Opinia, noiembrie 1949 (Anul 41, nr. 949-973)

1949-11-01 / nr. 949

I ANUL 41 Nr. 949* p&csirci * Ligi ABONAMENTE L«1.360 .* . . . 3 luni 1 « 5000 intreprinderi. autorități pe un an a tallerei# tipografoe ^ IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 11 -y dafcry'r jrV;j /*•'«*taV 'v;.1 4^1. ^ POPULAR COTIDIAN iss^taaai«*sasst»i^'.msmm­mwtimmamm maumemsmmim i V Plasarea braţelor de muncă la Iaşi Activitatea Oficiului de repartizare în ultima lună Posibilităţile de înca­drare la câmpul muncii, a tuturor celor care prin activitatea lor cinstită contribue la clădirea noii societăţi, se măresc pe zi ce trece. Noile sectoare ale eco­­nomiei noastre I n plină rasvoltare. Cuprind pe zi te trece, cât mai multe i*raţe da muncă. Cei ce In trecut, dato­rită vechilor atitudini au vut ocupaţiuni nelucra­­tive, pot găsi acum un plasament in câmpul mun­cii, dândudi-se la acelaşi timp posibilitatea însuşirii t­nei meserii. Şcolile profesionale ere­­late pe lângă instituţii, «J­ită pe cei p­asaţi să«şi îmbogăţească cunoştiinţele să-şi însuşească din ce în ce mai temeinic, noua eseserie. Exemplul celor ce vor să muncească Oficiul judefean da pla* sar® al brajelor da mun­­că, a reuşit printr’o aefi» vitai« susfinute, să pla­sase în luna octombrie peste opt sute de cetâr­tani în câmpul muncii. Astfel două sute au fost plasaji la fabrica de nici una sută șaptezeci pe şantierul Filaturii. Printr’o muncă de lămuriră dusă de organizaţiile de massa­s a ajuns la o cât mai se­rioasă preocupare, pentru ocupaţiile productive. U.ifl cetâfeni care altă­­dată trăiau din diferita­­afaceri“ au înţeles că asfăzi nu sa mai poate contnua cu asfie! de »meserii* şi că numai o muncă c nsfifă garantează existenta onorcbiic, îo­­fr’un sfat de democraţie populară. Dorn ci sâ-gi însuşească e cât mai temeinică pre­gătire, trei­zeci de tineri cu placat­­a febrica „Stea­­gul Roşu“ dn Braşov, unde îşi vor însuşi o me­serie. Lăcătuşi, electricieni au plecat la Hunedoara, zi­­dări, dulgheri, tâmplari f­erari şi mecanici au plecat pentru a munci la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Sprijin din partea conducerii institu-­ fiilor şi întreprin­derilor Şi pentru ca plasările să decurgă In cele mai bune condiţiuni este nevoe de sprijinul directorilor in­stituţiilor şi întreprinde­­rilor care trebuie să a­­jute Oficiul de repartizare în munca sa. Din partea unor direc­tori s-a observat dorinţa sinceră de ajutor şi cola­borare, dar mai sunt încă unii care vor să aibă funcţiona­ri In instituţia respectivă, după prefe­rinţă. Aceştia fie că ţin locurile neocupate până la S3 prezintă „divoritul* fie că resping pe cel tri­mis de Oficiu pentru di­ferite cauze. In contra acestora se vor lua severe trăsuri pentru ca această mentali­tate să dispară com­plect. Ei trebue să înțe­leagă că prin asemenea A. LOGH N (continuare în pag. 2­ a) mta­mumBmmmmmmmmmmBmmmBmmmmmamammammBSKma­ ­­A Din Istoricul comsomolului Com­somolul aniversează 8 m ai! de la înfiinţarea sa. Mişcarea comunistă a ti­nerem­­ui din Rusia a în­ce­put încă în epoca ţa­­râsmului, ca o consecinţă a condiţiilor de trai fi de mi­rccă deosebit de grele a­le tineretului muncito­­asc. •Exp­oatarea nemiloasă a sm­ucitorilor tineri a ficut d­e aceștia, partici­­panii activi la grevele testac­toreşti, încă la sfâr­­f’itu­l