Opinia, iunie 1949 (Anul 41, nr. 819-844)

1949-06-01 / nr. 819

ANUL 41 Mr. 821 ABQNAMSNT3 t«1360 . t s * * j't s m » &DOO Itttre^Hnderlpfty^jtt it'ttit 0 0 5 t vm^L\i Atefjfetine tipografice -- - CEL MARE KH» Sa punem v‘a v ^ v» cooperația H baza sănătoasa Cotitura istoric| «*#* «'a hiregistrat în existența ce* apsrației tu tara noastră n-a fpsit sxpresia In raportul ■frezaaiat da Gh. Gheorghiu* pej la Plenara din 3—5 Mar*• 5949 a C. C. a« P. M. R. 4' t*î Rezoluția ««estei Pic* *»«* cu privire Sc aarcinoit ptrtîdulul la Supta pentru Mfrtr.e» alianței clasei numcisoare nn țărănimea numef’•twre al pentru transforma* '** nociailsifi a agriculturii. In «nondifuje democra:#«i popular«» «And puteiwa a trecut în «îâînele Vaporului ttiuneîtor—spune Bi. Gheorghiu*De| Sn vapor- M sau—Cooperaţia none* P *Wlwa. şi poate «A de- Wm* un spljloc puternic 4« iRtesîerf ,% bunei «tărlma^»rjaîa » întregii țărănimi iwuncitoare şi drumul de b*.zâ a transformării so* italiste a agriculturii Rezoluţia şedinţei plenare *C» C* al P. M. R, predi«axă că trabuc să ceata iooperaţiei sprijin economic ifi financiar pentru a face din ea o mişcare largă de ,nasse» ana din formele eco* 'somiei socialiste. ffia Judeţul Iaşi» în ultimul tan? $?au semnalat constatări Jnbacuratoars In ce priveşte •Podul cum ă'au dus la în- Âîitaîre sareîneie trasate prin Rezoluţia Plenarei C.C. Hă 3—5 Martie, feamile Martie şi Aprilie pu au fost Îndepărtate din paducerea cooperativelor să■\mr, un număr de 35 ele.jpnnte duşmănoase. Dela consteratîva Andrieşeni a fost «tagat chiaburul Şoldan» care fraudat suma de 990.000 % şi chiaburul Qarnan carea refraudit 64 mii iei. După M.AD. — Continuarea pag. 2-a — Opera Expoziţie este In aşa fel amenajată lacăt ca documentele şi cărţile locale să se poată da o imagine cât mai completă posibilă asupra vieţii, activităţii şi epocii In care a trăit marele poet rus. Astfel pe o masă se găsesc primele ediţii ale operii lui Puşkin din anii 1855-1859, numărul din revista .Ghiocelul* ţtjcer* primul mare poet rus şi-ă publicat poemul »Aduaarea insectelor", diverse numere din »Telegraful Moscovei“ In care şi-a publicat unele poeme» ediţiile ruseşti din anul 1939 conţinând facsimele din manuscrisele autorului, ilustraţii executate de autor însuşi (Napoleon, Alexandru, Voltaire), de artişti renumiţi cum e sculptura Tatianei de Evghenia Onevghin de Dihor, o edite cu caracter popular într'un singur volum, ediţie ştiinţifică a Academiei de Ştiinţe din U. R.S.S. în 13 volume, ediţia de lux a Academiei în 9 volum*. Epoca Pentru a avea o imagin* a «pocii în car* a trăit Puskin, ni s* prezint» pe o măsuţa alăturata o ilustraţi* din acea vreme în care ni sa praţii cazna!# la cars erau supuşi ţăranii da stă* pânii moşiilor. Un ţăran întins pe o masa cu ţaţa în jos, a bătut cu biciul da un celau, în timp ce un altul înroşeşte în foc nişte fiare. Familia celui chinuit asista la spectacol. Ne este prezentat deasemeni Bulevardul Tveriazi Puşkin) din Moscova, după o litografie a lui Kardofîa executată în 1830. Pe aceasta se mai găseşte Istoria Rusiei scrisă în 1824 de Karamzin în care ni se relatează multe lucruri esențiale pentru în*alegerea evenimentelor ce se consumau atunci, precum şi un fragment din poezia „Satul* în