Opinia, martie 1949 (Anul 41, nr. 742-768)
1949-03-01 / nr. 742
& mW. *›î ABONAMENTE if f» •» * * • v r AiCS U 'LWL'> $ ® ® ® @ 0 ® 3 tuni «‡ 5,000 §ffîntrepriedes,9»autoritXt p® MSB 8@ Atelierele tipografice IAȘI, Str. ȘTEFAN CEL MARE SCS2 741 UNIVERSU - i A* I Poporul francez alături , torţele paşii Cititor’i noştri îşi amintesc, cu siguranţă, articolul „Armata Sovietică '#«, ziar«!. ^Carrefour® ai aeriiforuiiui sovietic llya Eferenourg, articol al cărui traducere a fost pa«» feffcata nn deui numere «Oiisfesutîve- ai© „Opiniei“, lm acest articol Ehrenburg dteîavista absurditatea ca» tomnitiop reacţiunii fraţi® mese care se sfrădiseşte &i samette panică in rât!âtîEtf© populaţiei franceze ff să pregătească condiţiile sastelectîv® pentru «ţecfrvsişare® unui râzboiu officisovietic, @«lomnfire» fferitoare la @ eventuAlft agresSuise a U,,IR8S,§, ta® potrivs Franţei. Atmosfera această răz» coinfcap duşmănoasă, de Bttsîguratiffi, este Sntre» tânută din ce Sn c® mai «suit de presa şi mărunţii politicieni plătiţi din ca» «Ie de bani at@ Wali» aJtFetfuluî, sare vor să Si depărteze spectrul re» »©iufifei sociale, car® vor si: salveze eel® câteva „sote de . familii® sacrifî» vând viaţa şi liniştea mi» Boan-Dior . şl snifioaaeforţe francezi şi franceze,» Atmosfefft aceasta anii» sovietică ©st® alioentată •tât «tai Intens cu cât * ascut© lupta dintre iu» «sea paeafă a democraţiei şi îagărmS aţâţătorilor Ia •izboiu imperialişti. Această situaţie a de»terminat o luare de posiţîe categorică dins par» fe® tuturor partidelor p® mice® Dreapta şi „forţa e treia® pronunţat pentru război. Comuniştii, organizaţiile de massă feridicatele, Uniunea Fe» ®e©rei- Franceze, Uniunea Tineretului Francez, Lup* tătorii din Rezistenţa) s!,au pronunţat pentru pace, pentru mobilizarea tuturor forţelor, a tuturor francezilor în această lupta,, pentru organizarea luptei şi demascarea necruţătoare a celor ce propagă războiul sub strasess antisovietismului. Maurice Thorez» sacre® tarul general al P.C.F» luând cuvântul im Plenara Comitetului Centra! al Partidului Comunist Francez a arătat clar că nu se poate pune problema unei agresiuni din parteaStatului. Sovietic, deoarece acest Stat, prin In® săşî esenţa lui, nu poate duc© o politică de agresiune, raefiind măcinat de contradicţii car® nu-şî găsesc rezolvarea decât prin război» ca statele capitaliste. D-sa a arătat, în continuare, că realifa® tea demonstrează dimpotrivă politica agresivă a imperialiştilor, politică la car® »** remarcat guver» nul francez, guvern c® tinde la transformarea Franţei biff’o bază de agresiune. Dacă guvernul francez ar reuși, din cauza unor slăbiciuni a celor ce ION LUGREȚIU (ComilMare la pag. 2®a) 79 Af£ POPULARY, COTIDIAN Duminică 27 Februrie a. c.m fost o iei de sărbătoare pentru timretul ieşatt din usine şî fabrici, de pe ogoare, şcoli şi uniperadăţi. In această st s-a ţinut In presanta a 166 delegaţi reprezentând tineretul nume Horesc din oraş şi judeţ, conferinţa judeţeană pentru alegerea delegaţilor titimretului la congresul de unificare de la 19 Martie şi a sometilui şi biroului organitaţei unic revoluţionare de tineret din Iaşi. La multe instituţii publice stau arborat drapele, vitrinele au font ornate tn mod festit)tar în faţa e l a d trei organizaţiei unice »"au adunat înca din primele ore ale dimineţii coloane întregi de muncitori, mudenţi şi elevi manifestând îndelungat pentru unificare, pentru pace, pentru luptă şi muncă în