secolului al XlX-lea. încă în anul 1905, Li­­ma a subliniat Însemnă«­tat­a m­şcării tineretului pentru victoria revoluţiei. T­ieretul muncitoresc a cut numeroşi activişti penitru cadrele Partidului Comtinist (b) şi ale sin­­diatelor. Dar cu toate că t­neretul deve­nise una din fe­ţele fundamentale ale partidului, in fabrici şi uz­ine nu exista totuşi o­rganizaţîe formată nu*­rsai din tineret. In afară de unele cazuri izolate — diferite cercuri care apăreau In câte-o fabrică — până în anul 1917 nu a existat o organizaţie de masă a tineretului mau­­ctitoresc. Revoluţia din Februarie HM 7 a dat tineretului po­­soilitatea unei organizări ti masă. In lupta înver­şunată dintre partidele­­ silice din perioada Feb­ruarie*Octombrie 1917, tip­lureitul s’a orientat foarte repede şi s‘a încadrat sub steagul bolşevismului, la fabrici şi uzine, pre­g­­endent, tineretul min­or etc A început să se organizeze. Atunci au luat fiinţă diferite socie­­tap ale tineretului, care au unit toate organiza­­ţiîie într'o uniune —„Mun­­tâ şi lumină* — în locul căreia a luat fiinţă, mai târziu, Uniunea Tinereţi­­lui Socialist din Petro­­grad, cu conducere bolşe­vică şi un spirit bolşevic. In acelaş timp, în toate oraşale ţării au luat f­iinţă o mulţime de organizaţii ale tineretului mane­te­rese. Revoluţia din­ Octom­brie a însemnat începutul unei noui epoci în viaţa tineretului pr­­eter. T­ie­retul muncitoresc a luat parte activă la Revoluţie şi a adus o contribuţie însemnată la izbânda a­­cestuia. Guvernul sovietic a procedat, chiar de la în­ceput la organizarea tine­retului, acordând un spri­jin puternic organizaţiilor sale. A luat fiinţă Uniunea Rusă a Tineretului Comu­nist. Rezoluţile adoptate atunci au format baza programului Uniunii. Ia anii războiului civil, Uniunea s’a maturizat şi s’a desvoltat. Tineretul a apărat dictatura proleta­riatului cu toate forţele sale. Mulţi tineri au că­zut eroic, luptând în rân­­durile Armatei Roşii, sau în cadrul formaţiunilor de luptă speciale, alcătuite numai din tineret. Tine­retul a dat deasemenea un preţios ajutor şi în organizarea economica din spatele frontului , aprovizionarea cu cereale, transportul și paza ali­­mentelor, munca volun­tară pentru procurarea combustibilului etc. După terminarea răz­boiului civil, organizaţia tineretului a luat un mare avânt. Numărul membri­­or a crescut foarte mult. Dar aceasta cresta­re pre­(continuare în pag. 2-a) Insămânţan­e in judeţul Iaşi Aproape in toată vara campania Insămânţărilor de toamnă se apropie de sfârşit. Unele judeţe au termi­nat Insămânţările, ţărâni­­mea muncitoare din jude­ţele respective dovedind astfel că a depus toate e­­forturile pentru a termina planul de cultură înainte de termen. In judeţul Iaşi, munci!« agricole de toamnă au luat un avânt mai pro­nunţat deabia din a doua jumătate a lunii octom­brie. Aceasta se datoreşte faptului că nu pretutin*­deni ţărănimea muncitoare a fost Îndeajuns lămurită asupra rostului îndepîl­­nirii­­« timp ş­in bune condiţiuni a planului de însămânţă­ri. Acolo unde muncile au decurs planificat, unde organizaţiile de Part­e s’au ocupat îndeaproape de buna desfăşurare a ope­ra­ţunilor, unde s'au fo­losit d­e plin toate ate­lajele treaba a mers bi­nişor dela început. Aşa stau lucrurile in plasa S­pote. In această plasă organizaţiile