care Puşk n ataca cu vehemenţa Iobăgia. Puflkin şi lltttr«iwra români Puternică a fost influenţa lui Puşk n asupra literaturi! române moderne nici dela începuturile ei. O dovadă a stimei de car« se bucură poetul pe meleagurile moldoveneşti o constitue relatarea făcută în anul morţii poetului de către revista »Albina Moldoviei**, relatare reprodusă da ziarul nostru într'un număr trecut, şi nu ţara ni se vorbeşte despre Puşkin ca de ,cea mai mare genie poetici a Rusiei, ,ţare a fost răpit imperient muzeelor". Această relatare este cu atât mai interesantă cu cât în ea ne sunt înfăţişate tentativele ţarului de a distruge toată opera revoluţionară a marelui poet. Dealtfel în vol I al Scrierilor lui C. Megruzzi, publicate la Bucureşti în 1871 în scrisoarea 1111, autorul scrie textual, nu lipsit de mândriei .Puşka mă iubea şi găsea plăcere a-mi Îndrepta greşelele ce făceam vorbind cu el franţuzeşte. Câteodată şedea şi ne asculta oare întregi, pre mine şi pre Calipso vorbind greşcesce ; apoi Începea a»mî recita niscai versuri da a Iul pe care ni le traducea. Găsim în această expoziţie numărul din spicultorul moldo-român, Jurnal ştiinţific, literar şi indusual ce apărea la Iaşi In 1341, în care Negruzzi a tradus după o traducere liberă franţuzească „Solul Negru“, precum şi volumul de poezii din 1872 în care e publicată această traducere. In „Curierul de ambele sexele“ din 1336 se află nuvela Corjdliul tradusă de Negruzzi din Puşkin. Este însă o deosebire între felul in care-1 vede Puşkin, I. L. — Continuare în pag. 3-a — In sala de festivităţi a filialei A. R. L. U. S. s-a deschis Expoziţia Puşkiri Duminică la orele 12 a avut loc in sala de fastivităţi a Fialui ARLUS Iaşi in prezenţa consulului sovietic Beiov şi a unui numeros public Intelectual şi muncitoresa Inaugurarea expoziţiei închinate lui Puşkin. Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof. Jean Livescu, rectorul Universităţii şi preşedintele comitatului local pantru sărbătorirea lui Puşkin, după care dl. prof. Mircea Radu a dat explicaţiile necesare. ■■nrnmir H*iW«Mrim - il«W Ifi« t»»l l i ■>■*■■■*« N OTE '.KRtocicNftilţ Câţiva motociclîşli din iraşul nostru, îşi închipu* dă str. Ştefan cel Mare, a fost special 'asfaltată iSMtru ca ei să-şi poată :%ce liniştiţi Aprtnamenfete. Deaceea, aproape în fie* me după ameaza, câte ■ *s pâlc de iubitori #î vi** fesei pe motocicletă' or* pnlzează pe susmsația* sata stradă, câte mjî con» saru neoficial. Gu toate că acest lucru păne in pericol viața a» ■»Sora care vor să tra* . vergeze de pe un trotuar ‘ tf» altul, r,u mnîr’asta constă . ce-1 pricinues« ..«cești sport-mani, ci în ■ţ«eea că turbură și împedică dela . lucru zeci ie pauaent care-şi au ser»viciul In Instituţiile de :!pe str. Ştefan cel Mare» Spunem aceasta, pentrucă motociclişti mi se tui rec numai iu iuţeală d; şi în zgomot, a cănii isasină hurues mai iar* seeîa câştigă. Pentru acest lucru deschid eşampamentele, îşi instalează aparate spe* «laii*, mă rog fac şi ei ce iP»t pentru a ieşi Invin* gători In... lupta de astirs»ire a cetăţenilor. Şi pentrucă nu stă în atenţia noastră de a lovi im acest frumos sport «I «ai cu seamă peIakuei fî^rvtdlul circulaţiei 41a Mi* liţia Judeţeană nu se sesizează, noi sugerăm respectivilor