vederea construirii socialismului. Manifestaţiile spontane organizate cu acest prilej, ştafetele aparţinând diferitor unităţi muncitoreşti şi care a adus mesagiili de salut fierbinte pentru deplina reuşiră a lucrărilor conferinţei, darurile nenumărate, rod al muncii colecţia« voluntare, trimise conferinţei, dar mai ales bilanţul încheiat cu acel prilej în urma angajamentelor leate de tineretul mimcitoresc ieşean pentru cinstirea primei conferinţe judeţene a organizaţiei revoluţionare unice cum şi frumoasele angajamente luate pentru viitor,arată că tineretul mimcitoresc urmând glorioasa tradiţie a U.T.C.-ului, păşeşte spre unificare având în faţa-i vasta experienţă a gloriosului Comsomol Sovietic. Tineretul muncitoresc din regiunea Saşutat a*« pregătit aşa mm st» cmim pmtru conferinţa Judeţeană de unificare. lucririli cMt«rin|«l La lucrări am participa! şi reprezentanţi ai autorităţilor Realizările muncitorilor d^la moara .Ora»pelul Roşu din SSpotț La m&nv& a«tfoK»îieaSa Prapelu! Roşu dim SipotM muischtorliaui^slizat Sin por Astfel la reparaţiile Meute tn interiorul morii» se«u economisit lei. Prin isierfiri de regie »"am efectuati 48 d© ewp« Sa elevatoare ?la econonde de ms lei. Prip muncă voSantarM ®*a îndepărtat gunoiul dim jurul morii» realizS'ndu-se astfel o economi® de peste 36888 Iei. Prin «chimfear®« sursei de aprovizionare la combustibil »V’ realisat o ®c©®©nsie d® 4509® lei» acăcftndu-se prețul de 1 ® 9 lei ia 6,70 lei 12 g. S’a predat Soc. Romcereal urmiăîoar®!® cantități d® cereai®» provenite diss miums 257.909 kgro grâu 489.698 kgr. porumb Din punt de veder® fisameisr» moara A aliat la finele pnwluil 1918 excedentară cu 2®.®@§ kgr. combustibil S8 kgr surei© m@l de tramsmiisium® si leste oblipaftanile ftaas&cäar® achitate. Imdrumafi d® organizația de Partid pentru o cât sasi ware economie *”* realizat din: boabei® de grâu rirtuite, la cantitatea d® an surplus de IS.18& &01. P® Mrfttn politie naancHo» fii del« moar® Drapelul îi?©?® au colectat pgatra ajutorarea poporului ®r®c, canifitat®« de 396® k®r. ®rl® s| î®8# kgr. porumb. ? . Peniria a m m risipi boabele rămase dala cetățeni Sn curtea m@fftîe s*am cumpărat poret ’ d® prâsilâ c®r@ val©» rifîcâli adsc @ nou® ®c©nomi®. Prim sc^ast® atitudine gospodărească snnciforâi dela moara Drapelul Moşu Sip@t@a fflia realiat Importante economiile şiorgaîîizaţiilor politice şi de massa locale. . Astfel, după deschiderea conferinţei da către Olteanu Miron, secretarul comisiei de unificareulaş», d. Ion Florescu, dim partea comisiei centrale de unificare care prezidează şedinţa, da pe rând cuvântul d-lui Mihai Gheorghiu care aduce salutul orgnnizaţiei Frontului Piuggrilor-laşi d«nei Popesc« Antoneta care vorbeşte In numele U.F.D.R.-ului, Prof. Jean Livescu rector pr. Universităţii şi Mazlîu Emil, prefect al Iaşului. Se trece apoi la fixarea ordinei de zi aconferinţei, la alegerea consiliilor de vaidare şi consolidare după care, d. Miron Olteanu citeşte raportul comisiei de unificare laşi. Cu date şi cifre, în spirit critic şi autocritic, vorbitorul arată realizările şi lipsurile comisiei pentru întreaga perioadă de timp premergătoare conferinţei. la mod deosebit a reeşi din cele expuse cuvântul re" voliţionar de care a fost cuprins tineretul nostru din regiunea fagului și §rijlmt «e* proupeţit acordat de Partidul Muncitorest: Român. (Continmrz în ^ng?nv.4»a) Noi îmbunătăţiri aduse cantinei dala fabrica CAM. P@i« tis maii fi Beninia