de Par­tid au dat un permanent imbo­l la lucru ţărănimii muncitoare, munca a fost bine organizată în fiecare comună aşa că aproape în întreaga plasă Insâman­­ţările de toamnă s’au ter­­minat. C nunele Plugari, Fân­­tâneie ş! Bivolari din sus arătata plasă au sfâ­șit însămânțările încă din ziua de 24 octombrie. Comuna Erbiceni din plasa Podul Iloaie rămă­sese mult în urmă cu mun­­cile agricole de toamnă. (continuare în pag. 2-a) In unităţii» sanitar» din Iaşi se desfăşoară ad­uci­­mente munca pentru realizarea angajamentelor în c­as­­tea zilei de 7 Noembrie. Până în prezent, la Poli­clinica Nr. 2, care se afla în întrecere cu Policlinica c.f.r. au fost înfăptuite o serie de importante lucrări prevăzute în obiectivele întrecerii. Astfel, privitor la manipu­larea de materiale sanitare şi buge­tare s’a înregistrat până la 25 Octombrie o e­­conomie de 51.003 lei. In cadrul schimbului de experienţă între colectivele acestor două unităţi, echi­pele de medici şi personal auxiliar s’au întreţinut dis­cutând diferite probleme de ordin ştiinţific şi de orga­nizare. Tot în cadrul întrecerii, Policlinica Nr. 2 deplasează în fiecare Duminică echipe sanitare­­ la sate. Până în prezent s’au făcut trei de­plasări (în comunele An­­drieşeni, Gropniţa şi Miro­­neasa). Secţiunea sanitară va infiinta servicii spec­aie de prim ajutor In timpul nopţii In cadrul angajmentelor pentru 7 Noembrie Secţiu­nea Sanitară a Comitetului Provizoriu orăşenesc a pus în funcţiune noul centru de transfuzie din strada Karl Marx, iar zilele acestea va avea loc inaugurarea Poli­clinicii şcolare. Tot în cadrul angajamen­telor pentru 7 Noembrie co­­­ectivul secţiuni sanitare studiază posibilitatea înfiin­ţării unor servicii medicale de noapte de prim ajutor, în cartierele oraşului. Importante reali­zări la Prevent­o­riul de copii „Dr. Climat“ La Preventoriul de copii ,Dr. C­urier*, salariaţii de­pun o muncă intensa pen­tru realizarea angajamente­lor in cinstea zilei de 7 No­embrie, pentru a întâmpina cu cât mai multe succese în muncă această zi de mare sărbătoare a întregii ome­niri progresiste. Astfel, salariaţii preveni­toriu­ul, prin muncă volun­tară vor termina zilele a­­cestea construcţia unei clă­diri cu două camere, ce va fi afectată câtorva salariaţi. Aceasta s’a realizat cu materialele puse la dispozi­ţie de Comitetul Provizoriu orăşenesc, înregistrându-se o economie de circa două sute mii lei. Daasemeni, în cadrul an­­gajamentelor pentru 7 No­embrie, a fost pus In func­ţiune zilele acestea un la­borator cu aparatura şi in­­strumentarul necesar, sala­riaţii au văruit prin muncă voluntară Pavilionul Nr. 1 au repus In stare de func­ţiune un Salon din Pavilio­nul Nr. 2, iar dintr’o maga­zie, printr’o muncă intensă au realizat o spaţioasa sală de clas necesară ţinerii cursurilor pentru elevii bol­navi internaţi în Preven­­toriu. Ura cinsteai fiai ! Noemm­bric» Importante realizări la o serie de unităţi sanitare din oraş In cinstea lui 7 Noembrie Importante economii făcute de tehnicienii dela Ţesătura in c­istea 7 lei cî® 7 Noembrie, tehnicienii dela Ţasătura au făcut impor*­portante economii. Astfel, inginerul şef Nasch Ludovi­i care s -a luat angajamentul de o fac® o economie de 200.000 lei, a făcut eco­nomii în valoare de lei 300.000. Anca Gh. a făcut eco­nomii de materiale, în