Munca, mai 1970 (Anul 26, nr. 6986-7010)

1970-05-04 / nr. 6986

iai I Heii I Sa­­n mai GHEORGHE TOMOZEI Tradiţia a făcut ca Ziua Muncii să nu fie sărbătorită în toam­na plenitudinii roa­delor, nu in vara mi­racolelor înfloririi, nu în iarna aşteptărilor pline de încredere, ci în primăvara pe ve­cie logodită cu versul şi cu floarea de măr. Armindenul româ­nesc — sărbătoresc ritual cu origini pier­dute pe treptele ve­­chimilor — s-a putut lesne confunda cu — mai noua — zi a soli­darităţii internaţiona­le a celor ce mun­cesc din întreaga lume şi calendarul are pentru noi, înge­mănate, două sărbă­tori cuprinse în albul ■ unei singure file. Se pot evoca gesturile consfinţind cu aurul sfînt al datinei izbîn­­da forţei generatoare de fertilitate şi lumi­nă, a primăverii, îm­potriva iernii înţele­se ca simbol al împie­tririi. Crengile de armindeni sunt prin­se acum în grinzile caselor ţării, în po­ieni se aprind focuri şi în cîntece vechi păstrate în inimi ca in scrinuri, odoarele de zestre, răsar zîne ale iubirii, cu păr de griu copt şi buze de strugure. Pentru citadini, stră­zile ninse de neon, mulţimea steagurilor, povestesc începutul unei sobre sărbători a spiritului. Oamenii celebrează Munca aşa cum ar incanta virtu­ţile Tinereţii fără de (Coni­agara,în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, in afl­rat ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 6986 Duminică mai 1970 4 pagini 30 bani FLORILE MUNCII — BUCHETUL INTIIULUI DE MAI Poporul nostru muncitor, dînd urmare chemării partidului, a pregătit ţării daruri minunate cu prilejul sărbătoririi intiiului de mai. Sínt daruri pe potriva puterii sale aflată mereu în creştere, sínt daruri în care se oglin­desc treptele pe care poporul le-a suit spre o viaţă tot mai îmbelşugată. La sărbătoarea muncii, poporul a venit, aşa cum s-a statornicit în noua sa tra­diţie — să vorbească cu mindrie despre munca şi bucuriile lui — solidă afirmare a identificării sale cu planurile generos gîndite de partid pentru viitorul prosper al României socialiste. Faptele de fiecare zi sînt, prin ele însele, un simbol al activităţii creatoare desfăşurată de oamenii muncii, de întregul popor ce a dobîndit conştiinţa sentimentului de stăpin asupra a tot ceea ce există pe pămîntul scump al patriei. Fiecare cifră, raportată la 1 Mai, este, în fond, o declaraţie patetică, superb de concretă, a unităţii de­pline dintre partid şi popor. Dincolo de laconismul lor, toate aceste cifre sunt încă o mărturie a faptului că poporul, în întregul său, vede în partid chintesenţa năzuinţelor sale spre mai bine, spre atingerea unor culmi tot mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. PRIMĂVARA, cu ca­priciile ei a făcut ca în Capitală şi în numeroase alte oraşe ale ţării, de­monstraţiile sărbătoreşti, cu multă iubire pregătite, să nu se mai poată des­făşura. Darurile închinate întîiului de mai au rămas însă strălucitoare iar bucu­ria din inimi pură, izvo­­rîtă din bucuria harnicu­lui nostru popor. Oamenii muncii din Capitală, de pildă, au raportat parti­dului şi guvernului, încă din ajunul zilei de 1 Mai că au îndeplinit planul producţiei globale pe pri­mele patru luni ale anului cu două zile înainte de termen. Succese deose­bite a obţinut colectivul uzinelor „23 August11 care a economisit, în primele 4 luni ale anului, 300 tone de metal.. Colectivul Fa­bricii de confecţii şi trico­taje Bucureşti şi-a înde­plinit în această perioadă sarcinile ce-i reveneau pe întregul cincinal. Fireşte, nu putem coborî prea a­­dînc în amănunte, deşi ni­mic din ceea ce reprezintă dăruire în muncă nu este amănunt. Totul se însu­mează însă rotund, deplin, în consemnarea faptului că în primele 4 luni ale anului, oamenii muncii din Capitală au livrat, suplimentar, mărfuri