Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)
1970-05-04 / nr. 6986
iai I Heii I San mai GHEORGHE TOMOZEI Tradiţia a făcut ca Ziua Muncii să nu fie sărbătorită în toamna plenitudinii roadelor, nu in vara miracolelor înfloririi, nu în iarna aşteptărilor pline de încredere, ci în primăvara pe vecie logodită cu versul şi cu floarea de măr. Armindenul românesc — sărbătoresc ritual cu origini pierdute pe treptele vechimilor — s-a putut lesne confunda cu — mai noua — zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc din întreaga lume şi calendarul are pentru noi, îngemănate, două sărbători cuprinse în albul ■ unei singure file. Se pot evoca gesturile consfinţind cu aurul sfînt al datinei izbînda forţei generatoare de fertilitate şi lumină, a primăverii, împotriva iernii înţelese ca simbol al împietririi. Crengile de armindeni sunt prinse acum în grinzile caselor ţării, în poieni se aprind focuri şi în cîntece vechi păstrate în inimi ca in scrinuri, odoarele de zestre, răsar zîne ale iubirii, cu păr de griu copt şi buze de strugure. Pentru citadini, străzile ninse de neon, mulţimea steagurilor, povestesc începutul unei sobre sărbători a spiritului. Oamenii celebrează Munca aşa cum ar incanta virtuţile Tinereţii fără de (Coniagara,în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, in aflrat ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 6986 Duminică mai 1970 4 pagini 30 bani FLORILE MUNCII — BUCHETUL INTIIULUI DE MAI Poporul nostru muncitor, dînd urmare chemării partidului, a pregătit ţării daruri minunate cu prilejul sărbătoririi intiiului de mai. Sínt daruri pe potriva puterii sale aflată mereu în creştere, sínt daruri în care se oglindesc treptele pe care poporul le-a suit spre o viaţă tot mai îmbelşugată. La sărbătoarea muncii, poporul a venit, aşa cum s-a statornicit în noua sa tradiţie — să vorbească cu mindrie despre munca şi bucuriile lui — solidă afirmare a identificării sale cu planurile generos gîndite de partid pentru viitorul prosper al României socialiste. Faptele de fiecare zi sînt, prin ele însele, un simbol al activităţii creatoare desfăşurată de oamenii muncii, de întregul popor ce a dobîndit conştiinţa sentimentului de stăpin asupra a tot ceea ce există pe pămîntul scump al patriei. Fiecare cifră, raportată la 1 Mai, este, în fond, o declaraţie patetică, superb de concretă, a unităţii depline dintre partid şi popor. Dincolo de laconismul lor, toate aceste cifre sunt încă o mărturie a faptului că poporul, în întregul său, vede în partid chintesenţa năzuinţelor sale spre mai bine, spre atingerea unor culmi tot mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. PRIMĂVARA, cu capriciile ei a făcut ca în Capitală şi în numeroase alte oraşe ale ţării, demonstraţiile sărbătoreşti, cu multă iubire pregătite, să nu se mai poată desfăşura. Darurile închinate întîiului de mai au rămas însă strălucitoare iar bucuria din inimi pură, izvorîtă din bucuria harnicului nostru popor. Oamenii muncii din Capitală, de pildă, au raportat partidului şi guvernului, încă din ajunul zilei de 1 Mai că au îndeplinit planul producţiei globale pe primele patru luni ale anului cu două zile înainte de termen. Succese deosebite a obţinut colectivul uzinelor „23 August11 care a economisit, în primele 4 luni ale anului, 300 tone de metal.. Colectivul Fabricii de confecţii şi tricotaje Bucureşti şi-a îndeplinit în această perioadă sarcinile ce-i reveneau pe întregul cincinal. Fireşte, nu putem coborî prea adînc în amănunte, deşi nimic din ceea ce reprezintă dăruire în muncă nu este amănunt. Totul se însumează însă rotund, deplin, în consemnarea faptului că în primele 4 luni ale anului, oamenii muncii din Capitală au