Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)
1917-10-01 / nr. 223
Interesanta problemă a aprovizionărei lemnelor pentru sezonul de iarnă a fost studiată în toate amănunfimele ei de către coomisiunea de aprovizionare ce funcţionează sub prezidenţia D-liii Al. Constantinescu, ministml de interne şi de aprovizionare. După diferite propuneri comisiunea de aprovizionare a dat următoarea soluţiune care urmează a fi pusă de îndată în practică. In toate oraşile de reşedinţă toate au* Unităţile civile şi militare şi toate organnzaţiunile spitaliceşti se vor aproviziona cu lemnele necesare în timpul emel de laprimărie s au instit.ut«'e rivFe si militari pre* A t.atv vjran.r.^tinja i»e wia'icasti fio . •• ' O rnu. u?4e »?*. vot a ? . • <» •« i :s«f-le ne resare prin pre lect* .»ile de judeţ respective. Popuîaţiunea civilă de la oraşe va adresa cererile de lemne Rutariiujnor Comunale, iar cea din judeţ va adresa cererile aceste ca lă prefecturile de judeţ Cu alte cuvinte aprovizionarea de lemne atât pentru autorităţile civile şi militare cât şi pentru populaţiunea civilă se face la oraşe de către primării, iar în comunele rurale de către prefecturile de judeţ. In acest sens sau dat ordinele circulare la toate autorităţile civile şi militare. Ia privinţa aprovizionăm oraşului Iaşi, cu lemne Dl Dr. N. Racoviţă primarul oraşului, ne a dat următoarele indicaţiimi: „ Cu toată munca ce am depus-o şi cu toată insistenţa şi intervenţiile făcute, nem putut depozita cantitatea de lemne , necesară să satisfacă toate cererile—şi aceasta din cauza greutăţii transportului sau mai bine zis a lipsei de transport. Cantitatea de lemne depozitată de Comuni pentru a satisface nevoile cetăţenilor va fi distribuită în curând, — prin depozitele de lemne ce vom înfiinţa la diverse periferii ale oraşului. Vom distribui lemnele la populisţiunea nevoiaşă în primul rând, şi la familiile tuturor militarilor, pe ţeri sau grade in-ferioare, cari se află pe front sau care nu se găsesc la vetrele lor. Lemnele se vor elibera mimai după ce mai îstăi sgeistii noştri vor constata că la domiciliile îi» cărui solicitator nu se află depozitată vre o cantitate de learne mai mare. La a ceste lămuriri Dl Dr. Racoviţă ne-a mai arătat că anul acesta, îa tot timpul verd, s’au deposits io oraş, * la foarte multă lume, cantităţi însemnate de lemne—ceea ce va reduce foarte mult cererile de lemne în comparaţie cu cererile din anul trecut. y. Se înţelege că prin această aprovizio- I nare de lemne pe care numeroşi cetăţeni ! şi ,au ficut’a din timp, se reduce cu tarif cererea din anul acesta, aşa că criza de lemne care a bântuit anul trecut va fi de astă dată cu mult micşorată. Depozitele comunale ce se vor înfiinţa la diversele periferii ale oraşuluişi cari vor funcţiona sub directa conducere şi supraveghere a Dnor prof. I. Perez şi avocat Dafin, şefii serviciului de aprovizionare a Comunei—vor satisface cu seamă cererile populaţiunei nevoiaşe , care nu s’a putut aproviziona cu lemne în timpul verei. I v I la convorbirea ce am avut’o, primarrul oraşuui