Opinia, noiembrie 1949 (Anul 41, nr. 949-973)
1949-11-01 / nr. 949
I ANUL 41 Nr. 949* p&csirci * Ligi ABONAMENTE L«1.360 .* . . . 3 luni 1 « 5000 intreprinderi. autorități pe un an a tallerei# tipografoe ^ IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 11 -y dafcry'r jrV;j /*•'«*taV 'v;.1 4^1. ^ POPULAR COTIDIAN iss^taaai«*sasst»i^'.msmmmwtimmamm maumemsmmim i V Plasarea braţelor de muncă la Iaşi Activitatea Oficiului de repartizare în ultima lună Posibilităţile de încadrare la câmpul muncii, a tuturor celor care prin activitatea lor cinstită contribue la clădirea noii societăţi, se măresc pe zi ce trece. Noile sectoare ale economiei noastre I n plină rasvoltare. Cuprind pe zi te trece, cât mai multe i*raţe da muncă. Cei ce In trecut, datorită vechilor atitudini au vut ocupaţiuni nelucrative, pot găsi acum un plasament in câmpul muncii, dândudi-se la acelaşi timp posibilitatea însuşirii tnei meserii. Şcolile profesionale erelate pe lângă instituţii, «Jită pe cei pasaţi să«şi îmbogăţească cunoştiinţele să-şi însuşească din ce în ce mai temeinic, noua eseserie. Exemplul celor ce vor să muncească Oficiul judefean da pla* sar® al brajelor da muncă, a reuşit printr’o aefi» vitai« susfinute, să plasase în luna octombrie peste opt sute de cetârtani în câmpul muncii. Astfel două sute au fost plasaji la fabrica de nici una sută șaptezeci pe şantierul Filaturii. Printr’o muncă de lămuriră dusă de organizaţiile de massas a ajuns la o cât mai serioasă preocupare, pentru ocupaţiile productive. U.ifl cetâfeni care altădată trăiau din diferitaafaceri“ au înţeles că asfăzi nu sa mai poate contnua cu asfie! de »meserii* şi că numai o muncă c nsfifă garantează existenta onorcbiic, îofr’un sfat de democraţie populară. Dorn ci sâ-gi însuşească e cât mai temeinică pregătire, treizeci de tineri cu placata febrica „Steagul Roşu“ dn Braşov, unde îşi vor însuşi o meserie. Lăcătuşi, electricieni au plecat la Hunedoara, zidări, dulgheri, tâmplari ferari şi mecanici au plecat pentru a munci la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Sprijin din partea conducerii institu- fiilor şi întreprinderilor Şi pentru ca plasările să decurgă In cele mai bune condiţiuni este nevoe de sprijinul directorilor instituţiilor şi întreprinderilor care trebuie să ajute Oficiul de repartizare în munca sa. Din partea unor directori s-a observat dorinţa sinceră de ajutor şi colaborare, dar mai sunt încă unii care vor să aibă funcţionari In instituţia respectivă, după preferinţă. Aceştia fie că ţin locurile neocupate până la S3 prezintă „divoritul* fie că resping pe cel trimis de Oficiu pentru diferite cauze. In contra acestora se vor lua severe trăsuri pentru ca această mentalitate să dispară complect. Ei trebue să înțeleagă că prin asemenea A. LOGH N (continuare în pag. 2 a) mtamumBmmmmmmmmmmBmmmBmmmmmamammammBSKma A Din Istoricul comsomolului Comsomolul aniversează 8 m ai! de la înfiinţarea sa. Mişcarea comunistă a tineremui din Rusia a început încă în epoca ţarâsmului, ca o consecinţă a condiţiilor de trai fi de mirccă deosebit de grele ale tineretului muncitoasc. •Expoatarea nemiloasă a smucitorilor tineri a ficut de aceștia, participanii activi la grevele testactoreşti, încă la sfârf’itul secolului al XlX-lea. încă în anul 1905, Lima a subliniat Însemnă«tata mşcării tineretului pentru victoria revoluţiei. Tieretul muncitoresc a cut numeroşi activişti penitru cadrele Partidului Comtinist (b) şi ale sindiatelor. Dar cu toate că tneretul devenise una din feţele fundamentale ale partidului, in fabrici şi uzine nu exista totuşi organizaţîe formată nu*rsai din tineret. In afară de unele cazuri izolate — diferite cercuri care apăreau In câte-o fabrică — până în anul 1917 nu a existat o organizaţie de masă a tineretului mauctitoresc. Revoluţia din Februarie HM 7 a dat tineretului posoilitatea unei organizări ti masă. In lupta înverşunată dintre partidele silice din perioada Februarie*Octombrie 1917, tiplureitul s’a orientat foarte repede şi s‘a încadrat sub steagul bolşevismului, la