livrat, suplimentar, mărfuri in valoare de 200 milioane de lei. Ca să reconstitui întreg sensul entuziasmului cu care oamenii muncii au întîmpinat acest întîi de mai ar trebui să rinduieşti faptele în tomuri-sinteză. Adevărate cărţi de istorie ale epocii pe care o traversăm. Spicuim, răsfoind, pe cit posibil, Un film al zilei de 1 Mai 1970. PE MALUL DUNĂRII, LA GALAŢI în sărbătoarea întîiului de mai oartenii „au înlocuit“ soarele ! Braţele oţelite ale jurnaliştilor, oţelarilor sau laminoriştilor, au purtat de 1 Mai steaguri, portrete ale conducătorilor noştri de partid şi de stat, grafice, panouri. Sugestiv, acestea atestă împlinirea şi depăşirea sarcinilor de plan cu 7 311 tone fontă, cu 6 290 tone oţel şi 6774 tone laminate. Continuare logică a acestui „fluviu“ de oţel, siderurgiştilor le-au urmat cei mai apropiaţi beneficiari ai lor — constructorii de nave. Depăşirile tuturor indicatorilor au permis colectivului de aici să livreze, în avans, două cargouri, 73 tone construcţii metalice şi să devanseze alte 2 3 vase aflate în construcţie. Bulevardul „Republicii“ din Galaţi s-a transformat în ziua sărbătorii într-o a doua Dunăre. O Dunăre umană, efervescentă, tinerească. Iată, acum demonstrează imensa coloană de pe platforma Combinatului siderurgic în frunte cu colectivul I.C.M.S., întreprindere distinsă pentru a doua oară consecutiv cu diploma şi steagul roşu de întreprindere fruntaşă în întrecerea socialistă pe ramură. Darea in exploatare a primei etape a turnătoriei de lingotiere, a cuptorului nr. 3 de la fabrica de var, o capacitate de încălzire a laminorului slebing cu mult înaintea termenelor planificate, încheierea primei etape de construcţii a combinatului, atacarea lucrărilor la noul furnal de 1700 m.c. sunt doar cîteva din realizările obţinute de acest harnic colectiv. Acestora li se adaugă textiliştii, constructorii de locuinţe, navigatorii... Cploane nesfirşite de oameni. Coloanele celor ce sunt stăpinii ţării şi-i făuresc continue primăveri, DE LA TURNU SEVERIN NI SE COMUNICA: „Prezenţi la marea demonstraţie, constructorii şi montorii de pe şantierul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au raportat că au realizat, în cinstea zilei de 1 Mai, un volum suplimentar de lucrări in valoare de 7 milioane de lei“. In fruntea rîndurilor ce demonstrează se află tinerii constructori, care, preluînd tradiţia glorioasă a brigadierilor, de la Agnita-Botorca, Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, dau măsura responsabilităţii lor faţă de viitorul ţării. Adolescenţa se maturizează demnă, harnică, în hainele albastre ale muncii de brigadier..! **••«••• IAŞUL A SĂRBĂTORIT întîiul de mai printr-un impunător miting ,ce a avut loc în sala Casei de cultură a tineretului. Cu îndreptăţită mîndrie a fost subliniată noua personalitate a acestui vechi oraş moldav conectat de socialism la marele circuit economic al ţării. In primele 4 luni din acest an oamenii muncii ieşeni au realizat o producţie marfă suplimentară în valoare de 52 milioane de Iei. In această sumă își regăsesc partea lor de muncă entuziastă colectivele noilor unităţi economice de pe platforma industrială a Tutorei, uzina de fibre sintetice, uzina metalurgică... • • « • • « • • ȚINUT DE LEGENDĂ, pămînt pe care socialismul l-a trezit tumultuos la viață, Dobrogea a venit în întîmpinarea întîiului de mai în haine de o neasemuită frumuseţe. La marea demonstraţie ce a avut loc, constănţenii au arătat că oraşul şi judeţul lor se înscriu, în acest ultim an al cincinalului pe coordonatele înaltelor ritmuri economice ale întregii ţări. Industria judeţului s-a îndeplinit şi depăşit cu peste 33 milioane lei planul producţiei globale pe primele 4 luni ale