d. Dr. Racoviţă ne a mai comunicat că actualmente Comuna este in Itratative cu Serviciul Silvic penru cum* Ipărarea unui mare stoc de cărbuni; (mangal). Această cantitate va fi depozitată îa depozitele de lemne comunale şi distribuită populaţia aţei cu preţul cel mai redus posibil. Astfel se va spori combustibilul necesar oraşului în timpul sezonului de iarnă. f. • * la ordinea zilei IpyiziBfia m_ Im Hotărârea comsiunei de aprovizionare. — Rolul Primăriilor și a Prefulurilor.—lașul și chestiunea lemnelor.—Depozitele comunale. Cum se vor distribui lemnele. — Alte amănunte. 0 convorbire cu d. Dr Bacoviti primarul orașului Lilie Mortitaţii 8381 Azi la amiazi a avut loc la Cercul Militar din Piaţa Unirii un banchet dat în onoarea misiunei americane. Au luat parte alii miniştri, d. Wopica, ministrul Statelor Unite, membri misiunei americane şi alţi invitaţi. 88 La biserica Talpalari s’a oficiat azi dimineaţă am parastas pentm odihna su- geteîor tusscţionarilor ministerului de interne, căzuţi pentru patrie. In frunte cu căptaşul Amuri Naum, Crist. Georgescu, fost director al caselor speciale şi locot. Bălănescu, fost sufcşef de birou. Au asistat la serviciul religios toţi funcţionarii ministerului, în frunte cu d. Al. Constantinescu, ministru de interne, şi d. C- D. Anghel, secretar- general adinterim. După sfârşitul slujbei religioase, d. G. M Predescu, directorul contabilităţei, a rostit o admirabilă cuvântare. D sa a pus în evidenţă spiritul de abnegaţie şi de sastrificiu de care au dat dovadă cei căzuţi pentru patrie, arătând că datoria colegilor rămaşi este să le păstreze neştearsă smintirea, şi în acelaşi timp să îngrijească de familiile şi urmaşii lor. D.* ministru de intern® Al. Constantinescu a felicitat pe funcţionari pentru egre audito şi i-a asigurat de tot sprijinul său în ceea ce priveşte Îngrijirea de famurile celor căzuţi pent înfăptuirea Reginiei Mari. „Jertfele şi suferinţele noastre, a zis d. ministru de interne, îşi vor avea răsplătirea prin victoria finală şi înfăptuirea idealului nostru naţional.*1 Solemnitatea a luat sUrşit la orele 10 şi jumătate. 2 B „Monitorul Oficial“ de azi publică regulamentul legei relative la înfiinţarea ordinului „Cina a Regina Maria", K E Dintr’o eroare de corectură a afişului piesei la întuneric“ care se va reprezenta Duminică la Teatrul Naţional* a fost trecut in rolul Chiralinei numele Doamnei Popescu In focus D roi Anicuţa Gârjă care va interprete de asii dată rolul. Se face cuvenita rectificare. * Trupa Teatrului Naţional va juca o reprezentaţie la Vaslui, Luni 2 Octombrie, In forisu! orfanilor din Război. Se va reprezenta piesa la fare, et.c, sa pi*!« tnrsiUB ier pt Iun-' Ocscnal, K s,t a iate cu ir ctpeie neia 4 ale O ISIEI 1B41. I I I «* M. B. Rfgile a blMvoit a «osfari | ; uistif ctinaile d* mw jos armatorilor ofi-1 1 tari'peatra dsstfiaiua si viteji* cu «are! jj&a laptat îa lalle si August 191? ■ I petra m m „âteasaRomâniei* ca apad* îs gridul I da ofițer d-lor «4'ottel Gtk. Filitti del», «pr|p«ii II armată și med!