fabrici şi uzine, pregendent, tineretul minor etc A început să se organizeze. Atunci au luat fiinţă diferite societap ale tineretului, care au unit toate organizaţiîie într'o uniune —„Muntâ şi lumină* — în locul căreia a luat fiinţă, mai târziu, Uniunea Tinereţilui Socialist din Petrograd, cu conducere bolşevică şi un spirit bolşevic. In acelaş timp, în toate oraşale ţării au luat fiinţă o mulţime de organizaţii ale tineretului maneterese. Revoluţia din Octombrie a însemnat începutul unei noui epoci în viaţa tineretului preter. Tieretul muncitoresc a luat parte activă la Revoluţie şi a adus o contribuţie însemnată la izbânda acestuia. Guvernul sovietic a procedat, chiar de la început la organizarea tineretului, acordând un sprijin puternic organizaţiilor sale. A luat fiinţă Uniunea Rusă a Tineretului Comunist. Rezoluţile adoptate atunci au format baza programului Uniunii. Ia anii războiului civil, Uniunea s’a maturizat şi s’a desvoltat. Tineretul a apărat dictatura proletariatului cu toate forţele sale. Mulţi tineri au căzut eroic, luptând în rândurile Armatei Roşii, sau în cadrul formaţiunilor de luptă speciale, alcătuite numai din tineret. Tineretul a dat deasemenea un preţios ajutor şi în organizarea economica din spatele frontului , aprovizionarea cu cereale, transportul și paza alimentelor, munca voluntară pentru procurarea combustibilului etc. După terminarea războiului civil, organizaţia tineretului a luat un mare avânt. Numărul membrior a crescut foarte mult. Dar aceasta crestare pre(continuare în pag. 2-a) Insămânţane in judeţul Iaşi Aproape in toată vara campania Insămânţărilor de toamnă se apropie de sfârşit. Unele judeţe au terminat Insămânţările, ţărânimea muncitoare din judeţele respective dovedind astfel că a depus toate eforturile pentru a termina planul de cultură înainte de termen. In judeţul Iaşi, munci!« agricole de toamnă au luat un avânt mai pronunţat deabia din a doua jumătate a lunii octombrie. Aceasta se datoreşte faptului că nu pretutin*deni ţărănimea muncitoare a fost Îndeajuns lămurită asupra rostului îndepîlnirii« timp şin bune condiţiuni a planului de însămânţări. Acolo unde muncile au decurs planificat, unde organizaţiile de Parte s’au ocupat îndeaproape de buna desfăşurare a operaţunilor, unde s'au folosit de plin toate atelajele treaba a mers binişor dela început. Aşa stau lucrurile in plasa Spote. In această plasă organizaţiile de Partid au dat un permanent imbol la lucru ţărănimii muncitoare, munca a fost bine organizată în fiecare comună aşa că aproape în întreaga plasă Insâmanţările de toamnă s’au terminat. C nunele Plugari, Fântâneie ş! Bivolari din sus arătata plasă au sfâșit însămânțările încă din ziua de 24 octombrie. Comuna Erbiceni din plasa Podul Iloaie rămăsese mult în urmă cu muncile agricole de toamnă. (continuare în pag. 2-a) In unităţii» sanitar» din Iaşi se desfăşoară aducimente munca pentru realizarea angajamentelor în castea zilei de 7 Noembrie. Până în prezent, la Policlinica Nr. 2, care se afla în întrecere cu Policlinica c.f.r. au fost înfăptuite o serie de importante lucrări prevăzute în obiectivele întrecerii. Astfel, privitor la manipularea de materiale sanitare şi bugetare s’a înregistrat până la 25 Octombrie o economie de 51.003 lei. In cadrul schimbului de experienţă între colectivele acestor două unităţi, echipele de medici şi personal auxiliar s’au întreţinut discutând diferite probleme de ordin ştiinţific şi de organizare. Tot în cadrul întrecerii, Policlinica Nr. 2 deplasează în fiecare Duminică echipe sanitare la sate. Până în prezent s’au făcut trei deplasări (în comunele Andrieşeni, Gropniţa şi Mironeasa). Secţiunea sanitară va infiinta servicii specaie de prim ajutor In timpul nopţii In cadrul angajmentelor pentru 7 Noembrie Secţiunea Sanitară a Comitetului Provizoriu orăşenesc a pus în funcţiune noul centru de transfuzie din strada Karl Marx, iar zilele acestea va avea loc inaugurarea Policlinicii şcolare. Tot în cadrul angajamentelor pentru 7 Noembrie coectivul secţiuni sanitare studiază