motociclişti partea de sus a căii ,23 August* sau şesul Bahluilului ca fiind mai propice şi cu mai puţin risc, pentru el şi antrenamentele lor. * Mei mjtil cetateni ne-au sesizat cA în Piaţa Sf. Spiridon oamenii serviciului salubrităţii îşi încep activitatea dimineaţa la la ora 6. Ca curâţenia în plete, na-am plâns întatdauna» aşa că nimeni nu poate fi împotriva faptului că sa matură şi se indepărtează gunoiul generator de microbi din preajma alimentelor. Insă şi această curăţenie trebue făcută cu rost şi ,la timp, el, altminteri degeaba » mai facem. Spunem asta, pentru ora indicată mai sus , lunil* da praf stârnita de măturători, se depoziteaza pe alimentele expuse spre vânzara. Pentru curmarea ac*st* tei situaţii, s'ar putea aranja în aşa fel încât serviciul salubrităţii săşi înceapă activitatea înainte da deschiderea plaţii. Í S’au terminat însămânţările de orez la G. A. S. Cristeşti şi Popricani Ieri Luni, s'au terminat însămânţările de orez la Gospodăriile Agricole de Stat Cristeşti şi Popricani din judeşul Iaşi. Pe terenul G. A. S. din Cristeşti s’a însămânţat cu orez suprafaţa de 10 ha., iar la Popricani suprafața de 9 ha. jum. 4 Pagini 4 lel itftll v POPULAR COTIDIAI M ercuri 1 lurie 1945? Redac{«a IAȘI, STR. STEFAN cd MARE Mr. i * A d ») i n i st ra ti» ,X IAȘI, STR. CUZAVOiry\ Mr. ir. TELEFOAÎE ftedactbjK" ■ ir. 1 -1-* ! :?V» Sepjk de noii'r³!'w iUiiU yttr Cum sunt organizate concediile în Uniunea Sovietică Unde să-mi petrec concediu! ? La unchiul Vasile, In colhozul „Comuna din Paris“ unde-i voi da o mână de ajutor la seceriş ? Sau să accept oferta Biroului de turism şi de excursii al Consiliului Central al Sindicatelor, spre a face o croazieră de 24 zile pe canalul Moscova- Volga ? Voim profita Concediu, ca să vizitez capitala, pe care n’o cunosc unel, teatrele ei, uzinele monumentale, parcurile ? Mă voiu duce în tabăra alpină din Czam% 4-i®f <rese cioatele şi sa respir aerul rece al munţilor ? Sau ar fi mai bine, pur şi simplu» să mă bronzez la soare într'o vilă de pe ţărmul Mărei Negre? Iată câteva din alternativele pe cari şi le pune cetăţeanul sovietic, în preajma zilelor când trebue să-şi aleagă cea mai indicată modalitate pentru a-şi folosi cât mai plăcut concediul, încotro 3 la «nara sau la ntunta ! Muncitorul sovse&s» cam canomiliul de concedM annual plătit, variind intre 12- 36 zile, după caz, mai dispune şi de alte ocazii, şi posibilităţi reali de a-şi lua un concediu * case de odihnă şi sanatorii in staţiunile climaterice, termale, $i balneare pentru ca muncitorii bolnavi sau surmenaţi cari au nevoie de linişte şi de îngrijire corespunzătoare, croaziere şi voiajuri turistice pentru cei dornici să "cunoască uriaşa lor ţară sau cari vor să admire cele mai fermecătoare presagii, tabere pentru eleviî sfădeaţi, tabere penerfialşi particulari« Centrul Clubului Arte Grafice votează Arte Grafice, fabrica 23 August, Sindicatul Mixt Sindicatul transporturi şi Fermentul, piuişti, locuri de pescuit şi da vânătoare, pentru amatorii de sporturi in aer liber, etc. Muncitorul care pleacă în concediu la un sanatoriu, intr'o tabără de odihnă sau într’o casă de odihnă, nu plăteşte decât 30 la sută din suma la care se ridică cheltuelile de întreţinere. Restul a suportat de Sindicat. Astfel, pentru o vacanţă de două săptămni în casa lor da odihnă dia Krazma, muncitorii uzinal de maşini unelte „Kranny Proletari“ din Moscova» nu plătesc decât 75 ruble, restul, de 175 ruble* fiind suportate de organizaţia sindicală sau reţinute din feudul directorului uzinei. 