« IomP. col. 9hj§ ihrer din’'am» ta fr*r»«ezâ, Aeele»și ord51« I fa gradai d® '««vâîsr'-'ddor ' e&pitaai avi*| patdri'Malist Charles și GToad Maurice dial I aviația fravsezft și Irimoasu I. Radu;] i't&pitasi C'teceshu P. Varii» reg. 3 vl*j datori, MatvrorardUt B. reg. 2 art, Lucaf Blot reg. 31 inf, lotofc. Slamte C. reg.? 118 inf, SaBdulassu I Aurel rag. 9 vaf lisători, Petrovici C. Sr. rig. 13 inf ,Sta-I Svaracha C. rrg. 81 inf. I .Coroana Rwisftaiei* an spade în gra-1dul d« «omanaer drior colonels Veraaaau, I low, JitaatiB Ioa și Gidejiwichi (a'mat» I rush). I® gradul de cfitsr d-lor lov.-col. I Crftogu'eaeu Ch., maiori Boian Gh. P*,I pazoglu Pazar și dp. Vansovsk AL ' (uraffifria lueS). I« gfsdul de cavaler d-lor | I ?ăp. Mavrodineaa* Auto», locot. Sioa A. I "low. KusliBS*hi Al. rm. 2 art. Martian* V. E«. Kg. 53 i»f., recit. aaadiet Borceiuju Em. reg. 2 art., Coca Ioa reg. 2 s*lîlo«ot. Mavredi N. reg. 2 art., Niţulssiu T. Csast. r?g 28 inf., Marina AL art. munta, Preotul Stoca?cu C. rtg. 28 i»f ‘ impiegaţi te;e?ra’fist ruşi Iva» CSĂisfeatzwv si V .tzlsv Smia’oveky şi Spira Ariprauti« «punând, vaporului ,MA«tutrea*. Li Dorohoi a încetat di» vieaţi ds ratatul bac ovinsau refegiu Nicolai? Bisdiu. ara o figuri populară, cunoscut pria activitara* politisei romănişti d »îfişurate îa Bacovia». TM Duminică 1 Octombrie se va juca pe scena Teatrului Naţional frumoasa lucrare a d-lui Beldiceassu, ,IN ÎNTUNERIC“ cu Dra Anicuţa Cârjă, d. Bulfinski d-na Ciucurescu-Bulfinski, Vernescu-Vâlcea, Profir etc. 8 “ Damasc Carnalii se va juca Marţi 3 Octombrie cu d-ra Mărioara Ventura d-nii Toni Bulandra, Manolescu şi ansamblul Teatrului Naţional. ” I I I ICSHBHBKK; KSIiSsfe.ii T I Iatristaţii : Lucrepa Cazacincu «..rg, L». £P»tau D. Cazariacu cumnat, TUiliis Ca*izacincM nepoţi. Vasile V Damn frate, I Hortense Vasiliu vară şi lagmer G, Vi»a draşcucu familiavăr; aa adăaca durere I a ammnţa Încetarea dia viaţă a iubitului lor Dr. Geersan. Qmm ■ Erafmor ăin tmgimea In ziua de 29 Septembrie orele 7 searadupă o lungă şi grea suferinţă. Limoniaântarea va avea loc Duminică 1 Octombrie 1917 orele 4 p. m. Cortegiul vaporai de la biserica S2 Spui ioanade sisnv depuse remăsiţrie mortuare. Aceasta ţine loc oricărei alta invitaţii, j liiri telepÜee 1 sliiiMs | I ţ fe PKOBIJIMA AMMEMTAMA. ! Sperasa producţie! pepial Măsurile luate de ministerul domeniilor Ss Jt&mţă să dei.» 1 Ottombris ««ntit»tea de «aras dd vite mari «s ae va pase îa cossumaţîe va fi şi mai redată, rimhntad p»attu armsts de p® frost şi psatf» tăsiu şi «o&valgstVKţii di» spitale, .asesstfi misirA % foit gissitl, He«a»tiftff& fe»trn a «se stosml si eeitat de redau ds vit® de «ar« mai diaghesm. Ia as&msaea aoEtdițiaai; sporire» 1» aaa* miasm a prouu*ți«nei peştelui esste da sigsr o eb«s;riUH0 & «arsri ak porta «ț'ă au va se&ps ahRiaht. Feffer« e m g,itsae»fi «are iaiosarste ear»®» da vite. şi eocaes ® dEsastee»®» imporiaus, tete aproape zwgwul aliment ai cârmii preţ mm mm Ifont deloa rîâinat dela declararea răs- i boiului până azi. Muipmită faptului, A prinderea și vraniaurs» pesteiai se fee îa