posibilitatea înfiinţării unor servicii medicale de noapte de prim ajutor, în cartierele oraşului. Importante realizări la Preventoriul de copii „Dr. Climat“ La Preventoriul de copii ,Dr. Curier*, salariaţii depun o muncă intensa pentru realizarea angajamentelor in cinstea zilei de 7 Noembrie, pentru a întâmpina cu cât mai multe succese în muncă această zi de mare sărbătoare a întregii omeniri progresiste. Astfel, salariaţii prevenitoriuul, prin muncă voluntară vor termina zilele acestea construcţia unei clădiri cu două camere, ce va fi afectată câtorva salariaţi. Aceasta s’a realizat cu materialele puse la dispoziţie de Comitetul Provizoriu orăşenesc, înregistrându-se o economie de circa două sute mii lei. Daasemeni, în cadrul angajamentelor pentru 7 Noembrie, a fost pus In funcţiune zilele acestea un laborator cu aparatura şi instrumentarul necesar, salariaţii au văruit prin muncă voluntară Pavilionul Nr. 1 au repus In stare de funcţiune un Salon din Pavilionul Nr. 2, iar dintr’o magazie, printr’o muncă intensă au realizat o spaţioasa sală de clas necesară ţinerii cursurilor pentru elevii bolnavi internaţi în Preventoriu. Ura cinsteai fiai ! Noemmbric» Importante realizări la o serie de unităţi sanitare din oraş In cinstea lui 7 Noembrie Importante economii făcute de tehnicienii dela Ţesătura in cistea 7 lei cî® 7 Noembrie, tehnicienii dela Ţasătura au făcut impor*portante economii. Astfel, inginerul şef Nasch Ludovii care s -a luat angajamentul de o fac® o economie de 200.000 lei, a făcut economii în valoare de lei 300.000. Anca Gh. a făcut economii de materiale, în valoare de 9650 lei, iar Botin Petru, în valoare de 6620 lei, Ioncu Cohn şi Onofraş au făcut împreună, economii la materiale, la pichete și la curele de bataie, în valoare de 13.690 lei. Au mai făcut economii următorii tehnicieni : Cuchi Emilian 6620 iei, Udișteanu I. 5000 lei, Baricinic V. 4000 lei, Crof*ciuc I. 2400 iei. UN PARC DIO DESA Compozitori sovietici la posturile noastre de radio Alexandru Arutiunian şi „Cantata Patriei“ Alexandru Arutiunian este în vârstă de 28 ani. El este unul din cei mai talentaţi compozitori tineri, care s-au impus în ultimii ani. «Cantata Patriei“, scrisă de ei, se numără printre cele mai bune compoziţii muzicale file anului 1948, fiind distinsă cu premiul „Stalin“ de gradul I. Deşi tacă tânăr, compozitorul a acumulat de pe acum o vastă experienţă la domeniul creaţiei. Prima sa lucrare pubicată, «Dans armean», pentru piano, datează din 1935. «Cantată Patriei" este al douăzecelea opus din lista compoziţiilor sale. In această listă se găsesc însemnate Opere Simfonice (Concertul In trei părţi pentru piano şi Orchestră, uvertura „Cauza noastră e dreaptă*, uvertura concertantă oda solemnă, marşul de A. SA VERDIAN triumfal—compoziţii instrumentale de cameră (Suita în trei părţi pentru qrartet de coarde, variaţiuni pentru piano, partita în trei părţi pentru piano, preludii pentru piano, dans pentru pian şi vioară, impropiu pentru violoncel şi piano.)—compoziţii de muzică vocală (cântecul Gusanului, Orovelul din Lomisk, romanţa .Sub această calete“, pe un text de A. Asachian. Studiile şi Ie-a terminat nu de mult „Cantata Patriei“ încheie perioada moscovită a instrucţiunilor sale muzicale. Talentul tânărului compozitor, naturaleţea lui nobilă şi puritatea In exprimarea gândurilor şi a simţirilor, creşterea vijelioasă a măestriei lui In stăpânirea formei, atrag pe bună dreptate atenţiunea şi interesul luimii muzicale. Se împlinesc 10 ani decât Arutiunian apare ca leader al tinerimii compoztoare talentata din Armenia. «Cântecul Guşa» nuui" premiat în 1939 la astribuirea pâinii la ghişee în condiţii cât mai bune continuă să fie o preocupare pentru Comitetul Provizoriu al oraşului. Concursul de compoziţie referitoare la epicul popular «David Sastnski“ , concertul pe tru piano, strălucita lucrare pentru diploma conservatorului din Erivan, în 1941 ; Uvertura „Cauza noastră este dreaptă*, premiată la concursul republican pentru aniversarea a 25-a a Revoluţiei Socialiste