Opinia, decembrie 1949 (Anul 41, nr. 974-998)

1949-12-01 / nr. 974

r ANUL 41­ Nr. 974 * PAGINI 4 LEI ABONAMENTE Lei 360 ........................... 3 luni Lei 5000 întreprinderi, Autorități pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. STEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN ,SH Joi 1 Decembria 194° Redacția IASI, Str. VASILE ALECSANDRI 11 Administraţia IASI, Str. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE Redacţia­­Nr. 1209­­Nr. 1210 Administraţia Nr. 2042 12ISEAI 1 ­ Moscova este un oraş de neasemuită şi orginală fru­­museţe. Şi din an un an ea devine tot mai frumoasă. Străzile şi pieţele ei au fost lărgite. Cheiurile râului Mos­cova îmbrăcate în granit şi podurile acestuia, pieţele şi bulevardele, nouile clădiri monumentale şi vechile cons­trucţii, monumente ale ar­hitecturii ruse, alcătuesc ar­monioase ansambluri arhi­tectonice. Viaţa In acest oraş este plăcută şi confor­tabilă. Nouile clădiri n’au trans­­format numai centrul, ci şi periferiile Moscovei. Oamenii muncii s’au mutat din sub­soluri şi colibe, in clădirile bine amenajat­, care au fost construite în regimul sovie­tic. Cartierele de cocioabe, atât de caracteristice ora- I şelor capitr.Iiste, au fost pe r dep in desfiinţate, în această­­ privinţă, Moscova este un oraş model pentru capitalele lumii. Una din cele mai mari plăgi ale marilor capitale d­e ţările europene, asiatice şi americane—­ scris tova­răşul Stalin cu prilejul jubi­leului de 800 de ani de la înfiinţarea Moscovei—­o for­mează cartierele de cocioabe in care milioane de oameni ai muncii, sărăciţi, sunt con­damnaţi la o stare de vege­tare şi la o chinuitoare şi înceată moarte. Moscova are meritul de a fi lichidat pe deplin aceste cartiere de­­ cocioabe şi de a fi oferit­e oamenilor muncii, posib­ilis­­tea de a se muta din sub, soluri şi colibe, în aparta­mentele şi casele bur­gh­­iei şi în noile clădiri bl.­e a­­menajate, care au fost cons­truite de puterea sovietică. La Moscova construirea locuinţelor a fost începută imediat după terminarea răs­­boiului civil şi zdrobirea in­­tervenţioniştilor străini. A­­ceste lucrări de construcţie au fost mărite şi extinse pa­ralel cu Întărirea forţei eco­nomice a ţ­rii. Proporţiile lucrărilor de construcţie au fost mai ales sporite ince­pând din anul 1935, când a fost aprobat planul general al reconstruirii Moscovei. Realizarea cu succes a planu­ri reconstruirii Mos­covei a transformat de ne­­recunoscut, capita­l sovie­tică, In locul unor căsuţe şubrede, în locuri virane au apărut străzi şi cartiere întregi, alcătuite de corpuri noi de locuinţe. Până la anul 1947 a fost dată In exploatare o suprafaţă lo­ca­ti­vă de peste şasa mili­­oane de metri pătraţi. Nu­mai In sectorul Proletarska, cu o populaţia foarte densă, aproape două treimi din oamenii muncii trăesc acum tn case noi. R construirea Moscove n’a fost întreruptă nici în t mpul războiului. Tocmai în aceşti ani foarte greu pentru ţară a fost construit un traseu al metropolitanu* Iui. Atunci" au fost construit** şi Case de locuit. După răz­boi, construirea locuinţelor a fost rem­­epută în pro­porţii uriaşe. P­anul cinci­nal postbelic prevede ca la Moscova să se construiască o suprafaţă rocativă de trei milioane metri pătraţi. Nic o ţară capitalistă nu cunoaşte asemenea proporţii în ceea ce priveşte construi­rea da locuinţe. Precum se știe, în Statele