regie; rab priveghere» aitoriîfctUor, «& spesu'a a fost m total ifiitarath, &’a putut ajunge ia a®£ât re»vltat. Deşi nu mi »vega ia îndessinL bogatei® bMti d n Dobroge», 8» toate asestead graţie aKhssriior «8 «e isi ds mM»trai deceniilor şi dire«tt» pes*»riitor, ee va aperi produsţia pet Wiui, A*Esa «Lteva zl\® «hiart d l Q, 0. M&r- 780C«, mirhakul agri«ai»u?ei şi dome»iii.oî, a obţinut dei» Coasi-iai de ausistri lua prim credit de 20.000 iei, care va aarvi towm pentru asses scop. Sa 6xe«uiă argente imcrin de iedigaire 1» bâiţiie de p®ă*aifc, ma «a se»&a Ia ifiéi® del» gars. Prat«i*i, «st vor «pratiui Imîgszu si depozite, necesare rsuî ex- Iploatiri mai intestive a beților. Ors ție asestor mărari bine «lubauite f și repede executate, unei âurimm Ia arestul a iment îa apiei î»,at să bbse ettmith «bumui, și n& Bfemar »at mai f m»re de eon«t materi eft sepoatft lapes- I tuia di® stocurile ds peste ee apo eve, e sigur * ft «tiza ds same va pitea ii are* Ixuatft lati’o oarecare mhmuft, La I*și peștele sa va desface pe vilitor prin servitiui de aprovizionare ai Coji munci, usRe s'a doved eft m lucreazăeu eaergie și pricepere la rezolvare* di-I fiaiei probleme * aprovizioaftrei, 838 A apărut vinutuul din interesanta și de actualitate lucrarea conisarei ministru Dl Vasile D„ Bravul, intitulată „impresii de pe bont“ la care se descriu interesante episoade ura campanianoastră din lume. Volumul este tachinat lu amintirea eroilor căzuți in valea Siretului. Al doilea volum va apare IacmSad. 1 gaas 5B&i^ija5^tBM d ia 8aaiguaftM I I — Serviciul special al ziarului „Mişcarea" — î€Stepsi Mire dîstrugătoare si submarine^ I LONDRA, 10 Octombrie.— La Washington A a anunţat într’o conf iferință publică, că zilele acestea a avut loc prima luptă între distrugătoarele americane şi submarinele germane. Un submarin a fost seu*'* 1 fundal. Convoiul de vase americane a trecut neatins. Amiralitatea britanică a trimes o caldă telegramă de felicitare ami- I ralităței americane. In luptele care au urmat au mai fost scufundate1 I alte submarine al căror număr nu se cunoaște încă. (A.T.Ej CONFLICTUL GERNANO-BULGAR — situatSa gfti m @ermmil«r~' LONDRA, 10 Octombrie.— Pe zs ce trece situația Puterilor Centrale devine tot mai grea. O vie tensiune a survenit Ih raportările'dintre Germania și Bullgaria. Radoslavof, Primtul Ministru al Bulgariei, s’a afeiî cu Contele Czernin și cer amândoi pase «m orice preţ. Un diplomat bulgar a declarat de curând că relaţiunile ditre ţara lui şi Germania nu sunt decor amicale. Ziarul „Bsergerzsitsung“ disa Berna publicat un articol in care arată, foarte «Iar nervozitatea conducâtorilor germani care nu ştia sam săi obție pace*. i I | existjb: știe p Rog lin s’ri® ds iratai* mea Soldat bNkal&d Pope»*« Reg. 61 lafsavsri®. mi £ «onmaiM p* «drea« Viatilh Pom*u b»ît g4»**» 10 Plmseri, Comp. 1. ț Haptiinnpfif bsni avămî si taio» s«»ţ® «le lia ffft's|*ezL sg a»g«,ja»z& imsdrat di tatie Ss- I eretuiătul Diractrmd awpmmt-a a Mu- I nipiiior. 