panim fraţi în urmă csnus schimb de s~peneaţă ce a avut Ioc ■ recent Soffe- cantinele C. A. M„ şi fTFACS şi a unei critici conftructive, cantina fabricai C. A. M„ şi-a Îmbunătăţit simţitor sieti® vitatea. Astfeî, de unde până acum câtva timp, cei peste 350 de salariaţi ce iau masa la cantină plăteau un prânz 22,24 iei, în prezent capătă o masă îmbunătăţită calitativ, numai cu 18*20 lei. Preocupat Insă de o şi mai buna funcţionare a cantinei, comitetul de întreprindere a luat hotărârea de a procura rete de masă. 1 ; -în acest scop» din fondul alocat cantinei, s-a procurat pânză ciandină pentru confecţionarea a 60 de feţi» de m.ss, din care 10 vor fi repartizate creşei. r In acelaşi timp» la sugestia organizaţiei de Partid spa a liziţionat 350 ii, pârzS albită din care se va confecţiona lenjerie pentru cei 55 de copilaşi ai muncitoarelor din fabrică. Demnă de subliniat este iniţiativa a două muncitoare care şi-au luat an»gajamenuilă«să aducă raâ® şinile de cusut la fabrică §2 In timpul liber să con® Secţioneze fără plată atât Şefele de masă, cât şi lenjeria pentru creşe. Importantă economie Mecanic Regional Iaşi din prelucrarea pieselor recuperate Opt tractoare perfect reparate aş-eaptă la cur® fe® Centru!«1. Mecanic Regional din strada Râş©anu să fi transportate la gară. ■ Petru din el© vor fi încărcate pentru Staţiunea de Maşini şi Tractoare Huşi, celeteite patru pene vii SMT Paşcani. Sunt ultimele tractoare care au ieşit la buna stare de funsfiuo® de la CMR Iaşi din cele programate în planul de lucru. Centrul Mecanic Regi® înai» în întrecere cu cS® lelalte unităţi similare la ţară a fost primul care a terminat planul progra® mat. Precum s’a anunţat la timp CMR List din Iaşi a reerrainat reparaţii!« tractoarelor cu 9 zile înainte d® I e r nsu ss (la ziua de 18 Februarie In Ioc de 28 Februarie) şi a dat două tractoare In pitas pest© planul pre^vizut» Meecmie Regional .lasi unde 53 muncitori lucraczâ eu ®® ferturî mer®y sporii®», »st# impresionat, la praiul rând d® ordimieo și suräfeni® eu cer® ©st® @r®njafs mago^î® de materiale. Pe raliuri sunt eu grijd diferit# piese ppe* lucrat® rn ®|©!î®r A d«® |®urf, Salariafd ©KReuSuî, fn o® r@!@ din sfere programului @u Ieșit p® î«r®n și cules material defer difstit# Continuare la pag.3-a Deputaţii sovietului satului Senovea, din regiunea Kazahstanului d® Nord, se adună regulat împreună cu preşedinţii colhozurilor pentru a rezolva cele mai im® portante problem© legate de viaţa economică a satului lor. Pe lângă soviet au fost constituite câteva comisii per® manente, la care, afară de deputaţi, activează 58 de colhoznici. Printre comisiile care desfăşoară o mare de-Comisia agricolă, condusă dedeputatul Quev, controalează situaţia şi calitatea muncilor agricole. Comisia pentru creşterea vitelor, în frunte cu deputatul Nurhaimetov, controlează activitatea din fermele de vite ale colhozurilor de pe teritoriul sovietului, indicând măsurile necesare pentru desvoltarea cirezilor de vite obşteşti. Propunerile comisiilor sunt discutate la sesiunile sovietului sătesc, Ia car© participă şi preşedinţii colhozurilor, iar hotărlril® lor stau obligatorii pentru conducă mo torii colhozurilor. Sovietele sătești caută In mod permanent către cel© mai nimerit© pentru a veni în ajutorul colhozurilor, con» tribuind astfel îa o cit mai largă desvoltare a gospodă» riilor colective» !a raionul Bielsah, de pildă, din regiunea Ama®Ata, In care recolta depinde de