49*f IMkfJUIWPPOV EXCURSIILE •.■.•it*''" Î»P organizate la Bârnova şi Cetăţuia pentru salariaţii evidenţiaţi în muncă In ziua de 29 Mai a. ci Broul local de Turism de pe lângă secţia turism a C. G.M. a organizat două excursii gratuite pentru muncitorii şi salariaţii instituţiilor şi întreprinderilor ieşene, evidenţiaţi în munca. La excursia de la Bârnova a participat 160 de persoane, muncitori de la fabricile Ţesătura, Textila Roşie, 23 August, şi C. F. R. salariaţi de la Magazinele de Stat, Cooperativa 6 Martie şi Sindicatul Justiţiei. Echipa artistica a Sindicatului P. T. T. care a însoţit pe excursionişti, a dat un festival în satu Dumbrava, şi unul în Parcul Sunătorului Bârnova, unde au participat pe lungi bolnavi şi numeroşi ţărani muncitori. A doua excursia a fost organizată la mănăstirea Frumoasa şi Cetăţuia, la care au participat 40 de persoane, muncitori,elevi, studenți. actualităt» din U.R.S.S.. Puşkin şi muzica** Filarmonica de Stat din Moscova pregăteai;* o expoziţie intitulată „Puşkin şi Muzica*. Printre obiectele expuse, vor îi portrete ale poetului şi articole despre opera lui Puşkin, scrise de compozitorii şi artiştii ruşi şi sovietici. In expoziţie vor figura şi Palatul Cultural al Consiliului Central al Sindi« satelor sovietice »Gorki*' dl» Leningrad» este zilnic vizitat de mii de oameni care umplu până la relua sălile sale ,de spectacol, bibliotecii« şi sălile de conferinţe. In colhozul „Budionâi* din regiunea Odesa s-a organizat un club de motociclişti. Douăzeci de colhoznici—membrii ai clubului, studiază cu succes motociclismul* Recent, motocicliştii colhozului au luat parte la schiţele şi macheteie spectacolelor inspirata din operele lui Puşkin, jucate pe scenele teatrelor Uni«« unii Sovietice, începân*« cu primul spectacol „Ruszlan şi Ludmilla“ (1842) până la baletul lui R. Guerr .Călăreţul de bronz“ 194& tenţei sale, acest r*alat 1«« tural a fost vizitat şi« 40.000.000 de persoane, î® 1947, peste 42.000 de persoane au asistat la 10S conferinţe cu subiecte paolitice şi sociale. Un interes mare a trez t şi con*ferinţele cu subiecte literari» murirsl» co du» moto-crossul regional im o distanţă de 85 km. Un număr de NI motoc*« clişti din colhozul »Budionâi* au aparat cu einst« renumeie sportiv al clubului lor: ei au câştigat într’un moto-cross regional locul al doilea. ■mSîPalatul cultural al Consiliului Central al Sindicatelor sovietice din Lenindrad a fost vizitat U 4s.vm.om de persoane In cei 20 de ani ai exis-Răspândirea sportului în colhozurile sovietice în activitatea împătimit 6 Martie " Necesitatea unei strânse legături cu Centrocomul O mai justă apreciere a necesităţilor masei Cooperativa 6 Martie a depus eforturi serioase în acţiunea de aprovionare a salariaţilor înscrişi, îndeplinind astfel un rol important în sectorul de aprovizionare al populaţiei Iaşului« Raionul alimentar» cel de îmbrăcăminte şi încălţăminte, a articolelor de manojj şi sticlărie au adus în mare măsură