5 f I | I . Declaraţiile cB-ior Laetyd Q-sorg® şi Asquith ZisrsI „Westphaeîische Zütm&u publici un articol în care spune ,că in acest război« vaiza Germaniei este iremediabil piedicii si ca IdupH râzboiu ori unia ne va prezenta un comerciant german va in* I timpi®» sentimente de ostilitate pe&fcm rasa lui. Ia spada! intrarea Sarâzboiu împotriva Germaniei a Chinei şi a A. Statelor Sud America cine va avea tomexte foarte rele pent« comerţul germiss. ţaT.E. KARN AVON (Radio). — D. Lloyd George, primul ministru, vorbind la Londra, în seara zilei de 11 Octombrie, a spus că el doreşte să poată prezice că vom vedea în curând sfârşitul războiului, însă sarcina pe care naţiunea a luat’o în mâinile sale, trebue să fie îndeplinită. El nu poate să şi închipue nici o afirmare mai calculată de a prelungi acest terit, război, decât acea făcută de baronul Kuhlmann la Reichstag, acum 2 zile, când el a anunţat ca sub nici o condiţie nu poate Germania să se gândească de a acorda Franţei vreo concesiune cu privire la Alsacia-Lorena. Oricât de mult ar putea să dureze răsboiul Marea Batanie are intenţia de a sta alăturea de viteaza sa aliată Franţa, până ce ea îşi va îi eliberat oprimaţi săi copii de degradarea jugului străin. D. Asquith, fostul prim-ministru, vorbind la Liverpool, în seara zilei de 11 octombrie, a spus cu primire la cuvântarea lui von Ruhlman, că singura contribuţie hotârita, făcută causei păcei, pe care guvernul german pretine că o are atâta la inimă, este o negaţiune hotărîtă. La întrebarea „peste Germania, în vre-o formă oarecare, să facă vre-o concesie cu privire la Alsacia-Lorena“, răspunsul lui Kuhîmann este: „Nu, niciodată“ şi Kuhîmann a continuat zicând: „integritatea teritoriului lăsat nouă ca o glorioasă moştenire de către strămoşii noştri, nu poate fi niciodată obiectull unor negocieri sau al unor concesiuni“. Şi ce, întreabă Asquith, este partea particulară a acestei „glorioase moşteniri“ , de care îl auzim vorbind ? Este teritoriul care a fost timp de mulţi ani o partea Franţei. Această crudă spoliaţie este acea care a fost rădăcina şi isvorul neliniştea echilibrului nestabil al întrecerei în armament, care ,a apăsat asupra Europei, timp de două generaţii şi a culmurat în cel mai teribil război al istoriei. Diplomaţia germană nu este celebră pentru disculpările sale, dar chiar şi inanalele ei, este greu de a găsi o manopera mai grosolană şi mai transparentă decât această nedibace încercare de a semăna discordie între noi şi aliaţii noştri francezi. Foato »erg»lata» ri, 5«iediSe*ă ele«,*, A m atârwa ps»rs?n«i km î« ssria f d-aei MiUHă, Star. Sf. Ataa&sie No. 4 fela . (psistru D. I.) Iași, I Or. O. Natfitusoi % Boale nervoase și mintale. Gonsalt ț 41—6 ameaaa. str. 1. C„ Brătiana 181 I #■ rangs| nm. mL m tUtOSKO’bl I» Om® sters, Srisî*, I CistuoaB» P«b«ar«r( No. 2, Iași, : Ca de fcch;irk:t 2 0-«hd ÎS dăi mobilate s’au nemobilate cu bucătărie îa străzile Carol, Toma Cozma, Lascar Catargî, Sărăriei, I Păcurari, N, Ganea. I A ae adresa Str. Comănescu 12. "w^*IIM<IKa,llg”atiiaMg*BSMilM^^ samiíMsaassEiaaSf» Funptinnap căsâtorită îăra c°píl ca UUU|iLbhie£I uta cameră mobilată, de preferinţă cu pensiune, într’o familie seirioasă, cât mai aproape de str. Carol, 1 Pretenţiuni modeste. Oferă preţ bun, f A se adresa Intendentului Clubului libe- ral, piaţa Unirei. ’ 1—3 ! Îlfoi* Bflll \m chirie Pe lună penwservUUVntru 2 camere mobilate, bucătărie şi grajd pentru 2 vaci cu lapte. A se adresa în administraţia ziarului. cofiUJMicnT pricim. No. 413 - DIN 29 SEPTEMBRIE 1817 -FRONTUL ROMAN.