situaţia irigaţiilor, această chestiuni constituie preocuparea principală a sovietului local. Sub conducerea „ sovietului local s*a construit In acest raion, In decurs de 2 luni, primul segment, ia lungime de 12 kilometri al canalului Tastaurun. După terminarea acestuia, epihoznicii au la«ceput construirea celui de al doilea segment şi a reţelei de raid canal© p© ogoare. Dealurgtul canalului principal şi a celor d® pe reţea au fost sădiţi mii de pomi roditori. Sovietul local din raionul Sverdlov, regiunea Djambul, a stimulat şi ajutat ţărănimea în mumea pentru lărgi® rea canalului „Bazarbai“. Dhua- terminarea acestei lucrări, eoîfaoîurn© locate îşi vor mări cu 2000 hectare pâmântul arabi!» ■ Sovietele locale din raî©** nul Enbecsi-Kazah, regiunea Alma-Ata, ca şi cele din rs® ionul Kurdai, regiunea Dambul, au luat iniţiativa etectrifieirii masiv© a colhozurilor din raioane! lor® In acest scop va fi utilizată e®nergia râurilor şi canaturilor. Datorită uzinelor electrice săteşti, colhoznicii vor putea electrifies alimentarea cu apă a ogoarelor, morăritul, prelucrarea laptelui şi multe alte munci agricole. Sovietele săteşti au întreprins, deasemeni, o largă campanie pentru ca Întreprinderile orăşeneşti să pa® ti doneze colhozurile, dânduI® concursul lor în vederea înfăptuirii cât mai grabnice a opsrei d© electrificare a ra® ioanstor. Lucratorii acestor întreprinderi pregătesc Înnstalaţiuni şi utilaj pentru uzinele electrice sătești, peste Continuu?«in pag. Instituţiile fiscale din Iaşi. Administraţia Financiară cât şi cele 5 percepţii din raza oraşului, prin sarcinile importante- pe care le au de Indeplinit In cadrul Planului de Stat trebuiesc sâ-şi îmbunătăţească în mod permanent metodele, de lucru. Prin smpiificările şi raţionalizari e In munca de birou aduse de reforma fiscală, prin fixarea sistemului de auto»impunere la o serie întreagă de contribuabil si mai ales prin descongestionarea operaţiunilor dela Administraţia Frtfisnetara» punându-se in mod deosebit accentu! pe activitatea unităţilor fiscale pe circumscripţii şi cartiere, percepţiilor, s'a căutat să vină In mod real în sprijinul marei masse de cetăţeni care constitue pătura largă a contribuabiliîor» Intr’adevăr, prin noile condiţii economic© ereiate In urma legii naţionalizării prins cipalelor mi joace de pro» ducfie prin reorganizarea sis» Inca d®/ß începutul a° nului, Primăria Municipiu« lul Iaşi, consecvenţa liniei trasate de către Partidul Muncitoresc Român, a alcătuit un plan de muncă pe exerciţiul financiar cu» ren*. Căutând a- traduce în fapt, muncitorii Primăriei , au început de îndată lucrul, transmiţând pian« titre, materiale de construţie , ca ■piatră spartă, nisip, cărămizi„ ş. a. Caracteristic pentru ac■ tualul plan b® investiţii şi construcţii» este faptul că străzile ce urmează a fi construite şi refăcute sunt străzi unare locueze oamenii muncii, cartiere de caii nimeni in trecut, nu s va ocupa. Astfel se vor reface străzile: Sălciilor, Dochia, Oancea, Şoseaua Naţională, Ing. Ada Marinescu, Chiurchi, C. I. Parhon, se va consolida Râpa Galbenă, şi se vor construi mai multe poduri. Toate aceste lucrări se vor ridica la suma de 13 milioane 115 000 lei. Pentru serviciul arhitec«târiî s-a alocat suma de 7.25 KMO, sumă din care se vor face reparaţii la sea în valoare de 1 milion 277.000 lei, iar din restul sumei se vor reface Băile Comunale, grajdulernului de impunere pe clădiri, organele fiscului au în faţa