in valoare de 200 milioane de lei. Ca să reconstitui întreg sensul entuziasmului cu care oamenii muncii au întîmpinat acest întîi de mai ar trebui să rinduieşti faptele în tomuri-sinteză. Adevărate cărţi de istorie ale epocii pe care o tra­versăm. Spicuim, răsfoind, pe cit posibil, Un film al zilei de 1 Mai 1970. PE MALUL DUNĂRII, LA GALAŢI în sărbătoa­rea întîiului de mai oarte­­­nii „au înlocuit“ soarele ! Braţele oţelite ale jurna­­liştilor, oţelarilor sau la­­minoriştilor, au purtat de 1 Mai steaguri, portrete ale conducătorilor noştri de partid şi de stat, grafi­ce, panouri. Sugestiv, acestea atestă împlinirea şi depăşirea sarcinilor de plan cu 7 311 tone fontă, cu 6 290 tone oţel şi 6774 tone laminate. Continuare logică a a­­cestui „fluviu“ de oţel, si­­derurgiştilor le-au urmat cei mai apropiaţi benefi­ciari ai lor — constructo­rii de nave. Depăşirile tu­turor indicatorilor au per­mis colectivului de aici să livreze, în avans, două cargouri, 73 tone construc­ţii metalice şi să devanseze alte 2­ 3 vase aflate în construcţie. Bulevardul „Republicii“ din Galaţi s-a transformat în ziua săr­bătorii într-o a doua Du­năre. O Dunăre umană, e­­fervescentă, tinerească. Iată, acum demonstrează imensa coloană de pe plat­forma Combinatului side­rurgic în frunte cu colec­tivul I.C.M.S., întreprin­dere distinsă pentru a doua oară consecutiv cu diploma şi steagul roşu de întreprindere fruntaşă în întrecerea socialistă pe ramură. Darea in exploa­tare a primei etape a tur­nătoriei de lingotiere, a cuptorului nr. 3 de la fa­brica de var, o capacitate de încălzire a laminorului slebing cu mult înaintea termenelor planificate, în­cheierea primei etape de construcţii a combinatului, atacarea lucrărilor la noul furnal de 1700 m.c. sunt doar cîteva din realizările obţinute de acest harnic colectiv. Acestora li se a­­daugă textiliştii, con­structorii de locuinţe, na­vigatorii... Cploane nesfir­­şite de oameni. Coloanele celor ce sunt stăpin­ii ţării şi-i făuresc continue pri­măveri, DE LA TURNU SEVERIN NI SE COMUNICA: „Prezenţi la marea de­monstraţie, constructorii şi montorii de pe şantierul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Por­ţile de Fier au raportat că au realizat, în cinstea zi­lei de 1 Mai, un volum suplimentar de lucrări in valoare de 7 milioane de lei“. In fruntea rîndurilor ce demonstrează se află tinerii constructori, care, preluînd tradiţia glorioa­să a brigadierilor, de la Agnita-Botorca, Salva-Vi­­şeu, Bumbeşti-Livezeni, dau măsura responsabi­lităţii lor faţă de viitorul ţării. Adolescenţa se ma­turizează demnă, harnică, în hainele albastre ale muncii de brigadier..! **••«••• IAŞUL A SĂRBĂTORIT întîiul de mai printr-un im­punător miting ,ce a avut loc în sala Casei de cultu­ră a tineretului. Cu îndrep­tăţită mîndrie a fost subli­niată noua personalitate a acestui vechi oraş moldav conectat de socialism la marele circuit economic al ţării. In primele 4 luni din acest an oamenii mun­cii ieşeni au realizat o pro­ducţie marfă suplimentară în valoare de 52 milioane de Iei. In această sumă își regăsesc partea lor de muncă entuziastă colecti­vele noilor unităţi econo­mice de pe platforma in­dustrială a Tutorei,­ uzi­na de fibre sintetice, uzi­na metalurgică... • • « • • « • • ȚINUT DE LEGENDĂ, pămînt pe care socialismul l-a trezit tumultuos la via­ță, Dobrogea a venit în în­­tîmpinarea întîiului de mai în haine de o neasemuită frumuseţe. La marea de­monstraţie ce a avut loc, constănţenii au arătat că oraşul şi judeţul lor se în­scriu, în acest ultim an al cincinalului pe coordona­­tele înaltelor ritmuri eco­nomice ale întregii ţări. Industria judeţului s-a în­deplinit şi depăşit cu peste 33 milioane lei planul pro­ducţiei globale pe primele 4 luni ale anului. Pe plat­forma