anului. Pe platforma industrială a oraşului Constanţa se înalţă noi obiective cu pondere în economia naţională. In portul maritim se construiesc noi cheiuri şi dane, căi ferate, magazii şi instalaţii de manipulare a mărfurilor, prevăzute în cadrul unui vast plan de dezvoltare şi modernizare. Demonstrând alături de marinari, docheri, hidrotehnicieni, constructorii de la Şantierul naval şi-au etalat, de asemenea, succesele de pînă acum, mîndria pentru perspectivele de dezvoltare a şantierului conturate cu prilejul recenteivizite de lucru făcută aici de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La sărbătoarea de 1 Mai, dată inaugurală, prin tradiţie, a activităţii turistice pe litoral, staţiunile de aici şi-au trimis, constructorii cu mîndria împlinirii unor noi deziderate de confort şi recreere pentru oaspeţii lor din acest an ,heteltfe şi viceo mo- - derne, căsuţe şi campinguri, restaurante şi magazine, baze sportive, parcuri, puncte de distracţie şi agrement. Numai anul acesta, capacitatea de găzduire a Salbei de staţiuni de pe litoral se măreşte cu aproape 29 000 de locuri. Alături de oamenii muncii din industrie, construcţii, transporturi, comerţ şi din alte ramuride activitate, lucrătorii din agricultura judeţului au raportat şi ei, de ziua celor ce,muncesc, încheierea campaniei agricole de primăvară. PESTE 30 000 DE OAMENI AI MUNCII care au trecut timp de aproape două ore prin faţa tribunei instalate pe frumosul bulevard Nicolae Bălcescu din municipiul Buzău, au raportat realizarea planului pe patru luni, la producţia globală şi marfă a judeţului cu două zile mai devreme, obţinînd în plus produse în valoare de peste 20 milioane lei. Cinstea de a deschide coloana oamenilor muncii a fost acordată şi de această dată colectivului tinerei uzine de sîrmă şi produse din sîrmă, unitate fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe anul 1969. Siderurgiştii buzoieni aveau înscrise pe grafice realizarea unei depăşiri concretizate în peste 1 000 000 lei la producţia marfă, faţă de angajamentul iniţial şi 1 300.000 lei, beneficii în acest an, cinci produsele lor, îndeosebi electrozii de sudură s-au afirmat pe piaţă internaţională. Remarcabile sunt şi succesele chimiştilor de la Uzina de mase plastice. Producţia realizată în întregul an 1955 este obţinută, în 1970, în numai 13 zile. MITINGUL DE LA 1 MAI al oamenilor muncii din Bacău a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor. S-a făcut o trecere în revistă a succeselor cu care băcăoanii au întîmpinat această zi sărbătorească. S-a subliniat că de la începutul anului și pînă în prezent au fost date peste plan 673 tone p. c. v„ 223 tone cauciuc sintetic, 208 tone hîrtie, 6 526 mc cherestea răşinoasă şi de fag, peste 42 000 mp, ţesături de lină şi bumbac, precum şi însemnate cantităţi de alte produse. Cifrele acestea au nobleţea marilor daruri aduse din inimă întregului popor. SOARELE nu s-a arătăt pe cerul Sucevei în ziua de 1 Mai, dar căldura din inimi, din miile de inimi ale coloanelor care au trecut prin faţa tribunei din piaţa „23 August“ a iradiat puternic la tensiunea înal(Continuare în pag. a 3-a) Aspect de la demonstraţia oamenilor muncii din Galaţi Foto: AGERPRES Deci mai, la iarbă verde Foto : ŞT. ALBESCU. CAPACITATEA DE A CUTEZA Privea cum se înalţă, pe catargul pe pe platoul Ciungetului, tricolorul, la primul careu al brigadierilor de la Lotru. Trăia intens emoţia evenimentului şi nu ştiu de ce am avut impresia că în clipele acelea solemne, inginerul Gheorghe Cocoş îşi revede, rapid, toată viaţa sa de constructor. Pentru că el, simplu constructor, se consideră, chiar dacă nn nomenclatorul şantierelor pe care a lucrat a fost numit „inginer de