Opinia, decembrie 1949 (Anul 41, nr. 974-998)
1949-12-01 / nr. 974
r ANUL 41 Nr. 974 * PAGINI 4 LEI ABONAMENTE Lei 360 ........................... 3 luni Lei 5000 întreprinderi, Autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. STEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN ,SH Joi 1 Decembria 194° Redacția IASI, Str. VASILE ALECSANDRI 11 Administraţia IASI, Str. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE RedacţiaNr. 1209Nr. 1210 Administraţia Nr. 2042 12ISEAI 1 Moscova este un oraş de neasemuită şi orginală frumuseţe. Şi din an un an ea devine tot mai frumoasă. Străzile şi pieţele ei au fost lărgite. Cheiurile râului Moscova îmbrăcate în granit şi podurile acestuia, pieţele şi bulevardele, nouile clădiri monumentale şi vechile construcţii, monumente ale arhitecturii ruse, alcătuesc armonioase ansambluri arhitectonice. Viaţa In acest oraş este plăcută şi confortabilă. Nouile clădiri n’au transformat numai centrul, ci şi periferiile Moscovei. Oamenii muncii s’au mutat din subsoluri şi colibe, in clădirile bine amenajat, care au fost construite în regimul sovietic. Cartierele de cocioabe, atât de caracteristice ora- I şelor capitr.Iiste, au fost pe r dep in desfiinţate, în această privinţă, Moscova este un oraş model pentru capitalele lumii. Una din cele mai mari plăgi ale marilor capitale de ţările europene, asiatice şi americane— scris tovarăşul Stalin cu prilejul jubileului de 800 de ani de la înfiinţarea Moscovei—o formează cartierele de cocioabe in care milioane de oameni ai muncii, sărăciţi, sunt condamnaţi la o stare de vegetare şi la o chinuitoare şi înceată moarte. Moscova are meritul de a fi lichidat pe deplin aceste cartiere de cocioabe şi de a fi oferite oamenilor muncii, posibilistea de a se muta din sub, soluri şi colibe, în apartamentele şi casele burghiei şi în noile clădiri bl.e amenajate, care au fost construite de puterea sovietică. La Moscova construirea locuinţelor a fost începută imediat după terminarea răsboiului civil şi zdrobirea intervenţioniştilor străini. Aceste lucrări de construcţie au fost mărite şi extinse paralel cu Întărirea forţei economice a ţrii. Proporţiile lucrărilor de construcţie au fost mai ales sporite incepând din anul 1935, când a fost aprobat planul general al reconstruirii Moscovei. Realizarea cu succes a planuri reconstruirii Moscovei a transformat de nerecunoscut, capital sovietică, In locul unor căsuţe şubrede, în locuri virane au apărut străzi şi cartiere întregi, alcătuite de corpuri noi de locuinţe. Până la anul 1947 a fost dată In exploatare o suprafaţă locativă de peste şasa milioane de metri pătraţi. Numai In sectorul Proletarska, cu o populaţia foarte densă, aproape două treimi din oamenii muncii trăesc acum tn case noi. R construirea Moscove n’a fost întreruptă nici în t mpul războiului. Tocmai în aceşti ani foarte greu pentru ţară a fost construit un traseu al metropolitanu* Iui. Atunci" au fost construit** şi Case de locuit. După război, construirea locuinţelor a fost remepută în proporţii uriaşe. Panul cincinal postbelic prevede ca la Moscova să se construiască o suprafaţă rocativă de trei milioane metri pătraţi. Nic o ţară capitalistă nu cunoaşte asemenea proporţii în ceea ce priveşte construirea da locuinţe. Precum se știe, în Statele Unite, Anglia şi în alte state imper '(continuare în pag. 2-a) Moscova clâdoste, Moscova înflorește ,ae p. GOTTAV La Politehnica Muncitorească Studenţii muncitori îşi însuşesc temeinic cunoştinţe teoretice — Organizarea grupelor de seminar, metodă eficace de aprofundare a materiilor. Despre unele deficienţe ale predării cursurilor — l Lărgirea sectorului nostru industrial ca şi asigurarea unei puternice industrii grele necesară construirii socialismului fiin ţara noastră, presupun, ridicarea şi pregătirea unor cadre numeroase de specialişti. De aceea, reforma învăţământului—inspirată şi iniţiată de Partidul Muncitoresc Român, — a extins o posibilitâţile de desvoltare