din Octombrie, în 1942; Uvertura concertantă*, cântată pentru prima oară la sesiunea Republicilor Transcaucaziene in Decembrie 1944—iată câteva etape în drumul compozitoricesc al lui Arutiu» (Continuare in pag. 2-a) . Pentru 7 Noembrie întreceri intre elevi Urmând exemplul muncitorilor din întreaga ţară, care în cinstea zilei de 7 Noembrie au pornit la întreceri socialiste, şi noi, elevii anului II C, de la Şcoala Technică de Drumuri am chemat la întrecere pe tovarăşii noştri din anul IB. Punctele întrecerii sunt următoarele : Frecvenţa; Ornarea clasei; Colectarea cărţilor la B biotecă; Punctualitatea; Disciplina; Dauzarea ziarelor; Articole la ziarul de perete al şcolii. Noi elevi anului II C tebuie să nu pegătim serios pentru această întrecere şi să lichidăm lipsurile noastre, cât mai grabnic. Intr’ adevăr, avem lipsuri absenţei: continuă să ţie din abundenţă, iar punctualitatea şi disciplina lasă de dorit. Herşcu F. anul II C. Şcoala Techncă Drumuri Marfi 1 No^miri;» 107$ Redacţia IAŞI, STR. VASILE ALECSANDRI 11 Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 Redact!« Admini' TELEFOAvl;nr.' i 209 1210 2042 saptămAna MUZICII SOVIETICE LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO In cadrul convenţiei de coaborare încheată hurt Comitelui de Radiotif-w* și Radiodifuziune de re lângă Consiliul de Miniştri al Republicii Popu*lare Romăne, s’a orgaUV* xnt între 1—7 Noembrig „Săptămâna muzicii Sovietice“ la posturile româneşti de radio. Cu acest priej se vor difuza programe de muică sovietică, trimisă special din U.R.S.S. Auditorii din ţara noastră vor putea asculta astfel producţiuni de valoare ali compozitorilor sovietici executate de artişti emieni. Mâine seară, Marţi 1 Noembrie se va transmitte în re orele 20,50 şi 22 , următorul program prin posturile Bucureşti, Bucureşti II, şi Radio România. iCantata despre pait" de Alex. Arutiunian, text de poeţii Sarmen şi Groşi. Execută corul şi orchestra Comitetului de Ridio Panunional dirijat de Stasevici. Solişti: V. Zaharov artist emerit al R S.F.S.R. şi Zara Dota Ihanova, laureată a con■ cursului internaţional de la Budapesta. Va urma : Concertul pentru vioară şi orchestră de Dimitriî Kabalivski. Execută prof. D. Oistrah, om de artă emerit şi orchestra de Stat din U.RS.S., la pupitru, autoru', — și „Suita din băietul Caievipoeg* de Eugen Kapp cântată de orchestra simfonică a Comitetului Panunional de Radio dirijat de Serghi Goretakov. STAGIUNII DESCHIDEREA TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI s’d Vineri seara la orele 20, jucat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi spectacolul de deschidere a stagiunii ,Mineritu de Mihail Davidoglu. Este a doua stagiune care începe cu o piesă a aceluiaşi autor, inspirată din realităţile vieţii de muncă şi luptă a minerilor din Valea Jului pentru spargergerea normelor, pentru socialism. Cuvântul Introductiv a fost rostit de dr. prof. Gh. AGavriloiei. Apoi s-a desfăşurat spectacolul. Au asistat consulul sovietic la Iaşi, reprezentanţii judeţenei P. M. R., al Comitetului Provizoriu orăşenesc, al Universităţii, al Filialei Uniuatî scriitorilor, etc. La sfârşit, în numele consulatului sovietic de oraşul nostru s’a oferit un buchet de flori colectivului artistic al Teatrului. In numărul viitor vom reveni cu o cronică asupra spectacolului. Cum funcţionează centrele, de desfacere a pâinii Prin controalele repetate efectuate la aceste centre au putut fi depistate cu uşurinţă unele elemente care nu-şi făceau datoria aşa cum trebuie. Un vânzător dela centrul I care a fost găsit în neregulă a fost imediat schimbat. Totodată s-a remarcat faptul că nu peste tot dom* neşte un simţ gospodăresc şi o hgienă bună. Interesează desigur şi felul cum este menţinută pâinea, dacă ea este aşezată ordonat în rafturi, dacă nu este azvâr* lită la întâmplare pe undi se nimereşte. Ori, s’a constatat că din acest punct de vedere, ghişeul din Hală funtcţioneazăă în condiţii puţin mulţumitoare. Starea de curăţenia lasă mult de dorit. (continuare în pag. 2-a)