sector“ (Bicaz), „inginer şef de lot“ (la Aref, pe Argeş) sau acum, la Lotru, „director general“ al şantierului celei mai mari hidrocentrale de pe riurile interioare ale ţării. Privirea îi era uşor visătoare. O privire pe care nu i-o cunoşteam. Cu totul alta decit cea pe care i-o văzusem, scăpărînd, cu cîteva săptămîni în urmă, într-o fundătură de galerie, lingă centrala subterană. Era cu puţine ore înaintea străpungerii tunelului. Muntele vibra greu, apăsat, ecou şters al zgomotului celor care veneau, prin stîncă, din partea cealaltă. Erau ore de încordare, în care se verifica ghidajul. Au fost sau nu abateri ? Ştia că nu sunt. Verificase el însuşi. Nu din neîncredere faţă de ceilalţi ingineri sau de minerii constructori şefi de echipă, ci din acel simţ al răspunderii propriu omului ce-şi iubeşte total meseria., Aştepta înfrigurat. Şi ştiu cit de dragă îi este această aşteptare a unei noi împliniri. De la o vreme, zgomotele şi-au pierdut profunzimea. S-au apropiat. Şi apoi... Apoi roca despărţitoare s-a prăbuşit. Cu 45 de zile mai înainte decit prevăzuse planul. „Am sosit, tovarăşe Cocoş !" i-a spus „de dincolo“, prin ochiul de lumină ce lega, cele două galerii Pavel Oţel. Se realizase străpungerea porţiunii dintre centrala subterană de la Ciunget şi galeria de fugă. Firul galeriei, atacată din două părţi, se îmbinase milimetric ca şi cum un fantastic sextant îi călăuzise pe mineri. Fireşte, nu a existat un asemenea instrument ci numai înalta pricepere profesională a minerilor constructori şi a inginerului Cocoş. Nu forţez lucrurile. Aceasta este realitatea. In porţiunea aceea de galerie se materializase şi experienţa inginerului. Dobîndită meticulos, perseverent. In „laboratorul“ ei m-am aflat, pentru prima oară, în urmă cu ani, pe Argeş. Acolo unde Cocoş şi-a dovedit capacitatea de a se detaşa de obişnuit, de a cuteza să înfrunte muntele cu mijloace mai economice şi totodată mai rapide. Acolo s-a născut, a fost experimentată şi a devenit curentă, metoda armării galeriei nu cu armătură construită (din lemn sau metalică) ci cu ancore fixate în rocă cu ciment sub presiune. Pe scurt , cu această metodă timpul a devenit mai in£ăpător, reducîndu-se la jumătate termenul stabilit pentru realizarea unui metru de galerie. A fost o simplă calchiere a procedeului de la Argeş la Lotru ? Nu. Nici o situaţie nu se poate repeta mecanic. Ca să se folosească metoda amintită, a trebuit să se întreprindă un nou studiu asupra condiţiilor geologice. Şi să îndrăznească. Poate că nu este cuvintul potrivit. îndrăzneala este „oarbă“ — în activitatea inginerului Cocoş ea se fundamentează însă pe o riguroasă cercetare tehnică, pe o informare multilaterală de specialitate, pe o dăruire continuă. Nimic nu este însă imposibil. Sigur, minerii constructori sunt cei care execută, propriu-zis, lucrările. Forţa lor a fost însă completată armonios de inteligenţa tehnică , a inginerului care consideră şi acum, şi va considera mereu, ca o trăsătură definitorie a personalităţii sale, că datoria unui conducător de şantier nu este „dispeceratul de hîrtii“, ci munca de concepţie, creaţie tehnică. La început am crezut că glumeşte. Dar mai apoi l-am înţeles — în fond, cea mai solemnă mărturie a talentului său tehnic sunt înseşi galeriile — cea care abia fusese străpunsă la Ciunget sau toate cele pe care le-a lăsat „în urmă“, la Bicaz, la Argeş. MIHAI COLEŞIU DECLARAŢIA GUVERNULUI REPUBLICII mun ROMÂNIA cu privire la situaţia din Indochina Guvernul Republicii Socialiste România a luat act cu adîncă îngrijorare de apariţia unor noi elemente de încordare in regiunea Asiei de sud-est. Războiul din Vietnam, dus împotriva poporului vietnamez, nu a luat încă sfîrşit, în Cambodgia