ale învăţământului tehnic, căutând oa prin înfiinţarea de nouă institute să poată dota Întreprinderile noastre cu specialiştii necesari. In acest scop a luat fiinţă pe lângă Institutele Politehnice din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Facultatea de Mecanică din Cluj, primele politehnici muncitoreşti. Ele vor avea o durată de doi ani, pregătind ingineri de exploatare in specialităţile siderurgie, mecanică, electrotehnica, chimie industrială, textile şi prelucrarea lemnului. Studenţii sunt recrutaţi din rândurile fruntaşilor in producţie care au dovedit aptitudini deosebite, precum şi un nivel de cunoştinţe corespunzător. La Institutul Politehnic din Iaşi incii din timpul vacanţei universitare de vară au început pregătirile în vederea deschiderii în bune condiţiuni a Politehnicii Muncitoreşti. Institutul Po- Kashnic Muncitoresc din oraşul nostru cuprinde trei facultăţi: mecanică, electrotehnică şi chimie care funcţionează în localul Politehnicii „Oh. Aşa citi" şi unde, studenţii muncitori admişi la examenul de sancţionare, desfăşoară astăzi o rodnică activitate. Ei au prilejul să-şi îmbogăţească nivelul cunoştinţelor teoretice, să poată găsi activităţii lor practice, probleme şi aspecte noul. Recrutaţi din rândurile muncitorilor fruntaşi din industria metalurgică şi chimică, cu o activitate - producţie între 5-14 ani, ei aduc pe băncile facultăţilor noastre minunata imperienţă a muncii de Uscare zi ca şi devotamentul nestăvilit pentru cauza milioanelor de oameni ai muncii din ţara noastră, construirea socialomului. Fiecare şf-a legat numele de întreprinderea unde a lucrat, printr’o actvitate rodnică, creatoare. Prin grija Partidului numeroşi inovatori au posibilitatea în cadrul Pdl. ■khnicll Muncitoreşti să-şi sporească câmpul cunoaşterii tehnice şi ştiinţifice, să poată găsi noi şi noi procedee de îmbunătăţire calitativă a procesului de producţie. Foarte Instructivă a fost discuţia pe care am purtat-o cu utemistul Necşu Stan, matriţei la rece la fabrica „Electrotub“ din Bucureşti, autorul unei Inovaţii constând în construirea unei matriţe care execută patru operaţiuni la producerea lămpilor de petrol sau aceia dusă cu Alexandrescu Vasile, decatrician la curenţi slabi la întreprinderea „Vestitorul“ din Bucureşti, care a redus timpul de lucru la montarea în serie a telefoanelor cu 45 la sută. Un deosebit interes pentru noutate, pentru o cunoaştere tot mai cuprinzătoare, iată ce caracterizează activitatea studenţilor muncitori de la Politehnica Muncitorească din Iaşi.O bună distribuire la wiaiaries şi organizarea grupelor de seminare, sisigură o însuşire temeinică a cunoştinţelor Programa analitică prevede pentru primul semestron Voinea (Continuare în pag. 2-a)" Cum se face economie de curent electric la „Comlemn“ Falul cum înţeleg alii funcţionari al Societăţii Comerciala Comlemn Iaşi să realieza economie la curent electric nu e deloc recomandabil. Luni 28 Noembrie, la ora 9 dimineaţa crdeau douăi becuri mari în unul de brourle susprâf cstsi societâi’. E drept că odaia în care erau aprinsa cele doua becuri este destul de întunecoasă. Dar dacă ardea un singur bec şi acela de mai puţine lumin’, ar fi fost suficient. Funcţionarii din instiuţii trebuie sâ se deprindă a rajionciza consumul electric, pentru a se facilita în acest mod buna funcționare a industriilor. In cinstea zilei de 21 Decembrie Secţia II vagonul şi-a luat angajamentul să întâmpine cea de-a 70.