Opinia, august 1949 (Anul 41, nr. 872-896)

1949-08-02 / nr. 872

UNUL 41 t¥r. 872 ABONAMENTE 4 Pagini 4 Lei1 U i2 /..gusf 1940 (Lei 360 î I I I l \ : 3 luni a\ „ 5*000. f J ■■ , »< . , j ,^Ateliereje tipografic« |AŞI StrTŞTEFAN CEL MARE 50-52 întreprinderi,aulorită pa ufi am Z9 A 2 POPULAR COliOlA i» întreaga populaţie muncitoare interesată de buna desfăşurare a campaniei colectărilor de cereale Membrii Comitetului Provizoriu Judeţean sunt permanent pe teren Problema batozelor şi carburanţilor membri Comitetului Provizoriu al Judeţului sunt preocupaţi in prezent de buna desfăşurare a campaniei de colectări, campanie care începe în scurt timp în regiunea noastră. Zilnic, potrivit unui plan stăbuit, membrii Comitetului Provizoriu vizitează dferite comuni din judeţ dând lămuriri ţărănimii muncitoare cu privire la importanţa campaniei de Colectări. Ţărănimea trudnică a judeţului dovedeşte prin fapte că înţelege rostul colectărilor de cereale dn recolta 1949. Ea în- Itiege scopul acestor co» Udări care asigură populaţiei muncitoare din Repisiea Populară Ro» itână hrana necesară şi pentru a se duce campana la bun sfârşit —‘pretutideni în judeţ sa munceşte cu sârguinţă la recoltarea păioaselor. Se constată de pe acum o emulaţie, o stimulare între plăşi în operaţia secerişului. Comisiunea judeţeană de treerîş şi colectare a cerealelor a luat măsuri să funcţioneze un judeţ numărul necesar de batoze. Cu un număr de batoze care trebuie să sosească din județul Ifov, maşinele de treer vor ajunge în bună măsură necesarul pe judeţ. Se impune un efort sporit din partea Comisiei Judeţene de treeriş şi colectări pentru ca numărul batozelor să întreacă cifra de 70, atâtea câte sunt până în prezent. Problema zelor Chestiunea buranţilor bato- care O deosebiă atenţiune trebua acordată problemei carburanţilor. Pentru a se înlesni aprovizionarea batozelor cu carburanţi, Comisia Judeţeană de freshş a solicitat Competrolul local sa pună în funcţie depozite la Tg. Frumos, Balceşti şi Vladeni. Deasemeni s'au făcut demersuri sä se amenajeza fostul depozit dela Podul Iloaie. Competroî-Iaşi are sarcina sa contribuie la campania secerişului, luând măsuri ca depozitate de carburanţi de centrele sus arătate să fie de îndată aprovizonate. E drept că pentru deschierea depozitelor Corn petrolul are nevoia de aprobarea forurilor sale superioare, întrucât distribuirea mărfii la agenția la zi este planificată. Printr'un demers serios la Centru problema aprovizionării cu petrol, ulei și motorină a depozielor din judeţ poate şi trebuie să fie rezolvată cât mai curând. n U R. 5. S. Plante industriale exotice, aclimatizate in regiuni friguroase Agricultura sovietică introduce ca succes curtu» •'de de plante industrialexotice ca iuta şi kenatul, iar cetate de cânepă din Asia occidentală. In urma unei experienţe de câţiva ani oameni de ştiinţă sovietici au selecţionat specii din aceste plante. Spre deoseebire de speciile din alte ţări ele rezistă la frig şi dau recolte bogate. Iuta va fi cultivată în colozurile Asiei Mijlocii, unde ea poate să dea o retiţă de 8000 kg. 0 hectar. Renalul va fi cultivat în colhozurile Asiei iVGjocii, în Caucazul de Nord și Kuban. Recolta iui£va atinge 8300 kgr. la hectar. Lucrările de pe şantierul filaturii progresează datorită eforturilor depuse de muncitori Grila pentru om. Importante depăşiri de norme. ■ Inovaţia lui M. Ervenbarg Avântul creator de faună ce însufleţeşte faunitorii de pe toate şantierele naţionale de construcţie din ţara noastră a pătruns şi în sufletul constructorilor înaturii Ţesătura Iaşi. Muncitorii ieşeni sunt convinşi că de felul cum îş vor duce imnca lor, efortul pe care-l vor depune pentru accelerarea lucrărilor depinde în mare măsură îndeplinirea la timp a Planului de Stat, depăşirea lui şi odată cu aceasta şi creiarea de condiţii favorabile instaurării socialismului la hol* Pentru muncitori In ceea ce priveşte viaţa de toate zilele a ceior pest© 400 de muncitori constructori ai