valoare de 9650 lei, iar Botin­ Petru, în valoare de 6620 lei, Ioncu Cohn şi Onofraş au făcut împreună, economii la mat­­eriale, la pichete și la curele de bataie, în va­loare de 13.690 lei. Au mai făcut economii următorii tehnicieni : Cuchi Emilian 6620 iei, Udișteanu I. 5000 lei, Bar­i­cinic V. 4000 lei, Crof*­ciuc I. 2400 iei. UN PARC DIO DES­A Compozitori sovietici la posturile noastre de radio Alexandru Arutiunian şi „Cantata Patriei“ Alexandru Arutiunian este în vârstă de 28 ani. El este unul din cei mai talentaţi compozitori tineri, care s-au impus în ultimii ani. «Can­tata Patriei“, scrisă de ei, se numără printre cele mai bune compoziţii muzicale file anului 1948, fiind distinsă cu premiul „Stalin“ de gradul I. Deşi tacă tânăr, compozito­rul a acumulat de pe acum o vastă experienţă la do­meniul creaţiei. Prima sa lucrare pub­icată, «Dans ar­mean», pentru piano, da­tează din 1935. «Cantată Pa­triei" este al douăzecelea o­­pus din lista compoziţiilor sale. In această listă se gă­sesc însemnate Opere Sim­fonice (Concertul In trei părţi pentru piano şi Orchestră, uvertura „Cauza noastră e dreaptă*, uvertura concer­tantă oda solemnă, marşul de A. SA VERDIAN triumfal—compoziţii instru­mentale de cameră (Suita în trei părţi pentru qrartet de coarde, variaţiuni pentru piano, partita în trei părţi pentru piano, preludii pen­tru piano, dans pentru pian şi vioară, impro­piu pentru violoncel şi piano.)—compo­ziţii de muzică vocală (cân­tecul Gusanului, Orovelul din Lom­isk, romanţa .Sub a­­ceastă calete“, pe un text de A. Asachian. Studiile şi Ie-a terminat nu de mult „Cantata Patriei“ încheie perioada moscovită a in­strucţiunilor sale muzicale. Talentul tânărului compo­­zitor, naturaleţea lui nobilă şi puritatea In exprimarea gândurilor şi a simţirilor, creşterea vijelioasă a măes­­triei lui In stăpânirea for­­mei, atrag pe bună dreptate atenţiunea şi interesul lui­mii muzicale. Se împlinesc 10 ani decât Arutiunian a­­pare ca leader al tinerimii compoz­toare talentata din Armenia. «Cântecul Guşa» nu­ui" premiat în 1939 la astribuirea pâinii la ghi­şee în condiţii cât mai bune continuă să fie o preocu­pare pentru Comitetul Pro­vizoriu al oraşului. Concursul de compoziţie re­feritoare la epicul popular «David Sastnski“ , concertul pe tru piano, strălucita lu­crare pentru diploma con­servatorului din Erivan, în 1941 ; Uvertura „Cauza noa­stră este dreaptă*, premiată la concursul republican pen­tru aniversarea a 25-a a Re­­voluţiei Socialiste din Oc­tombrie, în 1942; Uvertura concertantă*, cântată pen­tru prima oară la sesiunea Republicilor Transcaucazie­­ne in Decembrie 1944—iată câteva etape în drumul com­­pozitoricesc al lui Arutiu» (Continuare in pag. 2-a) . Pentru 7 Noembrie întreceri intre elevi Urmând exemplul mun­citorilor din întreaga ţa­ră, care în cinstea zilei de 7 Noembrie au pornit la întreceri socialiste, şi noi, elevii anului II C, de la Şcoala Technică de Drumuri am chemat la în­trecere pe tovarăşii noş­tri din anul IB. Punctele întrecerii sunt următoa­rele : Frecvenţa; Ornarea cla­­sei; Colectarea cărţilor la B b­iotecă; Punctualitatea; Disciplina­; D­auza­rea zia­relor; Articole la ziarul de perete al şcolii. Noi elevi anului II C te­­buie să nu p­egătim serios pentru această în­trecere şi să lichidăm lipsurile noastre, cât mai grabnic. Intr’ adevăr, a­­vem lipsuri­ absenţei: continuă să ţie din abun­denţă, iar punctualitatea şi disciplina lasă de do­rit. Herşcu F. anul II C. Şcoala Techn­că Drumuri Marfi 1 No^miri­;» 107$ Redacţia IAŞI, STR. VASILE ALECSANDRI 11 Administraţi­a IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 Redact!