri noui, aici unul dintre ei n’ar intra în Reichstag, şi a încheiat: „Va fi vai da vai §i dt ,partidul patrui stermane’! Spre a linişti spiritele, cancelarul a făgâduit că nu se va mai Ingăsui nici o agitaţie politică In armat. Nu e aşa că armonia cea mai straşnică domneşte in Germania? Şi acestea sunt numai ecourile ştirelor se pot ajunge până la noi; cine poate pătrunde adevărata intensitate a mâniei poporului german, deşteptat din amorțirea sa, in contra tiraniei imperiale și a militarismului prusian? e. N. Pedepsirea gea Koromtavenko NAUEN.—Detaşamentul de pedepsire generalului Koromtavenko a sosit la raschend, a ocupat Casa Libertăţii, sediul principal al revoltaţilor, a arestat guvernatorul numit de sfatul muncitorior şi soldaţilor, împreună cu membrii comitetului revoluţionar, I ALSACIA ŞI LOREIA GER111HIA şi principiul naţionalităţilor ! In ultimul discurs rostit în Reichstag, secretarul de stat de la externe von Kuhlman, vorbind despre pacea pe care ar putea-o încheia Germania, a trecut cu buretele peste toate problemele puse de războiul mondial, oprindu se la chestiunea Alsaciei şi Lorena. In această privinţă, von Kuhlman a declarat că Germania nu poate face nici o concesiune. Nici o concesiune pentru restituirea unei provincii răpite prin forţă—aceasta e teoria afişată de cancelariatul german cu privire la Alsacia şi Lorena. Duplicitatea germană e insoligibilă. In aplicarea principiului naţionalităţilor, Germania are două concepţii şi două măsuri. Pentru Germania, Curlanda este o provincie care trebue anexată, iar Riga trebue să rămână un oraş nemţesc... pentru că un mare compozitor german s’a născut în acest oraş. Deci, principiul naţionalităţilor trebue aplicat pentru că e vorba de interesele anexioniste ale Germanieiîn aplicarea aceluiaşi principiu însă, când e vorba de Alsacia şi Lorena, provincii franceze răpite prin forţa brutală la 1870, aceeaşi Germanie nu admite nici o concesiune lată cum concep conducătorii imperiului german aplicaţiunea principiului naţionalităţilor. Dar manopera germană a fost repede demascată şi înfierată. D-l Lloyd George, răspunzând lui Kuhlman, a declarat că Marea Britanie va sta alături de viteaza ei aliată, ori căt ar trebui să dureze războiul, până ce Franţa îşi va elibera copii apăsaţi de sub jugul degradator al dominaţiei streine; iar d-l Asquith a declarat că diplomaţia germană n’a fost niciodată fericită în felul în care îşi apăra cauzele şi că încercarea lui von Kuhlman este cea mai grosolană manoperă de a sămăna discordia între Anglia și Franța. Ii ÎNCETAREA grevei Li1 orele 3 noaptea preşedintele conitiem grevist al căilor ferate ăi sudvist Graham Matveev, a comunicat pa fir divait comitetului grevist din Odem, că la orele 12 noaptea 26 spre 27 Septembrie, greva de pe toate liniile ferate ruse în ediacă. Șeful gurii este obligat să impuie publicaţii in acest semai să ia mâami pentru răspândirea acestui lucru »» masele puţini a finiei. Comisarii sânt invitaţi să fie la postuile lor şi să ia toate măsurile pentru lichidarea grevei. Casierii sânt invitaţi să inceapă vânzarea biletelor la data fixată pentru liniile: Odasa Moscova, Odssa-Polrograd, Ofass-Harcot etc. DIN FINLANDA La alegerile Seimului până acum au fost votaţi: 95 social-democraţi; 65 din blocul partidelor burgheze; 18 din partidul suedez; 22 agrarieni. Social-democraţii pierd 8 locuri; blocul burghez câştigă 9 locuri, partidul suedez pierde 3 locuri şi agrarienii câştigă 3 locuri.