industrială a oraşu­lui Constanţa se înalţă noi obiective cu pondere în e­­conomia naţională. In por­tul maritim se construiesc noi cheiuri şi dane, căi fe­rate, magazii şi instalaţii de manipulare a mărfuri­lor, prevăzute în cadrul unui vast plan de dezvol­tare şi modernizare. De­monstrând alături de mari­nari, docheri, hidrotehnici­eni, constructorii de la Şantierul naval şi-au eta­lat, de asemenea, succese­le de pînă acum, mîndria pentru perspectivele de dezvoltare a şantierului conturate cu prilejul re­centei­­vizite de lucru fă­cută aici de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La sărbătoarea de 1 Mai, dată inaugurală, prin tradiţie, a activităţii turis­tice pe litoral, staţiunile de aici şi-au trimis, con­structorii cu mîndria îm­plinirii unor noi deziderate de confort şi recreere pen­tru oaspeţii lor din acest an ,­heteltfe­ şi­ viceo mo- - derne, căsuţe şi campin­guri, restaurante şi magazi­ne, baze sportive, parcuri, puncte de distracţie şi agrement. Numai anul a­­cesta, capacitatea de găz­duire a Salbei de staţiuni de pe litoral se măreşte cu aproape 29 000 de locuri. Alături de oamenii mun­cii din industrie, construc­ţii, transporturi, comerţ şi din alte ramuri­­de activi­tate, lucrătorii­ din agricul­tura judeţului au raportat şi ei, de ziua celor ce,mun­cesc, încheierea campaniei agricole de primăvară. PESTE 30 000 DE OA­MENI AI MUNCII care au trecut timp de aproape do­uă ore prin faţa tribunei instalate pe frumosul bu­levard Nicolae Bălcescu din municipiul Buzău, au raportat realizarea planu­lui pe patru luni, la pro­ducţia globală şi marfă a judeţului cu două zile mai devreme, obţinînd în plus produse în valoare de pes­te 20 milioane lei. Cinstea de a deschide co­loana oamenilor muncii a fost acordată şi de această dată colectivului tinerei u­­zine de sîrmă şi produse din sîrmă, unitate frunta­şă pe ramură în întrece­rea socialistă pe anul 1969. Siderurgiştii buzoieni a­veau înscrise pe grafice realizarea unei depăşiri concretizate în peste 1 000 000 lei la producţia marfă, faţă de angajamen­tul iniţial şi 1 300.000­­ lei, beneficii în acest an, cinci produsele lor, îndeosebi electrozii de sudură s-au­­ afirmat pe piaţă interna­ţională. Remarcabile sunt şi succesele chimiştilor de la Uzina de mase plastice. Producţia realizată în în­tregul an 1955 este obţinu­tă, în 1970, în numai 13 zile. MITINGUL DE LA 1 MAI al oamenilor muncii din Bacău a avut loc la Casa de cultură a sindica­telor. S-a făcut o trecere în revistă a succeselor cu care băcăoanii au întîmpi­nat această zi sărbătoreas­că. S-a subliniat că de la începutul anului și pînă în prezent au fost date peste plan 673 tone p. c. v„ 223 tone cauciuc sintetic, 208 tone hîrtie, 6 526 mc che­restea răşinoasă şi de fag, peste 42 000 mp, ţesături de lină şi bumbac, precum şi însemnate cantităţi de alte produse. Cifrele aces­tea au nobleţea marilor daruri aduse din inimă în­tregului popor. SOARELE nu s-a arătăt pe cerul Sucevei în ziua de 1 Mai, dar căldura din inimi, din miile de inimi ale coloanelor care au tre­cut prin faţa tribunei din piaţa „23 August“ a iradiat puternic la tensiunea înal­(Continuare în pag. a 3-a) Aspect de la demonstraţia oamenilor muncii din Galaţi Foto: AGERPRES De­ci mai, la iarbă verde Foto : ŞT. ALBESCU. CAPACITATEA DE A CUTEZA Privea cum se înalţă, pe catargul pe pe platoul Ciun­­getului, tricolorul, la primul careu al brigadierilor de la Lotru. Trăia intens emoţia e­­venimentului şi nu ştiu de ce am avut impresia că în clipele acelea solemne, ingi­nerul Gheorghe Cocoş îşi revede, rapid, toată viaţa sa de constructor. Pentru că el, simplu constructor, se consi­deră, chiar dacă nn nomen­clatorul şantierelor pe care a lucrat a fost numit „inginer de sector“ (Bicaz), „inginer şef de