« Admini' TELEFOAv­l;nr.' i 209 1210 2042 saptămAna MUZICII SOVIETICE LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO In cadrul convenţiei de co­aborare încheată hurt Comitelui de Radiotif-w* și Radiodifuziune de re lângă Consiliul de Mi­niştri al Republicii Popu*­lare Romăne, s’a orgaUV* xnt între 1—7 Noembrig „Săptămâna muzicii So­vietice“ la posturile ro­mâneşti de radio. Cu acest pri­ej se vor difuza programe de­ mu­­­ică sovietică, trimisă special din U.R.S.S. Au­ditorii din ţara noastră vor putea asculta astfel producţiuni de valoare ali compozitorilor sovietici e­­x­ecutate de artişti emie­ni. Mâine seară, Marţi 1 Noembrie se va transmit­­­te în re orele 20,50 şi 22 , următorul program prin posturile Bucureşti­­, B­u­­cureşti II, şi Radio Româ­nia. iCantata despre pait" de Alex. Arutiunian, text de poeţii Sarmen şi Gro­şi. Execută corul şi or­chestra Comitetului de R­idio Panunional dirijat de Stasevici. Solişti: V. Zaharov artist emerit al R S.F.S.R. şi Zara Dota I­hanova, laureată a con■ cursului internaţional de la Budapesta. Va urma : Concertul pentru vioară şi orchestră de Dimitriî Kabalivski. Execută prof. D. Oi­str­ah, om de artă emerit şi orchestra de Stat din U.RS.S.,­ la pupitru, autoru', — și „Suita din băietul Caievipoeg* de Eugen Kapp cântată de orchestra simfonică a Co­mitetului Panunional de Radio dirijat de Sergh­i Goretakov. STAGIUNII DESCHIDEREA TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI s’d Vineri seara la orele 20, jucat pe scena Tea­trului Naţional din Iaşi spectacolul de deschidere a stagiunii­ ,Mineritu de Mihail Davidoglu. Este a doua stagiune care începe cu o piesă a aceluiaşi autor, inspirată din reali­tăţile vieţii de muncă şi luptă a minerilor din Va­lea J­ului pentru sparger­gerea normelor, pentru socialism. Cuvântul Introductiv a fost rostit de dr. prof. Gh. AGavriloiei. Apoi s-a desfăşurat spectacolul. Au asistat consulul so­vietic la Iaşi, reprezen­tanţii judeţenei P. M. R., al Comitetului Provizoriu orăşenesc, al Universită­ţii, al Filialei Uniuatî scriitorilor, etc. La sfârşit, în numele consulatului sovietic d­e oraşul nostru s’a oferit un buchet de flori colec­tivului artistic al Tea­trului. In numărul viitor vom reveni cu o cronică asu­pra spectacolului. Cum funcţionează centrele, de desfacere a pâinii Prin controalele repetate efectuate la aceste centre au putut fi depistate cu u­­şurinţă unele elemente care nu-şi făceau datoria aşa cum trebuie. Un vânzător dela centrul I care a fost găsit în neregulă a fost imediat schimbat. Totodată s-a remarcat faptul că nu peste tot dom* neşte un simţ gospodăresc şi o h­gienă bună. Intere­­sează desigur şi felul cum este menţinută pâinea, dacă ea este aşezată ordonat în rafturi, dacă nu este azvâr* lită la întâmplare pe undi se nimereşte. Ori, s’a constatat că din acest punct de vedere, ghi­­şeul din Hală funtcţioneazăă în condiţii puţin m­u­lţumi­toare. Starea de curăţenia lasă mult de dorit. (continuare în pag. 2-a)

Next