Unite, An­glia şi în alte state imper '(continuare în pag. 2-a) Moscova clâdoste, Moscova înflorește ,ae p. GOTTAV La Politehnica Muncitorească Studenţii muncitori îşi însuşesc temeinic cunoştinţe teoretice — Organizarea grupelor de seminar, metodă eficace de aprofundare a materiilor. Despre unele deficienţe ale predării cursurilor — l Lărgirea sectorului nostru industrial ca şi asigurarea u­­­nei puternice industrii grele necesară construirii socialismului fiin ţara noastră, presupun, ridicarea şi pregătirea unor cadre numeroase de specialişti. De aceea, reforma învăţământului—in­spirată şi iniţiată de Partidul Muncitoresc Român, — a extins o posibilitâţile de desvoltare ale învăţământului tehnic, căutând o­a prin înfiinţarea de nouă institute să poată dota Întreprinde­rile noastre cu specialiştii necesari. In acest scop a luat fiinţă pe lângă Institutele Politeh­nice din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Facultatea de Mecanică din Cluj, primele politehnici muncitoreşti. Ele vor avea o du­rată de doi ani, pregătind ingineri de exploatare in specialită­ţile­­ siderurgie, mecanică, electrotehnica, chimie industrială, textile şi prelucrarea lemnului. Studenţii sunt recrutaţi din rândurile fruntaşilor in pro­ducţie care au dovedit aptitudini deosebite, precum şi un ni­­vel de cunoştinţe corespunzător. La Institutul Poli­­tehnic din Iaşi incii din timpul vacanţei universitare de vară au început pregătirile în ve­derea deschiderii în bune condiţiuni a Politehnicii Muncitoreşti. Institutul Po- Kashnic Muncitoresc din o­­raşul nostru cuprinde trei facultăţi: mecanică, elec­trotehnică şi chimie care funcţionează în localul Po­litehnicii „Oh. A­şa citi" şi unde, studenţii muncitori admişi la examenul de sa­ncţionare, desfăşoară as­tăzi o rodnică activitate. Ei au prilejul să-şi îm­bogăţească nivelul cunoş­­tin­ţelor teoretice, să poată găsi activităţii lor prac­tice, probleme şi aspecte noul. Recrutaţi din rându­rile muncitorilor fruntaşi din industria metalurgică şi chimică, cu o activitate - producţie între 5-14 ani, ei aduc pe băncile facul­tăţilor noastre minunata im­perienţă a muncii de Uscare zi ca şi devota­mentul nestăvilit pentru cauza milioanelor de oa­meni ai muncii din ţara noastră, construirea socia­­lomului. Fiecare şf-a legat nu­­mele d­e întreprinderea unde a lucrat, printr’o ac­­tvi­ta­te rodnică, creatoare. Prin grija Partidului nu­meroşi inovatori au posi­bilitatea în cadrul Pd­l. ■khnicll Muncitoreşti să-şi sporească câmpul cunoaş­terii tehnice şi ştiinţifice, să poată găsi noi şi noi procedee de îmbunătăţire calitativă a procesului de producţie. Foarte Instructivă a fost discuţia pe care am pur­tat-o cu utemistul Necşu Stan, matriţei la rece la fabrica „Electrotub“ din Bucureşti, autorul unei I­­novaţii constând în cons­truirea unei matriţe care execută patru operaţiuni la producerea lămpilor de petrol sau aceia dusă cu Alexandrescu Vasile, deca­trician la curenţi slabi la întreprinderea „Vestitorul“ din Bucureşti, care a re­dus timpul d­e lucru la mon­­t­area în serie a telefoane­lor cu 45 la sută. Un deosebit interes pen­tru noutate, pentru o cu­noaştere tot mai cuprin­zătoare, iată ce caracteri­zează activitatea studen­ţilor muncitori de la Poli­tehnica Munci­torească din Iaşi.O bună distribuire la wiaiaries şi orga­nizarea grupelor de seminare, sisi­gură o însuşire