« a aniversare a tovarăşului Stalin prin repararea a 3 vagoane peste normă. Ea va realiza aceasta în orele libere, prin muncă voluntară. Brigada utemistă de C.A.M. obţine noui succese în cinstea zilei de 21 Decembrie. Muncind cu râvnă ea au reuşit să îmbunătăţească simţitor calitatea produselor. Astfel, tinerii de la secţiile umezit, ales foi şi tăiat tutun, au reuşit să reducă până acum deşeurile cu 1 la sută, iar calitatea produselor a fost îmbunătăţită cu 10 la sută faţă de luna trecută. Muncitorii şantierului „Filatura Socela“ au realizat in cinstea zilei de naştere a tovarăşului Stalin—noui victorii. Ei au reuşit să îndeplinească complect lucrările de tencuire a sedurior, să depăşească cu 10 la sută confecţionarea ferestrelor metalice. Deasemeni, ei au reuşit să întreacă cu 15 la sută in ultima perioadă, lucrarea de izolare a acoperişului cu carton asfaltat şi cu 60 la sută izolarea cu hazbit, terminându-se complect şi instalaţia de geamuri simple. Lucrările pentru construirea luminatoarelor externe ca şi pentru suprafaţa de temelie a bolţior au fost depăşite cu 50 la sută. in activitatea societăţii de Stat „Alimentara“ — O importantă reţea de magazine în întreg oraşul — — Organizaţia de Partid de la Alimentara trebuie să urmărească necontenit modul cum salariaţii înţeleg să adopte atitudinea nouă faţă de muncă — Societatea comercială I da Stat «Alimentara* (fostă Moldova) a isbutit In bun. măsură ca, în decurs de un an şi jumătate de când fiinţează să obţie succese în munca Cs o Indepineşte în sectorul comerţului de Stat. Daca anaizăm activitatea din anul acesta a Soc. Alimentara constatăm că în primul rând o realizare pozitivă a fost înfăptuită In ceea ce priveşte sporirea reţelei centrelor de desfacere. 13 cerctre noul In planul de investiţii au fost prevăzute pentru anul In curs înfiinţarea a 13 noul magizine de desfacere. Planul s'a realizat sută In sută încă din luna octombrie. Ceea ce este mai vrednic de semnalare, e faptul că în amenajarea acestor centre s’a obţinut o economie de peste 50 la suta din suma alocată. Economiile au rezultat din folosirea pentru rafturi şi tejghele a unor materiale deja utilizate, care au fost fust refăcute şi revopsite.In distribuirea acestor magazine de desfacere în cuprinsul oraşului s'a urmărit, „ca fiecare cartier muncitoresc să aibă măcar un centru „Alimentara". Astăzi avem In localitate 19 centre Alimentara situate astfel: strad Gh. Dimitrov (centrale) ; 30 Decembrie ( ângăgara) str. Păcurari (piața) ; Bucşinescu, Profesor Parhon (peste drum de Ţesătura), str. Ilie Pintate (peste drum de poarta Atelerilor C. F. R.) Tg. Cudlui; In Interiorul Halei ; în piaţa Sf. Spridon, strada Ing. Ada Marinescu , str. Republicii, str. Prof. Parhon (capăt) str. Picurări (în vecinătatea uliţei ce duce la C. A. M); strada Tituasi (Ateneu) strada Aurel Vlaicu (lângă garajul Rita); str. An. Pana; str. Ştefan cel Mare (colţ cu Dobrogeanu*Gherea) str. Qilata; str. Profesor Pahon. De asemeni s'a cerat un centru în corn. Tg. Frumos; iar la lasi A. M. (Continuare in pag. 3-a) FAPTE şi COMENTARII Dintr’o comoditate a persona, tului dela centrul Aprozarului de vis»a«vis de sediul Filialei ARLUS se face cu regularitate coadă... Ia mere. Nu-i just de a se lăsa să aştepte afară cei 12—13 oameni care vor să cumpere mere mai ales că interiorul sucursalei e destul de spaţios, numărul acesta nedând loc la aglomeraţie. Trebue să se. Ia imediat măsuri pentru a se intetara acest sistem care oglindeşte comoditatea şi nicidecum rezolvarea justă a problemei serviciului. Datorită sprijinului Organizaţiei de Partid şi a Comitetului Provizoriu s’au inceput lucrările in vederea amenajării aparatului de Roentgenterapie la Policlinica nr. 1. Vor fi amenajate totodată și o serie de boxe speciale necesare bolnavilor care vor urma tratamentul. Un medic specialist va avea răspunderea tratamentului care va putea fi aplicat la tot felul de boli , boli de piele, sciatice rebele la tratamant, cancere etc. Instalarea noului aparat de Roentgenterapie profundă constitue un sprijin medical deosebit de important acordat oamenilor muncii din orașul nostru. Acum o lună s-a deschis Clubul Sindicatului Constructori. Acest club, care funcţionează in clădirea Consiliului Sindical, cuprinde o sală de lectură in care se joacă şi ping-pong şi o sală specială pentru şah. Felul în care funcţionează biblioteca acestui club lasă de dorit. Sunt antrenaţi prea puţini membri ai clubului să consulte revistele şi periodicele