filaturii, ea se desfăşoară în condiţii tot mai bune. Hrana a fost îmbunătăţită în ultimul timp în mod simțifor la cantină. Pentru 23 lei se mânâncă la prânz și seara, de 5 ori pe săptămână carne. In sala cea mare de mese a fost instalat un aparat de radio, b blioteca este pusă la îndemâna oricui. In orele libere, muncitorul poate ceti, asculta radio, sau sa facă sport pe terenul de woley-ball , toate condiţiile i-au fost asigurate, spre a-şi repetrece în mod util timpul de repaos şi acest lucru nu est© fără importanţă. Sa craiază »mentalitate puternică» sănătoasă la oamenii care s'au întâlnit pe acest şantier pentru prima dată. Ei devin apropia şi sufleteşte şi mai ales se dezvoltă pe zi ce trece, tot mai puterică, conştiinţa luptei de clasă. Aici trebue găsită exploa la avansării lucririlor, mulțumitoare din toate punctele de vedere, în ultima vreme. Spărgătorii de IV ©MW© La 10 August vor trebui sfârşite operafine de turnare a betonului şi în vederea îndeplinirii acestui obiectiv, betonierele au lucrat fără încetare, muncitorii au dat un randament sporit. Pe betoniera echipei Nr. 1 a secţiei 111-a fâlfâie steagul producţiei, mH arată plin de mândrie conducătorul echipei, Popescu, care se află în fruntea spărgătorilor de norme de pe şantier. Depăşeşte în mod regulat norma cu 200 la sută, dar şi câştigul realizat de el, creşte proporţional cu munca efectuată. Câştigă de multe ori până la 600 lei zilnic. E muncitor vechi şi a câştigat în decursul anilor îndemânare în meseria pe care o exercită. * — • Muncim pentru noi, pentru întregul popor muncitor, spune el. Înainte lucram, fără folos, truda mea era folositoare altora, antrepenorilor şî oamenilor de afaceri; astăzi însă munca îţi este recunoscută şi răsplătită aşa di;’ se cuvine'.l Locuitorii străzilor Cetăţuia şi Melcului şi-au ales Comitete cetăţeneşti care vor ţine legătura cu Comitetul Provizoriu Comitetul Provizoriu al sraşului este mereu sesizat de noi cereri venite din partea oamenilor numi îi care solicită sprijinul Comitetului Provizoriu pentru a-şi reface străzile. Aşa, locuitorii din strada Cetăţuia consfătuinduse zela trecute şi-au atres dintre ei un comitet cetăţenesc care va ţine legătură cu Comitetul Provizoriu orăşănesc în toate problemele ce interesează cartierul. Deasemeni cetăţenii din strada Melcului (cartierul Prof. Parhon) şi-au ales un comitet de stradă. In ambele străzi este nevoie de material pentru refacerea drumului carosabil. Locuitorii aftă că vor contribui bucuroşi la reparaţia străzilor respective prin muncă voluntară. Comitetul Provizoriu orăşene se va ţine seama de cererile locuitorilor din străzile Cetăţuia şi Meicurul. Pentru ca munca de refacere a străzilor să se desfăşoare în buna condiţiuni mai este necesar ca responsabilii de instituţii şi de întreprinderi să-şi respecte în întregime angajamentele luate înaintea Comitetului Provizoriu și să trimeată neapărat autovehiculele de transport, în zilele programate. Numai în acest caz, materialul provenit de la dărâmări poate fi transportat de îndată în străzile ce urmează a fi refăcute. Altfel, moluzul stă fără rost pe șantier. Până în prezent numai ETACSeul şi-a respectat angajamentele, trimiţând întotdeauna autovehiculele programate. Universităţile Marxist-Leniniste serale de V. VINOGRADOV In una din cuvântările sale, marele conducător al poporului sovietic, Iosif Vissarionovici Stalin, a spus : „..Există o ramură de ştiinţă, a cărei cunoaştere trebue sa fie obligatorie pentru toţi oamenii de ştiinţă bolşevici. Aceasta este ştiinţa marxist- leninistă despre societate, despre legile de desvoltare a societăţii, despre legile de desvoltare a revoluţei proletare, despre legile de desvoltare a construcţiei socialiste, despre victoria comunismului“. Acest îndemn a fost înfăptuit. In Uniunea Sovietică, Universităţile marxistleniniste serale se bucură de o popularitate deosebită în sânul activului de partid şi în păturile largi ale intelectualităţii. _ __ Cursurile