lor noi contribuabili recrutaţi de data aceasta din rândul oamenilor muncii şi pentru a nu răpi prea mult timp acestora, trebuesc depuse toate diligenţele. D.altfel, aceasta a fost şi intenţia legiuitorului atunci când s-au introdus principiile simplificării şi descongestionării serviciilor. In vederea traducerii în fapt a acestor principii s-au ţinut la Adraiaistraţia Finan® dara adunări plenare .sindi-" este Ia" este si participattoţi salărîsţi instituţiei. Au fost luate la discute modalităţile de aplicare practica a înlăturării birocratismului şi a reducerii folosirii de materiale. In şedinţa plenară din 13 Februarie, tinerii U. TIM-işti ai instituţeii, au pornit chiar la fixarea u®nor puncte de plecare pentru Întreceri având drepturile, atelierele, gherotenia din Hala Centrală, se vor p repara pavilioanele id zarzavat din Plața Halei,, se va amenaja Panul Sportiv și grădina Copoi’* j Conduși is principiu*. ! unei cât mai mirS econoama, Direcția Tehnica a Primăriei sho ::e4&i prin eUmbnarep. ttnt&Ut~4 morți, înmnfou'mtama faj max mum a tuturor mate** hialelor, folosirea mafaerialelor vechi9 şi mpfd® vegherea şantierelor să nu realizeze o economie de 3.198.500 lei Deasemeni Serviciul Horticol are în plan, refaceri, de grădini şi locuri de■ dihna pentru cetăţenii ac roşului nostru. Primăria a mai previnzat, în afara , sumelor alocate de minister, o im° portantă suma pentru diiferite lucrări de întreținure a drumurilor din lag. Dacă regimurile trecute, înțelegeau sa învestească sume enorme pentru executarea sau refacerea de drumuri ce duceau pe lé caste „marilor demuniatori“, astăzi toate fortenerite sunt îndreptate spmridicarea nivelului at viaţă a celor ce muncesc. Pi KAIZERMAN, sub inginer Serviciu f DriMutUobiectiv puneîualitatea la serviciu, rezolvarea In timpul cel mai scurt al lucrărilor de birou, aducerea la zi a tuturor lucrărilor restante, ridicarea nivelului ideologie fi politic etc. O’ parte din aceste obiec«tive, sunt în mod treptat urmărite, căutându®ie ca ele să fie atinse. S-a introdus şi. .. oarecare control’pentru îndepărtare« lipsurilor dela serviciu» ua număr d© salariaţi fiind de serviciu la fiecare zi şi urmă« tind felul cum se duce acts® vitatea la servicii î .;/a fa? tensîficat §1 soluaea de lămurire șl iaîormare a ceti«? f«ni!or„ rezolvându-și dup* cez unele cereri juste chiar pe loc, evitându-se astfel de« punerii© de cereri inutile di® partea contribuabililor. Cu toate aceste realizări, multe din angajamentele luate în cursul plenarelor nu a« rămas pânâ la prezent te cât formule® In special întrecerile ttt rămas In faza de asagafatiseai, neobservându-se efecte mai deosebite Snurmâ ioiţierii ancestor întreceri. « Nu mai vorbim de faptul că întrecerile nu au fost organizat® la mod practic» Economiile ia materialei® da birou realizate pe primei© 15 zii© ale lunii Februári® sunt cu totul neînsemnate. Dacă In luna ianuarie dre cauza verificărilor de foc au necesitat cheltuieli mai mari decât in Decembrie, las schimb pentru luna la curs* această chestiune trebuia luată în considerare cu toată seriozitatea și aceasta trebui® i să fie o sarcină de viitor ’ pe ariî Striații acestei ins® 7. SANDU Continuare în pag. 23. Lucrări edilitare in ialusul oamenilor muncii Mr*i 1 Ka ti ’ 1949 R e d a e 11 s IAȘI STR. ȘTEFAN eefi MARE Mr« OS Administra ția IAȘI* STR. CUZA VODĂ Mr. 50 TELEFOANE (Nr.1209. ( m mfc ... Administrația » la 2 m. . Serv. de noapte/ ca ■ a 2088 .