te­meinică a cunoş­tinţelor Programa analitică pre­vede pentru primul semes­­tron Voinea (Continuare în pag. 2-a)" Cum se face economie de curent electric la „Comlemn“ Falul cum înţeleg alii funcţionari al Societăţii Co­merciala Comlemn Iaşi să real­ieza economie la curent electric nu e deloc recomandabil. Luni 28 Noembrie, la ora 9 dimineaţa crdeau douăi becuri mari în unul de brourle susprâf cstsi societâi’. E drept că odaia în care erau aprinsa cele doua becuri es­te destul de întunecoasă. Dar dacă ardea un singur bec şi acela de mai puţine lumin’, ar fi fost sufi­cient. Funcţionarii din instiuţii trebuie sâ se deprindă a ra­ji­onci­za consumul electric, pentru a se facilita în­ acest mod buna funcționare a industriilor. In cinstea zilei de 21 Decembrie Secţia II vagonul şi-a luat angajamentul să în­tâmpine cea de-a 70.« a a­niversare a tovarăşului Stalin prin repararea a 3 vagoane peste normă. Ea va realiza aceasta în orele libere, prin muncă voluntară. Brigada utemistă de C.A.M. obţine noui succese în cinstea zilei de 21 De­cembrie. Muncind cu râvnă ea au reuşit să îmbunătă­ţească simţitor calitatea produselor. Astfel, tinerii de la sec­ţiile umezit, ales foi şi tăiat tutun, au reuşit să reducă până acum de­şeurile cu 1 la sută, iar calitatea produselor a fost îmbunătăţită cu 10 la sută faţă de luna trecută. Muncitorii şantieru­lui „Filatura Socela“ au realizat in cinstea zilei de naştere a tova­răşului Stalin—noui vic­torii. Ei au reuşit să înde­plinească complect lucră­rile de tencuire a sedu­­rior, să depăşească cu 10 la sută confecţionarea fe­restrelor metalice. Dea­se­meni, ei au reu­şit să întreacă cu 15 la sută in ultima perioadă, lucrarea de izolare a a­­coperişului cu carton as­faltat şi cu 60 la sută i­­zolarea cu h­azbit, termi­­nându-se complect şi in­stalaţia de geamuri sim­ple. Lucrările pentru con­struirea luminatoarelor externe ca şi pentru su­prafaţa de temelie a bol­ţi­or au fost depăşite cu 50 la sută. ­in activitatea societăţii de Stat „Alimentara“ — O importantă reţea de magazine în întreg oraşul — — Organizaţia de Partid de la Alimentara trebuie să urmărească necontenit modul cum salariaţii înţeleg să adopte atitudinea nouă faţă de muncă — Societatea comercială I da Stat «Alimentara* (fostă Moldova) a isbutit In bun.­ măsură ca, în de­curs de un an şi jumă­­tate de când fiinţează să obţie succese în munca Cs o Indep­ineşte în sec­torul comerţului de Stat. Daca ana­izăm activi­tatea din anul acesta a Soc. Alimentara consta­tăm că în primul rând o realizare pozitivă a fost înfăptuită In ceea ce pri­veşte sporirea reţelei cen­trelor de desfacere. 13 cerctre noul In planul de investiţii au fost prevăzute pentru anul In curs înfiinţarea a 13 noul magizine de des­facere. Planul s'a realizat sută In sută încă din luna octombrie. Ceea ce este mai vred­­nic de semnalare, e faptul că în amenajarea acestor centre s’a obţinut o eco­nomie de peste 50 la suta din suma alocată. Econo­miile au rezultat din fo­losirea pentru rafturi şi tejghele a unor materiale deja utilizate, care au fost fust refăcute şi revop­­site.In distribuirea acestor magazine de desfacere în cuprinsul oraşului s'a ur­­mărit, „ca fiecare cartier muncitoresc să aibă mă­­car un centru „Alimen­tara". Astăzi avem In locali­tate 19 centre Alimen­­tara situate astfel: strad Gh. Dimitrov (centrale) ; 30 Decembrie ( ângăgara) str. Păcurari (piața) ; Buc­­şinescu, Profesor Parhon (peste drum de Ţesătura), str. Ilie Pintate (peste drum de poarta Ate­leri­lor C. F. R.) Tg. Cud­lui; In Interiorul Halei ; în piaţa Sf. Sp­ridon, strada Ing. Ada Marinescu , str. Republicii, str. Prof. Par­­hon (capăt) str. Picurări (în vecinătatea uliţei ce duce la C. A. M); strada Titu­asi (Ateneu) strada Aurel Vlaicu (lângă gara­jul Rita); str. An. Pana; str. Ştefan cel Mare (colţ cu Dobrogeanu*Gherea) str. Qilata; str. Profesor Pahon. De asemeni s'a c­erat un centru în corn. Tg. Frumos; iar la lasi A. M. (Continuare in pag. 3-a) FAPTE şi COMENTARII Dintr’o comoditate a persona, tului dela centrul Aprozarului de vis»a«vis de sediul Filialei ARLUS se face cu regularitate coadă... Ia mere. Nu-i just de a se lăsa să aş­­tepte afară cei 12—13 oameni care vor să cumpere mere mai ales că interiorul sucursalei e destul de spaţios, numărul aces­ta ne­dând loc la aglomeraţie. Trebue să se. Ia imediat mă­­suri pentru a se intet­ar­a acest sistem care oglindeşte comodi­­tatea şi nicidecum rezolvarea justă a problemei serviciului. Datorită sprijinului Organizaţi­ei de Partid şi a Comitetului Pro­­vizoriu s’au inceput lucrările in vederea amenajării aparatului de Roentgenterapie la Policlinica nr. 1. Vor fi amenajate totodată și o serie de boxe speciale necesare bolnavilor care vor urma trata­­mentul. Un medic specialist va avea răspunderea tratamentului care va putea fi aplicat la tot felul de boli , boli de piele, sciatice rebele la tratamant, cancere etc. Instalarea noului aparat de Roentgenterapie profundă consti­­tue un sprijin medical deosebit de important acordat oamenilor muncii din orașul nostru. Acum o lună s-a deschis Clu­bul Sindicatului Constructori. Acest club, care funcţionează in clădirea Consiliului Sindical, cuprinde o sală de lectură in care se joacă şi ping-pong şi o sală specială pentru şah. Felul în care funcţionează bi­­blioteca acestui club lasă de do­­rit. Sunt antrenaţi prea puţini membri ai clubului să consulte revistele şi periodicele dându-se un schimb prea mare interes pen­­tru ping-pong şi şah. Lectura e cel puţin tot atăt de folositoare cât şi sportul. In ceea ce priveşte împrumu­tul acasă, bibliotecarul nu Îm­prumută cărţi pentru motivul că membrii clubului... nu au carnete. E necesar ca in scurt timp să se desvolte şi această latură a activităţii clubului. Întrucât buna funcţionare a bibliotecii va as­­­gura desfăşurarea activităţii cul­­turale. In lupta pentru econo­mii de combustibil importantă inovaţie a unui muncitor ceferist emi­­aşi Muncitorul CFR-ist Melinte Ioan a reuşit datorită îndru­mărilor date de Organizaţia de bază şi de comitetul de fabrică să aducă o inovaţie interesantă şi importantă pri­vind felul în care se făcea iluminatul trenurilor. El a descoperit o nou­ă me­todă de iluminare a felinari­­lor de la urma trenului și a cei­lor colfare, înlocuind folosi­rea petrolului prin introduce­rea unui bec electric ce are legătura cu dinamul ultimu­lui vagon tâmp­le fiind, in acest mod înlăturate. Iluminatul cu petrol avea Inconvenientul că vântul stint gea adesea ori lămpile feli­narelor facilitând eventualele accidente de tren. In afară de faptul că a­­acest pericol este complect e­­uitat, se realizează însemna­te economii de combustibil. Un felinar consuma pes­e 30 de litri de petrol lunar, iar acum datorită inovaţiei