produsele verute de marea massâ consumatoare punându-se la dispoziţia cooperatorilor. S’a urmărit în acelaş timp aprovizîonara Cooperativei cu materiale de îmbrăcăminte cum ar fi stambe, tot «oiul de stofe, pânzeturi etc» din cota liberă »I s’au acoperit nevoile de consum cu articole de sezon» Astfel, acum, i’au achiziţionat spre distribuire mari cantităţi de pantofi de vară, sandalei», cerute în actst anotimp al anului* Datorită acestui fapt, în ultimul timp, numărul asociaţilor s'a mărit simţitor, în cooperativă fiind înscrişi astăzi pesta zac* mii da salariaţi. Utt mal flrâns cu sirsait da «i»rovizionar« Nu sa poate spufle, id schimb că cel este conduc cooperativa au făcut tot ce trebuiește. De multe ori prîmîndu-se mărfurile ce sunt repartizate de către Centrocom, fără prea mare alegere. m S’a dovedit că lipsesște un adevărat contact mal strâns între sursele de aprovizi©'* nare și coperativâ. Lipse«* de multă vreme pantofii dtji damă cu numere potrivi^r* dar se găsesc in schimb p*a^ toii cu numere care nu suiafi In mod curent cerute de mw.' rele public. Trebuia sezizată atât sure-* de aprovizionare cât și forrt imediat superior mai insistent decât s’a făcut și atunci s’ar fi luat măsuri imediat» pentru remedierea acestei situaţii in viitor. Desigur că obiectivul principal ce trebuie urmărit este ca mărfurile să nu stea kt raft, ele sa fie imediat distribuite. Pentru a se veni efectiv în sprijinul salariaţilor au fost aduse obiecte de imbrăcăminte gata confecţionat« cum ar fi costume, câmăş»,, indispensabili, etc. Se constată însă şi de tirt« aceasta că aceste mărfuri nu sunt cerute pe scară mare de consumatori. Cauza: cămăşile confecţ*®* nate dintr’un material bum şi solid nu au totuşi un desen care zi fie pe plăcui ps»blicului. Dacă aceleaşi cămăşi ar fi avut un desen ge dungă îngustă atunci ele s’ar fi distribuit mult mai bine.1 lată cum o cauză, în aparenţă neînsemnată face ca mărfurile să stea în raft şi un capital important să fie blocat. Şi da data aceasta, printr’un contact mai strâns atelierele de confecţiuni s’ar putea ajunge la remedierea deficienţei amintite mai sus. Orientarea justă, şi mai a Ies urmărirea la timp a cerinţelor şi gustului publicului, iată o sarcină importantă a unei bune gospodării a cooperativelor» Le rai Hitei eilmerit«? Afli trecut listâfflpiător Simz. s. * Continuare în pag. 3*& — Mâine Miercuri Funcţionarii publici şi particulari şi muncitorii tipografi aleg asesorii populari Mâine, Miercuri 9 Iunie la ora 17 au loc alegerile de asesori populari în următoarele centre* Centrul Clubului funcţionari publici şi particulari votează funcţionarii publici Casei« Ho odihnft «1« sindicatelor Dacă uzina sau intreprin» derea nu posedă o casă proprie de odihnă, muncitorii se pot duce intr*unul din cele 736 sanatorii și case de odihnă din proprietatea sindicatelor sovietice. In Caucaz, in crimeea, In Ucraina, pe coastele Mării Baltice sau Mării Negre, etc* Sute de mii de muncitori sovietici își petrec acolo, concediul lor anual, In vara anului 1947, numărul lor s'a ridicat la 1.580.000 persoane. In 1948 numărul lor a crescut la 1.900.000 istrăii aeftsii îi vor depăși 2 milioana. Această creștere a locurilor disponibile se explică prinContinuare în pag. 2 a.—