« Ssvatopol.»Cu ocazia unui raid pe ţărmurile anatoliene, torpiloarele ruse au capturat o corabie turcească „Bahmandjic“ şi a fost adusă la Sevastopol. Monitoarele noastre în sectorul Bosforului au distrus 7 ceamuri (şlepuri) cu cărbuni şi cu alte încărcături şi au fost făcuţi 20 prizonieri. Unul din aceste I ceamurî plin cu cărbuni, 80 tone, a fost adus la Sevastopol. ORDINUL GENERALULUISCERBACEV „Trebuie sa recuaoss că am văzut toate unităţile într’o stare admirabilă şi devotate datoriei faţă de patrie. Vitejia ostăşesaci au dovedit-o în ultimele lupte erândsene şi sângeroase; bărbăţia eetrogrebeasci, păstrarea ordinei dsplaste, liniştea şi încrederea reciprocă a soldaţilor cu ofiţerii In ultimile zile de încercare, dovedesc deplina utuitate a ratracei cottumdaraentslu', cu comisarii militari şi organizaţiile militare şi încrederea lor reciprocă. Rusia va găsi în trupele de pe frontul romisân un sprijin puternic şi va fi de ajutor pesatru a se reeaparca tăria combativa. GENERALUL JIVCOVICI Comandantul corpului de voluntari sârbi, generalul Jivcovici, a plecat la marele cartier general pentru a participa la consfătuirea ce se ţine acolo referitor la chestiuni cu caracter militar. • Din ordinul guvernului provizor, pentru serviciile militare au fost decoraţi : maiorul corpului de voluntari sârbi L Kostici cu ordinul Sf. Gheorghe de ofiţer şi căpitanul J. Stefanovici din acelaş corp cu ordinul Sf. Ana cls. lt. DEMISIA GENERAL GUBERNATORULUI ODESEI Generalul Feliţin, general gubernator al cercului militar Odesa, şi-a dat demisia. In locul generalului Feliţin, toate organizaţiile revoluţionare au recomandat pe generalul Marcs, fost pănă acum şeful statului major al cercului Odesa. Nemţii bombardează spitalele din Galaţi Indignarea şi scârba ne cuprinde sufletele faţă de repetatele procedeuri sălbatice la cari se dedau şi la noi nemţii de la începutul acestui răsboi, procedeuri cari au scos de mult pe germani din rândurile neamurilor civilizate. Comunicatul Cuartierului general ne vesteşte ori, că ei, bombardând oraşul Galaţi, au avut de obiectiv al bombardamentului lor aşezământul şcoalei catolice „Notre Dame de Sion“ în care se află instalat un spital militar şi deasupra cărei fâlfae steagul Crucei Roşii. Inpotriva prescripţiilor convenţiei de la Higa, care interzice beligeranţilor să atace spitalele militare, şi în potriva oricărei noţiuni de umanitate, aceşti vandali nu pentru prima oară au vizat cu artileria lor grea şi în sborul aeroplanelor lor localurile în care sunt îngrijiţi răniţii noştri. E vădit şi de astă dată că aceşti vandali au urmărit distrugerea spitalului militar din Galaţi, deoarece au îndreptat împotriva lui nu mai puţin decât 32 bombe, ceea ce dovedeşte că ţinta lor a fost acest spital în care se aflau 400 răniţi. Fără admirabilul curaj al medicului conducător al acestui aşezământ, d. dr. Alexandrescu, şi a nobilelor surori de caritate de acolo, s’ar fi înregistrat un mare dezastru, toţi acei răniţi având să fie îngropaţi sub ruinele clădirei în care se aflau adăpostiţi. Vestejim cu cea mai mare indignare acest nou act banditesc al sălbaticilor teutoni şi ’i denunţăm opiniei publice din afară, ca să’l înscrie în rândul nenumăratelor crime săvârşite de ei în acest răsboi. Cât despre pretextul invocat de ei, că răsbună o pretinsă incursiune a aeroplanelor ruseşti asupra Brăilei, îi dăm cea mai formală desminţire, autorizaţi fiind de către cei în drept să declarăm că aceasta e o mizerabilă invenţiune. A SE CITI ULTIMELE ȘTIRI TELEGRAFICE DNN PAOTA SI* ecouri . Henry Bordeaux a tipărit în editura Hbraeiei „Pion“ din Paris un interesant voium intitulat „Les dernieres jours du for Vaux“. La acelaș editor urmează să apară în curând alte două opere ale scriitorului francez „La chanson de Vau-Douaumont“ și ,,Le Captifs delivres“.