rea­lizate este necesar un singur bec electric care costă 100 lei şi arde trei luni. Inovaţia muncitorului CFR- ist Melinte Ioan alăturându-se celorlalte inovaţii ale munci­torilor din întreaga ţară, cont­­ribue la construirea socialis­mului în RPR. Duminecă la Iaşi s-a deschis Şcoala Medie Technnică de Energie Electrică Duminică 27 Noembrie ori. Intr’un cadru festiv, în pre­zenţa reprezentanţilor auto­rităţilor locale, a corpului profesoral şi a părinţilor elevilor, a avut loc Inaugu­rarea Şcolii Medii Tehnică de Energie Electrică. Luând cuvântul, tov. prof. Ifrim Ştefan directorul Şco­lii, a făcut un bilanţ al ac­tivităţii în comun, dusă de profesori şi elevi pentru a­­menajarea şi punerea în funcţiune a şcolii. Vorbito­rul a mulţumit Partidului şi Ministerului de resort care prin reformele iniţiate şi e­­fectuate arată deosebita gri­jă pe care o poartă mase­lor largi muncitoare din Repu­blica noastră Populară. In numele elevilor a vor­bit U. T. M-i stul Can­oliu Const* Durata cursurilor fi perspectivele de vii­tor ale elevilor Cursurile, cari vor fi te­oretice şi practice vor dura patru ani. Întrucât şcoala nu dis­pune anul acesta de ateli­ere şi laboratoare proprii, elevii vor presta lucrările practice la întreprinderile E.T.A.C.S. L­a terminarea cursurilor, elevii absolvenţi, în afară de faptul că vor fi imediat plasaţi în câmpul muncii, dar au deschise in faţa lor, largi perspective de viitor, el putând urma, asemenea elevilor de la celelalte şcoli medii sau licee teoretice, diferite Institute Superioare de învăţământ (Politehnic- Ştiinţe Fizico-chimice, Ma­tematica, etc.). Cazarea elevilor. Fon­­durile alocate de minister Cazarea elevilor este asi­gurată prin amenajarea u­nui dormitor în localul Şco­lii Medii Tehnice Profesio­nale de Fete Nr. 1 (fost R­­F. /?.), unde dorm cei 30 de elevi interni, masa se ser­veşte în localul propriu de la Sf. Sava, unde funcţionează şcoala (localul Şcolii Pro­fesionale Nr. 2). Grija Ministerului s-a do­vedit a fi deosebit de mare, acordând burse lunare inte­­grate, la 30 elevi, urmând ca in scurt timp sa aloce fondurile pentru bursele ce vor fi repartizate unui mare număr din restul elevilor, întrucât aproape toţi, cu ex­cepţia a 2-3 elevi sunt fii de muncitori Ministerul a repartizat 59 la sută din materialul di­dactic necesar elevilor și suma de lei 228000 urmând ca fondul de 500­0 lel să sosească in scurt timp. Pentru procurarea și do­tarea cu ustensile a unui laborator în care elevii vor experimenta diferite probie- I. H. Continuare în pagini 3-6 Fiecare tânăr, fiecare sportiv, fiecare iubitor al şahului, trebue să participe la Campionatul Popular de şah , Cupa Unităţii Tineretului si­­ mai apoi .* Campionatul Popular de Şah pe anul 1949 au însemnat un fericit mijloc de popularizare şi afirmare a şahului in rândurile oamenilor muncii din oraşul nostru. As tăzi, nu există club munci­toresc, fabrică, întreprinderi sau atelier in care să nu existe preocupare pentru acest joc. vGimnastica minţii­ a fost îndrăgită de muncitori, care găsesc o destindere plăcută in temele variate din mişcarea pie­­ior, care desvoltă nume­roase insuşiri personale. Competiţiile de massa au mai avut însă şi rolul de a descoperi noul talente, de a scoate la lum­­nă elementele do­tate, cere zăceau­­la anonimat. Şi în această privinţă, CUT-ul a triumf­at şi odată cu a­castă competiţie de