acestor Universităţi, care durează doi ani, nu împiedică studenţii de a activitatea lor obişnuită. A i se studiază Istoria Partidului Comunist (b) al U.R.S.S., Istoria Uniunii Sovietice, materialismul dialectic şî istoric, economia poltică, chestiunile privitoare la politica externă a U.R.S.S. şi la relaţiile internaţionale actuale ale Ţării Socialismului In Universităţi sunt primiţi oamenii cari lucrează în activul de partid, în administraţia de Stat şi în economia naţională, cari posedă o pregătire generală şi politică suficientă învăţători, ingineri, tehnicieni, medici şi colaboratori ştiinţifici, profesoridin învăţământul superior şi oamenii de artă. Admiterea în Universităţile marxist-leniniste, se face de către o Comisie, alcătuită din secretarul Comitetului orăşenesc de partid şi de doi profesori ai Universităţii. Lista candidaţilor este confirmată de Comitetul orăşenesc al Partidului. Cursurile se compun de lecţii şi seminarii. Pentru fiecare temă, catedrele Universităţii elaborează planuri, indică literatura de bază care trebue studiată de către studenţi şi organizează consultaţii. Studenţii dau examene parţiale la obiectele principale, iar la sfârşitul anului şcolar, dau un examen general. Universităţile marxist-leniniste serale, Scuţtă un isc de seamă în sistemul învăţământului politic, înainte de , Războiul pentru Apărarea Patriei, funcţionau în Uniunea Sovietică 40 Universităţi de acest fel. Astăzi, numărul lor este aproximativ 200, cuprinzând 105.000 studenţi. Multe Universităţi marxistleniniste, ca, de pildă, cele din Moscova, Leningrad, Kiev, Rga, Gork, etc., s-au transformat în mari institute de învăţământ. Lecţiile şi seminariile în aceste Universităţi,sunt predate de profesori şi pedagogi cu experienţă. La Universităţile marxist leniniste serale din Moscova şi din celelalte oraşe, s’au prezentat la examene mii de studenţi. La Universitatea organizată pe lângă Casa Centrală (Continuare in pag. 2*a) Se deschide la Iaşi Un magazin al „Comlemnului“ care va vinde salariaţilor mobilă în rate Comlemn-Iaşi are în planul său de munca creearea unui centru de desfacere a mobilei de tip popular. Magazinul care va prezenta un aspect estetic a şi fost amenajat în strada Ştefan cel Mare (localul fostei farmerii Hygeia şi fostului megaz ( Ramona). Mobla se va vinde salariaţilor în rate. Magazinul se va deschide la sfârşitul lunii August. 63 milioane cărţi tipărite anul trecut în Polonia la Republica Polonă au fost publicate anul trecut 5,125 cărţi, în 63 milioane exemplare, aproape de 4 ori mai mult decât înainte de război. Anul acesta, planul prevede tipărirea a 69 milioane exemplare de cărţi. Cartea,iind un mioc important pentrru ridicarea nivelului cultural al maselor muncitoare cifrele de mai sus dovedesc interesul pentru carte al oamenilor muncii din Republica Polonă. Au fost publicate cele mai bune lucrări ale scriitorilor polonezi și străini, printre cari: Mickiewicz, Solancki, Sienkiewcz, Balzac, Puşchin şi Gorchi. Editirile de Stat au scos 50 mlioane exemplare cărţi didactice. In ultimii 4 ani, toate satele şi orăşelele din Republica Polonă, au fost înzestrate cu biblioteci populare. in atelierul de tâmplari© „ In atelierul de tâmplărie a şantierului, se dă zor cu lucrul. Muncitorii se mișcă vioi, uneltele nu mai contenesc. Trebue mereu pre» Z. SANDU Continuare in peg. Redacî la IAŞI, ST.A. ŞTEFAN ed MARE Nr. 52 Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. TELEFOANE« Redacfl»! Administraţia Serv. de noanteNr. 