dându-se un schimb prea mare interes pentru ping-pong şi şah. Lectura e cel puţin tot atăt de folositoare cât şi sportul. In ceea ce priveşte împrumutul acasă, bibliotecarul nu Împrumută cărţi pentru motivul că membrii clubului... nu au carnete. E necesar ca in scurt timp să se desvolte şi această latură a activităţii clubului. Întrucât buna funcţionare a bibliotecii va asgura desfăşurarea activităţii culturale. In lupta pentru economii de combustibil importantă inovaţie a unui muncitor ceferist emiaşi Muncitorul CFR-ist Melinte Ioan a reuşit datorită îndrumărilor date de Organizaţia de bază şi de comitetul de fabrică să aducă o inovaţie interesantă şi importantă privind felul în care se făcea iluminatul trenurilor. El a descoperit o nouă metodă de iluminare a felinarilor de la urma trenului și a ceilor colfare, înlocuind folosirea petrolului prin introducerea unui bec electric ce are legătura cu dinamul ultimului vagon tâmple fiind, in acest mod înlăturate. Iluminatul cu petrol avea Inconvenientul că vântul stint gea adesea ori lămpile felinarelor facilitând eventualele accidente de tren. In afară de faptul că aacest pericol este complect euitat, se realizează însemnate economii de combustibil. Un felinar consuma pese 30 de litri de petrol lunar, iar acum datorită inovaţiei realizate este necesar un singur bec electric care costă 100 lei şi arde trei luni. Inovaţia muncitorului CFR- ist Melinte Ioan alăturându-se celorlalte inovaţii ale muncitorilor din întreaga ţară, contribue la construirea socialismului în RPR. Duminecă la Iaşi s-a deschis Şcoala Medie Technnică de Energie Electrică Duminică 27 Noembrie ori. Intr’un cadru festiv, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor locale, a corpului profesoral şi a părinţilor elevilor, a avut loc Inaugurarea Şcolii Medii Tehnică de Energie Electrică. Luând cuvântul, tov. prof. Ifrim Ştefan directorul Şcolii, a făcut un bilanţ al activităţii în comun, dusă de profesori şi elevi pentru amenajarea şi punerea în funcţiune a şcolii. Vorbitorul a mulţumit Partidului şi Ministerului de resort care prin reformele iniţiate şi efectuate arată deosebita grijă pe care o poartă maselor largi muncitoare din Republica noastră Populară. In numele elevilor a vorbit U. T. M-i stul Canoliu Const* Durata cursurilor fi perspectivele de viitor ale elevilor Cursurile, cari vor fi teoretice şi practice vor dura patru ani. Întrucât şcoala nu dispune anul acesta de ateliere şi laboratoare proprii, elevii vor presta lucrările practice la întreprinderile E.T.A.C.S. La terminarea cursurilor, elevii absolvenţi, în afară de faptul că vor fi imediat plasaţi în câmpul muncii, dar au deschise in faţa lor, largi perspective de viitor, el putând urma, asemenea elevilor de la celelalte şcoli medii sau licee teoretice, diferite Institute Superioare de învăţământ (Politehnic- Ştiinţe Fizico-chimice, Matematica, etc.). Cazarea elevilor. Fondurile alocate de minister Cazarea elevilor este asigurată prin amenajarea unui dormitor în localul Şcolii Medii Tehnice Profesionale de Fete Nr. 1 (fost RF. /?.), unde dorm cei 30 de elevi interni, masa se serveşte în localul propriu de la Sf. Sava, unde funcţionează şcoala (localul Şcolii Profesionale Nr. 2). Grija Ministerului s-a dovedit a fi deosebit de mare, acordând burse lunare integrate, la 30 elevi, urmând ca in scurt timp sa aloce fondurile pentru bursele ce vor fi repartizate unui mare număr din restul elevilor, întrucât aproape toţi, cu excepţia a 2-3 elevi sunt fii de muncitori Ministerul a repartizat 59 la sută din materialul didactic necesar elevilor și suma de lei 228000 urmând ca fondul de 5000 lel să sosească in scurt timp. Pentru procurarea și dotarea cu ustensile a unui laborator în care elevii vor experimenta diferite probie- I. H. Continuare în pagini 3-6 Fiecare tânăr, fiecare sportiv, fiecare iubitor al şahului, trebue să participe la Campionatul Popular de şah , Cupa Unităţii Tineretului si mai apoi .