—Pe frontul tuturor armatelor 3,, homb dilf“ mit de focuri de infanterie și bombardament reciproc de artilerie. Pe frontul de vest al Moldovei inamitul a bombardat cu t«rie o înălțime la 7 km. Sud*vest de Crucea, după care cersetaşi mămici au t«cercat să se apropie de tranşeele ruie, au îmi res.linşi prin focmi. Deasemenea a fort zădărnicită încercare fftcata de inamic ca %k s.» a»propie de pozitiisnnie rsss dela săd dels Valea Salad. La vest ie Paneiu artileria noastră a împrăştiat o coloană inamică de artilerie silind o să fugi în dezordine spre satul Repedea. Pe Siret ş‘ Dunărea activitate neînsemnată de artilerie. iaoErrux, ÄLSATiivOri mOîS-xm FRONTUL OCCIDENTAL. — Pe frontul belgian, cu toată ploaia torenţială, care a căzut în cursul nopţei, trupele engleze au Intrupins dis de dimineaţa la ora 5:25 ua atac şi au făcut progrese pe un front de aproximativ 10 kim de la drumul de fer Ypres-Roulers, până la marginea de Sud a padurei Houthurst, punctul de contact cu trupele franceze. Pe întreg acest front engezii au cucerit un mare număr de localităţi bine apărate, ferme sortiriate, păduri şi câteva puncte betonate. Lupta a fost înverşunată mai ales pe întlt mile de la Vest şi Sud da Pastehemdale, încă în cursul dimineţei pieie torenţiale au început din nou şi a ţinut toată ziua împiedecând astfel desfăşurarea mai departe a progreselor engleze.’ Mumărul prijonitriior luaţi azi de englezi este de IOO. Avioanele marinei engleze au bombardat un escadrou, dalban. Pe frontul Aisne mare activitate de artilerie în sectorul Mouia de Lalavix şi în regiunea Craonae. Un atac parţial german la vest de Cerny, a fost respins. Printr’o operaţie de detaliu la nord est de ferma Moisy francezii au capturat un număr de prizonieri. Un atac parţial german la vest de Massons de Campagne şi alte trei încercate după o intensă bombardare, în regiunea Lénain-Auberive, au fost în întregime respinse, germanii au suferit pierderi grele. Pe malul drept al Mensel lupta de artilerie a continuat în regiunea Bezesmax. Pe restul frontului nimic de semnalat. FRONTUL ITALIAN.—Vremea rea perzistă pe întregul front. Artileria a fost destul de activă în regiunea Zagna (Valea Lagarina) şi la nord de Tolmino. Nici o acţiune de infanterie. FRONTUL ORIENTAL.—După comunicatul german la nord-est de Riga şi lângă răul Zbrucz, activitatea de luptă a fost mai vie, decât în zilele precedente. FRONTUL MACEDONEAN.— Foc de artilerie mai intens la sud de Ghergheli, intermitent la nord de Monastir şi la sud de Doprepoly, La est de Vardar acţiuni de detaşamente de recunoaştere, In valea Struma acţiuni de patrule şi de aeroplane. * M.m,rel3 Cmriî&r ffawil