1201 ( „ 1210 2042 1 16) VATICANUL — DUŞMAN AL POPOARELOR Agresivului pact al Anauticului li era necesară o justificare „ideologică“. Diversele criterii teoretice de împărţiri a lumii în două tabere geografice, folosite de „filosofii“ trusturilor soldăndu-se cu un eşec lamentabil, s’a recurs din nou la sprijinul papatităţii, care, cuminte, de câte ori imperialiştii i se cer, lansează câte o encicfică sau o bulă tn sensul dorinţelor celor ce dau ordinul. Justificarea „ideologică“ a noului Pact s’a confecţionat deci, pe dată, în birourile încercaţilor iezuiţi. Dar cum Papa se socoteşte stăpân pe milioane de suflete, pe milioane şi milioane de oameni care cred în dogmele bisericii catolice, ş-a permis nu numai să justifice „nu spiritul sfinţilor apostoli Petru şi Pavel* aceasta înţelegere a bandiţilor îndreptată deschis împotriva popoarelor, ci să şi ordone milioanelor de credincioşi să combată orice acţiune care ţinteşte la zădărnicirea acestei monstruoase alianţe. Şi aceasta, sub ameninţare gravă. Ca primă măsură, s’a hotărât excomunicarea tutturor credincioşilor care au aderat sau măcar simbolizează cu mişcarea comunistă. Ordinul acesta sancţinează făţiş o stare de lucruri care există de fapt şi care este oglindită prim activitatea preoţimii «taa pendentă de Vatican În ţările de democraţie pulară, activitate de saaboteuri, spioni, mistificamtori şi aţâţători ordinari la acte de rebeliune. Ordinul acesta sancţionează deschis o stare de lucruri care exista de fapt şi care este oglindit prin sprijinul acordat de Papalitate—in toate ocazii» — cercurilor reacţionare„ antipopulare şi antimuncitoreşti, amestecul Vaticanuul în excrochereat murdară a ceeace s’au numit alegerile parlamentare din Italia, fiind tm acest sens foarte conclu» dent. Numai că acest ordin, nu poate fi acceptat—sal* nici o presiune—de mt.'t» oamte de muncitori, ţărani şi intelectuali progresişti catolici. Aceştia cred în Dumm». zeu, cred în revoluţie, credi în toate dogmele bisericii catolice. Ei nu pot fi însă convinşi să moară de foame, să se măcelore cu ei între ei, să accepte nesiguranţa, mizeria, foamtea şi şomcf'jt pentru ■■ti ce vor veni după ei. Aceştia vor o viaţă omenească, vor pace şi vor ION LUCREŢIU (Confnuar© în pag.3"6) Carnet extern Practici medievale Vaticanul, folosit de imperialişti ca un mijloc de Intimidare şi diversiune, a luat zilele trecute o hotărâre care aminteşte practicile Papalităţii în Evul mediu atunci când aceasta lupta cu împăraţii pentru supremaţie lumească, adică pentru a-şi împărţii rezultatele exploatării feudale. Intr’adevăr, Papa îi ameninţă astăzi cu excomunicarea, deci şi îndepărtarea de la asistenţa religioasă, pe membri sau simpatizanţii partidelor democratice poloneze. Gvernul Republicii Polone a publicat o declaraţie în care arată cât de aventuroasă şi ilegala este această hotărâre, o adevărată agresiune împotriva ordinei de stat poloneze, arătând că va urmări „cu toată severitatea orice manifestări care ameninţă cu tulburarea ordinei publice sau urmăresc slăbirea regimului de democraţie populară“. Totodată, declaraţia guvernului polonez observă că niciodată Vaticanul-ne- a luat astfel de măsuri faţă de catolicii fasciştii care au comis cele mai mari crime din istoria omenirii. Dealtfel de ce săi ne mirăm? Probabil ca Vaticanul privea atut scu cu bururie reînvierea -Inchiziţie!* Ofensivă spre Canton Armata populară eh,wez'l a declanşat zilele trecut© » ofensivâ puternică în drec*ia Canton, regine din car» irupaie Kuominfanguîai s« retrag în debandada. In oraș a fost dacia,tată stare« de asediu. Imperialiştii americani asistă w*n tăcere împătrită și neputincioasă,, cum armatele populare se întind în China într’un ritm pe care nu l-a atins niciodată v eo armată ch'ne*&"‘ —aşa cum recunoaşte MLti/York T mas. D verge.v.e i an „d’©n$»li4ii Europei“ Deşi creat pentru instaurarea „armoniei europene", „Consilul Europei“ întâmpină dificultăţi chiar dea început. Două sunt chestiunile asupra cărora există discuţii? 1. Franţa cere ca regiunea Sarre să fie admişi în Consiliu în mod independent, pe când „guvernul* german de la Bonn, care nu vrea să vadă de alipirea Sarre-ului de Germania, pretinde ca regiunea respectivă să nu fie reprezentată independent amenințând în caz contrar» cu neparticiparea Germaniei ocidintale la Consiliu. 2. Belgia,« rândul ei» nu admite în nici un caz ca Germania Occident,lâ sä fie prom'ts in Europei“... Armonie iir.pe« ma'istă...