lot“ (la Aref, pe Ar­geş) sau acum, la Lotru, „di­rector general“ al şantierului celei mai mari hidrocentrale de pe riurile interioare ale ţării. Privirea îi era uşor visătoare. O privire pe care nu i-o cunoşteam. Cu totul alta decit cea pe care i-o vă­zusem, scăpărînd, cu cîteva săptămîni în urmă, într-o fundătură de galerie, lingă centrala subterană. Era cu puţine ore înaintea străpun­gerii tunelului. Muntele vibra greu, apăsat, ecou şters al zgomotului celor care ve­neau, prin stîncă, din partea cealaltă. Erau ore de încor­dare, în care se verifica ghi­dajul. Au fost sau nu aba­teri ? Ştia că nu sunt. Verifi­case el însuşi. Nu din neîn­credere faţă de ceilalţi ingi­neri sau de minerii construc­tori şefi de echipă, ci din acel simţ al răspunderii pro­priu omului ce-şi iubeşte to­tal meseria., Aştepta înfrigu­rat. Şi ştiu cit de dragă îi este această aşteptare a unei noi împliniri. De la o vreme, zgomotele şi-au pierdut pro­funzimea. S-au apropiat. Şi apoi... Apoi roca despărţitoa­re s-a prăbuşit. Cu 45 de zile mai înainte decit prevăzuse planul. „Am sosit, tovarăşe Cocoş !" i-a spus „de din­colo“, prin ochiul de lumină ce lega, cele două galerii Pavel Oţel. Se realizase străpungerea porţiunii dintre centrala subterană de la Ciunget şi galeria de fugă. Firul galeriei, atacată din două părţi, se îmbinase mi­limetric ca şi cum un fan­tastic sextant îi călăuzise pe mineri. Fireşte, nu a existat un asemenea instrument ci numai înalta pricepere pro­fesională a minerilor con­structori şi a inginerului Co­coş. Nu forţez lucrurile. A­­ceasta este realitatea. In por­ţiunea aceea de galerie se materializase şi experienţa inginerului. Dobîndită meti­culos, perseverent. In „labo­­­ratorul“ ei m-am aflat, pen­tru prima oară, în urmă cu ani, pe Argeş. Acolo unde Cocoş şi-a dovedit capacita­tea de a se detaşa de obiş­nuit, de a cuteza să înfrunte muntele cu mijloace mai e­­conomice şi totodată mai ra­pide. Acolo s-a născut, a fost experimentată şi a devenit curentă, metoda armării ga­leriei nu cu armătură con­struită (din lemn sau meta­lică) ci cu ancore fixate în rocă cu ciment sub presiune. Pe scurt , cu această metodă timpul a devenit mai in£ă­­pător, reducîndu-se la jumă­tate termenul stabilit pentru realizarea unui metru de ga­lerie. A fost o simplă calchiere a procedeului de la Argeş la Lotru ? Nu. Nici o situaţie nu se poate repeta mecanic. Ca să se folosească metoda amintită, a trebuit să se în­treprindă un nou studiu asu­pra condiţiilor geologice. Şi să îndrăznească. Poate că nu este cuvintul potrivit. îndrăz­neala este „oarbă“ — în acti­vitatea inginerului Cocoş ea se fundamentează însă pe o riguroasă cercetare tehnică, pe o informare multilaterală de specialitate, pe o dăruire continuă. Nimic nu este însă imposibil. Sigur, minerii constructori sunt cei care exe­cută, propriu-zis, lucrările. Forţa lor a fost însă comple­tată armonios de inteligenţa tehnică , a inginerului care consideră şi acum, şi va con­sidera mereu, ca o trăsătură definitorie a personalităţii sale, că datoria unui condu­cător de şantier nu este „dispeceratul de hîrtii“, ci munca de concepţie, creaţie tehnică. La început am crezut că glumeşte. Dar mai apoi l-am înţeles — în fond, cea mai solemnă mărturie a talentului său teh­nic sunt înseşi galeriile — cea care abia fusese străpun­să la Ciunget sau toate cele pe care le-a lăsat „în urmă“, la Bicaz, la Argeş. MIHAI COLEŞIU DECLARAŢIA GUVERNULUI REPUBLICII mun ROMÂNIA cu privire la situaţia din Indochina Guvernul Republicii So­cialiste România a luat act cu adîncă îngrijorare de a­­pariţia unor noi elemente de încordare in regiunea Asiei de sud-est. Războiul din­ Vietnam, dus împotriva po­porului vietnamez, nu a luat încă sfîrşit, în Cambodgia a fost înfăptuită o lovitură