massă şi sportul din Iaş­. Fiindcă de aici de pe meleagurile Iaşului au izvorât numeroase talente. Ne mai despart doar două zile până la data începerii Campionatului Popular de Şah pe anul 1950 şi peste tot, in fabrici, în şcoli, facultăţi şi 11 fluţi mu­lt re pregătirile pen- tru mobilizarea tineret,.I­i care va l­a startul acestei mari competiţii de massă, sunt pe sfârşite. Folosind experienţa bogată a­ ediţi­i de anul trecut, m­joritatea responsabililor spor­tivi din diferitele unităţi au început din timp munca de mo­bil­­­are a tinerilor şi vârstnici­lor participanţi la Campionatul de Şah. In 15 unităţi muncitoreşti, şcolare şi universitare au fost organizate cercuri de b­i­lete care au fost şi mai sunt frec­ventate de un mare număr de tineri şi vârstnici care doresc să se iniţieze in tainele şahului. La ETACS — de pildă — au fost învăţaţi să joace şah un număr de 20 de tineri. La PTT s’a dus deasemeni o muncă laborioasă, instructorul trimis de CCFS reuşind să i­niţieze un şah pe numeroşi funcţionari PTT-işti. In schimb, la CAM centrul de iniţiere n’a funcţionat in bune condiţii, aceasta datorită delă­sării responsabilului sportiv al întreprinderii. Deasemeni, la Arte Grafice nu se va putea duce aproape niciun fel de activitate sportivă in timpul iernii (implicit nici activitatea şahistă) deoarece --I----­întreprinderea a evacuat clubul din sala special rezervată pen­tru acest scop şi a pus un ea maşini tipografice. In acest fe- Arte Grafice se vede in imposi­bilitatea de a participa in Camt­pionatul Popular de Şah. O măsură pentru soluţionarea a­­cestei probleme, se impune i­mediat. * La toate centrele a«. —. s’au confecţionat table noul a® şah — din carton — pe care instructorii CCFS exemplifică diferite mişcări, elevilor centre­lor de Sniftere. d in 10 unităţi şi anume „ la Comcar, UTM, Librăria Noastră, „6 Martie“, RATA, Cartea Rusă“, Ciocanul, Arlus, Constructori şi Ţeăstura s’au pus vitrine cu probleme de şah, pentru rezol­vare în scopul de a stimula in­teresul pentru Campionatul Po­pular. Tot in acelaş scop s’au pus numeroase panouri in cen­trele muncitoreşti, in şcoli şi la Universitate. * In ultima şedinţă care a avut Ioc la Consiliul Sindical Jude­ţean, ETACS-ul a chemat la În­trecere toate grupările sportive din oraş, obiectivul principal fiind mobilizarea în Campiona­tul Popular. In cadrul acestei şedinţe, Clu­bul Sportiv Universitar şi-a luat angajamentul de a mobi­liza 1500 de studenţi, în Cam­pionatul Popular. * Comitetul Judeţean CCFS va trimite echipe model de şah în mediul sătesc, pentru a trezi interesul ţăranilor muncitori pentru marea competiţie popu­lară care va incepe la 1 De­cembrie. Tot in această direcţie, res­ponsabilii sportivi din şcolile medii şi tehnice din Is­i şi­ au luat angajamentul de a confec­ţiona câte două şahturi şi a le trimite ţăranilor muncitori din judeţul nostru, pentru a suplini astfel lipsa de şahturi — din p­asele judeţului nostru — ne­cesare pentr­u Campionatul Po­­pular. * Zilele care au mai rămas până la data începerii Campionatului Popular vor trebui folosite la scopul terminării campaniei de mobilizare a tinerilor şi vârst­nicilor pentru Campionatul Po­pular de Şah, inlăturându-se cât mai grabnic de ferestele semnalate de noi mai sus. Fiecare tănăr, fiecare sportiv, fiecare iubitor al şahului tre­buie să participe la Campionat­­ui Popular.’

Next