* Anul acesta, pentru s se spori cantitatea alimentari, s’a permis vânatul în Franța. * In zona pariziană vânatul a început de la 10 Septembrie a. c.* Un oarecare Benno Garfunkel originar din România a fost condamnat de către curtea marțială din Paris la cinci ani închisoare , cinci mii lei amendă pentru acte de spion» nemţesc săvârşite de el şi de amanta sa nemţoaica Nina Hohne din Weimar pe care o trecuse pe paşaportul său ca soţie. Nemţoaica a fost şi ea condamnată la trei ani închisoare şi una mie lei dauna. * Actualmente fac furori la Paris următoarele două opere teatrale : ,,Les deux Vestales“ care ţine afişul teatrului „Gyennase“ şi „Folie nuit“ care se joacă în permanenţă la teatrul „Eduard VII‘‘. Ambele piese au trecut de câte 150 representaţii. La „Antoina’* se joacă cu succes „M. Bourdin, Profiteur...“ Comedie în trei acte de Mirande şi Montigne. * Sub regimul nemţesc din Bucureşti au apărut deodată talente dramatice... româneşti. Astfel înregistrăm pe cunoscutul autor dramatic Capopa, pe autorii de reviste Capopa, Magic,şi alte talente remarcabile a căror pene maestre se ţin la nivelul artistic al autorului de verieteuri d. von Hertz ! A apărut un volum de versuri patriotice initurii „Spre zări de ideal“ datorit d-lui V. Munteanu, cunoscutul institutor din Iaşi. Volumul este închinat MM. II, Regele şi Regina „celor mai buni români“ precum şi ostaşilor eroi“. INFORMAŢIUHI *■ Poporul românesc a sărbătorit dri cea de a douăzeci şi treiai aniversare a A. S. R. Principesa Elsabeta, Care alăturea de Al. S. Regina desfăşură înalta operă umanitară şi naţională alinând suferinţa ostaşilor noştri. BB Dl G. G. Mârzescu, ministrul agricultură şi domeniilor, însoţit de d l Glasgow din misiunea americană, a vizitat judeţele Neamţ, Suceava, Botoşani şi Dorohoi. In judeţul Neamţ, Dl Glasgov s’a interesat în dop deosebit, la Mănăstirea Agapia, de modul cum sunt îngrijiţi orfanii din războiu. In judeţul Botoşani, la Burdujeni, s’a interesat de mjloacele de aprovizionare ale populaţiei şi de sinistraţii ultimulu incendiu. ““ Cu începeri de mâine 1 Ocombrie se pune in aplicare orarimi celebiu. Ceasornicele vor fi impolite in o oră îs® cursul nopţii. Azi a apărut în „Monitorul Oficial“ decretul prin care Al. S. Regele a binevoit a conferi ordinul militer vMiei Viteaziul clasa II d-lor: mareşal Joffre, general Retain, general Foche şi general Nivelle din armata franceză. Azi dimineaţă a avut loc parastasul în memoria regretatului bărbat de Stat Nicolae Filipescu. Guvernul a fost ■ reprezentat prin D nii M. Cantacuzino, I. G. Duca şi N. Titulescu. In asistenţă: D nii Gr. N. Filipescu, general C. Cristisai, Câpitâneanu, I. Sâftoiu, Jean Mitilineu, general Cocorescu, Lăscăruş Catargi, Dr. Tomesiu, C. Hiottu, Procopescu, Octavian Goga, P. Cârtianu, Arapit etc. 883 Em d-l dr. Cantacuzino, însoţit de d-nii Tatuşescu şi Manea, det. Ghica, prefectul judeţului şi dl d. medic Villier,din misiunea sanitară franceză, a vizitat Spitalul de Campanie al „Crucei Roşii“ No. 2 instalat în baracamente lângă gara, Bârzeşti. Directorul Sănătăţii Publice a fost condus în vizitarea instalaţiilor de medicul maior dr. dasnas şeful spitalului şi de ceilalţi medici din serviciul aceluiaş spital. Cu acest prilej s-au făcut interesante observaţiuni asupra spitalizării în bărăci de lem, în spitalul de campanie No. 2 al C. R. predomnind tipul băracilor mari. ea Astăzi dimineaţă a avut loc la teatrul naţional o reprezentaţie dată în onoarea bravului regiment 9 Vânători. S-au filmat scenele eroice ale armaţii noastre în luptele de la Mărăşeşti şi un act din revista „A fost odată“.