a fost înfăptuită o lovitură de stat reacţionară. Trupe saigoneze, sprijinite de aviaţia Statelor Unite, au pătruns pe teritoriul acestei ţări. Populaţia civilă este supusă terorii şi masacrelor, în Laos se intensifică acţiunile militare americane împotriva forţelor patriotice. Toate acestea creează noi pericole atît pentru situaţia din Asia de sud-est, cit şi pentru pacea lumii, aduc prejudicii popoarelor din această parte a lumii în lupta lor pentru apărarea libertăţii şi independenţei, pentru dezvoltarea economică şi socială de sine stătătoare. Republica Socialistă România urmăreşte cu simpatie şi se pronunţă neabătut în sprijinul luptei popoarelor pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru cucerirea şi apărarea independenţei naţionale, pentru afirmarea şi promovarea dreptului lor inalienabil şi imprescriptibil de a-şi hotărî singure soarta. Guvernul Republicii Socialiste România a luat cunoştinţă cu satisfacţie de întrunirea conferinţei la nivel înalt a popoarelor din Indochina, la care au participat : delegaţia poporului cambodgian, condusă de Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Naţional Unit; delegaţia poporului laoţian, condusă de prinţul Sufanvong, preşedintele Frontului Patriotic din Laos ; delegaţia poporului Republicii Vietnamului de Sud, condusă de Nguyen Huu Tho, preşedintele Prezidiului C.C. al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud, preşedinte al Consiliului Consultativ al Republicii Vietnamului de Sud , delegaţia poporului Republicii Democrate Vietnam, condusă de Fam Van Dong, şeful guvernului Republicii Democrate Vietnam. Guvernul român îşi exprimă solidaritatea cu cauza dreaptă a acestor popoare, pentru apărarea libertăţii, independenţei şi dreptului de a decide de soarta lor şi sprijină obiectivele luptei lor nobile, în conformitate cu principiile fundamentale ale acordurilor de la Geneva. Guvernul român salută înţelegerea privind hotărîrea popoarelor respective de a colabora între ele în apărarea libertăţii şi independenţei fiecărei ţări, pe baza respectului reciproc, în lupta împotriva agresiunii imperialiste. Manifestîndu-şi îngrijorarea faţă de pericolul ţie care îl reprezintă extinderea conflictelor militare în Indochina, guvernul şi poporul român declară încă o dată că trebuie să înceteze agresiunea Statelor Unite în Vietnam, să fie retrase trupele acestora şi ale aliaţilor lor din Vietnamul de sud, consideră necesar că trebuie să se pună capăt acţiunilor agresive contra popoarelor din această parte a lumii. Interesele păcii cer imperios să se respecte drepturile sacre ale popoarelor la libertate şi independenţă, impun ca popoarele vietnamez, laoţian şi cambodgian să fie lăsate să-şi hotărască singure, fără nici un amestec din afară, calea dezvoltării lor, să-şi construiască viitorul în conformitate cu interesele şi aspiraţiile lor. Guvernul şi poporul român îşi reafirmă deplina solidaritate şi întregul sprijin faţă de lupta dreaptă a popoarelor din Indochina pentru libertate, independenţă şi apărarea fiinţei lor naţionale, pentru cauza progresului şi păcii în lume. TELEGRAME Excelenţei Sale Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc în mod sincer Excelenţei Voastre, Consiliului de Stat şi poporului român pentru felicitările amabile transmise cu prilejul zilei mele de naştere şi vă adresez în mod cordial cele mai bune urări. HIROHITO Cu prilejul zilei naţionale a Sierrei Leone, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a trimis o telegramă de felicitări cordiale guvernatorului general ad-interim, Banja Tejan-Sie. In răspunsul său, guvernatorul general a mulțumit cu căldură preşedintelui Consiliului de Stat pentru mesajul transmis.