* Campionatul Popular de Şah pe anul 1949 au însemnat un fericit mijloc de popularizare şi afirmare a şahului in rândurile oamenilor muncii din oraşul nostru. As tăzi, nu există club muncitoresc, fabrică, întreprinderi sau atelier in care să nu existe preocupare pentru acest joc. vGimnastica minţii a fost îndrăgită de muncitori, care găsesc o destindere plăcută in temele variate din mişcarea pieior, care desvoltă numeroase insuşiri personale. Competiţiile de massa au mai avut însă şi rolul de a descoperi noul talente, de a scoate la lumnă elementele dotate, cere zăceaula anonimat. Şi în această privinţă, CUT-ul a triumfat şi odată cu acastă competiţie de massă şi sportul din Iaş. Fiindcă de aici de pe meleagurile Iaşului au izvorât numeroase talente. Ne mai despart doar două zile până la data începerii Campionatului Popular de Şah pe anul 1950 şi peste tot, in fabrici, în şcoli, facultăţi şi 11 fluţi mult re pregătirile pen- tru mobilizarea tineret,.Ii care va la startul acestei mari competiţii de massă, sunt pe sfârşite. Folosind experienţa bogată a ediţii de anul trecut, mjoritatea responsabililor sportivi din diferitele unităţi au început din timp munca de mobilare a tinerilor şi vârstnicilor participanţi la Campionatul de Şah. In 15 unităţi muncitoreşti, şcolare şi universitare au fost organizate cercuri de bilete care au fost şi mai sunt frecventate de un mare număr de tineri şi vârstnici care doresc să se iniţieze in tainele şahului. La ETACS — de pildă — au fost învăţaţi să joace şah un număr de 20 de tineri. La PTT s’a dus deasemeni o muncă laborioasă, instructorul trimis de CCFS reuşind să iniţieze un şah pe numeroşi funcţionari PTT-işti. In schimb, la CAM centrul de iniţiere n’a funcţionat in bune condiţii, aceasta datorită delăsării responsabilului sportiv al întreprinderii. Deasemeni, la Arte Grafice nu se va putea duce aproape niciun fel de activitate sportivă in timpul iernii (implicit nici activitatea şahistă) deoarece --I----întreprinderea a evacuat clubul din sala special rezervată pentru acest scop şi a pus un ea maşini tipografice. In acest fe- Arte Grafice se vede in imposibilitatea de a participa in Camtpionatul Popular de Şah. O măsură pentru soluţionarea acestei probleme, se impune imediat. * La toate centrele a«. —. s’au confecţionat table noul a® şah — din carton — pe care instructorii CCFS exemplifică diferite mişcări, elevilor centrelor de Sniftere. d in 10 unităţi şi anume „ la Comcar, UTM, Librăria Noastră, „6 Martie“, RATA, Cartea Rusă“, Ciocanul, Arlus, Constructori şi Ţeăstura s’au pus vitrine cu probleme de şah, pentru rezolvare în scopul de a stimula interesul pentru Campionatul Popular. Tot in acelaş scop s’au pus numeroase panouri in centrele muncitoreşti, in şcoli şi la Universitate. * In ultima şedinţă care a avut Ioc la Consiliul Sindical Judeţean, ETACS-ul a chemat la Întrecere toate grupările sportive din oraş, obiectivul principal fiind mobilizarea în Campionatul Popular. In cadrul acestei şedinţe, Clubul Sportiv Universitar şi-a luat angajamentul de a mobiliza 1500 de studenţi, în Campionatul Popular. * Comitetul Judeţean CCFS va trimite echipe model de şah în mediul sătesc, pentru a trezi interesul ţăranilor muncitori pentru marea competiţie populară care va incepe la 1 Decembrie. Tot in această direcţie, responsabilii sportivi din şcolile medii şi tehnice din Isi şi au luat angajamentul de a confecţiona câte două şahturi şi a le trimite ţăranilor muncitori din judeţul nostru, pentru a suplini astfel lipsa de şahturi — din pasele judeţului nostru — necesare pentru Campionatul Popular. * Zilele care au mai rămas până la data începerii Campionatului Popular vor trebui folosite la scopul terminării campaniei de mobilizare a tinerilor şi vârstnicilor pentru Campionatul Popular de Şah, inlăturându-se cât mai grabnic de ferestele semnalate de noi mai sus. Fiecare tănăr, fiecare sportiv, fiecare iubitor al şahului trebuie să participe la Campionatui Popular.’