de stat reacţionară. Trupe saigoneze, sprijinite de­ a­­viaţia Statelor Unite, au pătruns pe teritoriul acestei ţări. Populaţia civilă este supusă terorii şi masacrelor, în Laos se intensifică ac­ţiunile militare americane împotriva forţelor patrio­tice. Toate acestea creează noi pericole atît pentru situaţia din Asia de sud-est, cit şi pentru pacea lumii, aduc prejudicii popoarelor din a­­ceastă parte a lumii în lup­ta lor pentru apărarea li­bertăţii şi independenţei, pentru dezvoltarea econo­mică şi socială de sine stă­tătoare. Republica Socialistă Ro­mânia urmăreşte cu simpa­tie şi se pronunţă neabătut în sprijinul luptei popoare­lor pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pen­­tru cucerirea şi apărarea independenţei naţionale, pentru afirmarea şi promo­varea dreptului lor inalie­nabil şi imprescriptibil de a-şi hotărî singure soarta. Guvernul Republicii So­cialiste România a luat cu­noştinţă cu satisfacţie de întrunirea conferinţei la nivel înalt a popoarelor din Indochina, la care au parti­cipat : delegaţia poporului cambodgian, condusă de Norodom Sianuk, şeful sta­tului Cambodgia, preşedin­tele Frontului Naţional Unit; delegaţia poporului laoţian, condusă de prinţul Sufan­vong, preşedintele Frontului Patriotic din Laos ; delegaţia poporului Republicii Vietnamului de Sud, condusă de Nguyen Huu Tho, preşedintele Pre­zidiului C.C. al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud, preşedin­te al Consiliului Consulta­tiv al Republicii Vietnamu­lui de Sud , delegaţia po­porului Republicii Demo­crate Vietnam, condusă de Fam Van Dong, şeful gu­vernului Republicii Demo­­crate Vietnam. Guvernul român îşi ex­primă solidaritatea cu cauza dreaptă a acestor popoare, pentru apărarea libertăţii, independenţei şi dreptului de a decide de soarta lor şi sprijină obiectivele luptei lor nobile, în conformitate cu principiile fundamentale ale acordurilor de la Ge­neva. Guvernul român sa­lută înţelegerea privind ho­­tărîrea popoarelor respecti­ve de a colabora între ele în apărarea libertăţii şi in­dependenţei fiecărei ţări, pe baza respectului reciproc, în­ lupta împotriva agresiunii imperialiste. Manifestîndu-şi îngrijo­rarea faţă de pericolul ţie care îl reprezintă extinde­rea conflictelor militare în Indochina, gu­vernul şi po­porul român declară încă o dată că trebuie să înceteze agresiunea Statelor Unite în Vietnam, să fie retrase trupele acestora şi ale alia­ţilor lor din Vietnamul de sud, consideră necesar că trebuie să se pună capăt acţiunilor agresive contra popoarelor din această par­te a lumii. Interesele păcii cer im­perios să se respecte drep­turile sacre ale popoarelor la libertate şi independen­ţă, impun ca popoarele viet­­namez, laoţian şi cambod­gian să fie lăsate să-şi ho­tărască singure, fără nici un amestec din afară, calea dezvoltării lor, să-şi cons­truiască viitorul în confor­mitate cu interesele şi as­piraţiile lor. Guvernul şi poporul ro­mân îşi reafirmă deplina solidaritate şi întregul spri­jin faţă de lupta dreaptă a popoarelor din Indochina pentru libertate, indepen­denţă şi apărarea fiinţei lor naţionale, pentru cau­za pro­gresului şi păcii în lume. TELEGRAME Excelenţei Sale Preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc în mod sincer Excelenţei Voastre, Consi­liului de Stat şi poporului român pentru felicitările amabile transmise cu prilejul zilei mele de naştere şi vă adresez în mod cordial cele mai bune urări. HIROHITO Cu prilejul zilei naţionale a Sierrei Leone, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a trimis o telegramă de felicitări cordiale guvernatorului general ad-interim, Banja Tejan-Sie. In răspunsul său, guvernatorul general a mulțumit cu căldură preşedintelui Consiliului de Stat pentru mesajul transmis.

Next