Patria, iunie 1933 (Anul 15, nr. 117-138)
1933-06-10 / nr. 123
An»! Bl XIMm Re. 123 REDACŢIA ti ADAUflSTRAVA Cl s}, 8ti uda Reţii»* Mari* W*. Bi. (Rdilacţla ţi A4«. IAA TELETOM I DirecţiuBea 18-W DIRECŢIA POLITICI I Comitetul de »* tttrtidal»l »aticpalt&r&aew» °“t- Ard*al»i»L ABONAMENT ANUAL. Proieanul libert — — Lel S06 Funcţionari — •—1 — v TOO Autoritat li in»Ut*iiiui „ i*6* in «trăinătet i imbl*. TAXA POITAIiA PL&HT4 OS STOÄB®M. ff*. UUS/lM. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc După încheierea conferinţei recente de la Praga, Mica Antantă, adică cei trei miniştri de externe ai ţărilor cari o compun, n’au uitat să accentueze în repetate rânduri, că pe tărâm economic, adică pe singurul tărâm rodnic în actuala atmosferă internaţională, Mica înţelegere este gata să colaboreze loial şi cinstit cu oricare dintre statele vecine. D. Titulescu a mers chiar mai departe , a lansat formula originală a „spiritualizării frontierelor“, susţinând că importanţa lor trebue redusă printr-o sinceră voinţă de apropiere între state care sufere deopotrivă de cumplit de pe urma crizei economico-financiare. Deşi în comunicatele oficiale, publicate de Consiliul permanent al Micei Antante precum şi în declaraţiile făcute presei de către miniştri de externe ai ţărilor aliate, Ungaria n’a fost amintită cu numele, opinia publică maghiară şi în genere presa mondială, a ţinut săconstate numaidecât, că dorinţa de colaborare a Micei Antante pe tărâmul economic se îndreaptă în special spre Ungaria, care, datorită situaţiei sale geografice şi structurii sale economice precare, este cea mai avizată la această colaborare. Oricum ar fi fost însă, un lucru e cert: din această colaborare economică, pe care Mica Antantă o consideră absolut necesară şi-o contemplează în proporţii cât mai vaste, Ungaria n’ar fi fost exclusă. Acesta fiind adevărul, firesc eră ca Ungaria oficială, cântărind cuminte posibilităţile oferite de Mica Antantă, adică porţile de colaborare economică larg deschise, să-şi rostească intenţiile adevărate cât mai în grabă şi să purceadă la fapte concrete, menite să aducă acea destindere reală a atmosferei politice din Centrul Europei, fără de care Ungaria este sortită — şi desigur spre paguba ei — să rămână perpetuu izolată. Răspunsul acesta al Ungariei, pe care, repetăm, îl credeam cuminte, fiindcă intenţiile de colaborare ale Micii Antante sunt dintre cele mai cinstite şi mai sincere, n’a întârziat prea mult. El a fost dat deunăzi de către însuş premierul maghiar. Care este acest răspuns şi ce trebue să constatăm, din nou, după rostirea lui oficială? D. Gömbös se pare că s’a întors din nou la miopia fanatismului unguresc incorigibil. Dsa a declarat, recent, că Ungurimea încă era scăpătat într’atâta, încât de dragul unei colaborări economice să renunțe la scopurile ei politice. Intr’un limbaj mai simplu și mai clar, d. Gömbös a declarat deci că refuză colaborarea economică preconizată de Mica Antantă, atâta timp, cât nu vor fi onorate poftele de altă natură ale poporului maghiar. Care sunt aceste pofte, nu mai e un secret pentru nimeni. Ele converg toate în revizionism, adică în dorința de restabilire a Ungariei Milenare pe ruinele statelor cari alcătuesc Mica Antantă de azi. Oricât am scruta tainele politici maghiare, noi alte idealuri politice cari să-l mulţumească pe d. Gömbös şi consorţii nu vedem. Acesta este prin urmare răspunsul lămurit şi el merită să fie subliniat. Ce trebuie să constatăm noi după ce răspunsul a apărut în presă? Un adevăr elementar: Ungaria nu înţelege să se pocăiască nici azi. Deşi svârcolirile ei pătimaşe din ultimul timp pe chestia revizionismului au dat greş, deşi planul celor patru puteri, azi parafat, nu-i mai îndreptăţeşte nici o iluzie, Ungaria ţanţoşe perzistă pe calea visurilor caragioase, care au hrănit-o timp de 15 ani, adică pe calea unei lipse dureroase de simţ politic adecvat realităţilor europene de azi. Mai mult. Ea pare a avea convingerea, mai, nou, că porţile pe cari i le-a deschis Mica Antantă, izvorăsc dintr-o slăbiciune a acesteia, adică din neputinţa de a mai duce politica sa de izolare a Ungariei cu succesul cu care a adus-o până acum. Natural, România, Iugoslavia şi Cehoslovacia nu vor încerca să convingă Ungaria despre contrarul. fAr fi absurd: aceste trei ţări, legate printr’o indestructibilă amiciţie, îşi vor continua politica de până acum cu toată hotărârea, căci [nn naivitatea poporului maghiar va fi piedică serioasă în calea acestei [politici. Dacă celebra dacă ungurească nu s’a vindecat încă de fanatism liberă este să persiste și mai departe în iluziile ei deșarte. Nu noi o vom împiedeca. Cât despre colaborarea economică dorită e suficient apoi să subliniem, că cine ar fi putut trage foloase din realizarea ei ar fi fost în primul rând Ungaria. De ce neam sinchisi atunci prea mult pentru faptul că Ungaria revizionistă vrea să moară frumos ? N’are decât! N. DAN. —OXO — Plasa sanitara model Gilau — O importantă realizare pe tărâmul sănătății — Plasa sanitară model Gilău (jud. Cluj), înfiinţată pe ziua de 1 Ianuarie 1931, are de scop pe de o parte, de a servi ca teren de experienţă şi cercetări în vederea aplicării legei sanitare din 1930, pe de altă parte de a servi ca teren de aplicaţie practică pentru medicii igienişti, care îşi fac studiile de specializare la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Cluj, pentru elevele Şcoalei surorilor de ocrotire Cluj pentru absolvenţii Facultăţii de Medicină ai Universităţii din CLuj. Plasa Sanitară îndeosebi are şi scopul de a studia metodele noi pentru ameliorarea condiţiilor sanitare rurale, de a sistemiza activitatea medicilor comunali (de circumscripţie) şi a personalului sanitar auxiliar, de a elabora modele de fişe şi rapoarte sanitare practice şi de a găsi metodele cele mai potrivit© pentru educaţia igienică a populaţiei rurale. Plasa sanitară model Gilău stă sub conducerea tehnică a Institutului de Igienă şi Sănătate publică Cluj. Principiul fundamental în organizarea plasei a fost acelaş principiu, care formează punctul cardinal al legei sanitare şi de ocrotire din 1930, anume întâietatea activităţii preventive asupra medicinei curative. Plasa sanitară model Gilău, a fost înfiinţată în baza unei convenţii încheiate între Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale şi între Fundaţiunea Rockefeller şi este finanţată de Ministerul Sănătăţii, Fundaţiunea Rockefeller şi judeţul Cluj- Plasa funcţionează după anumite principii, fixate de comun acord de Fundaţia Rockefeller şi Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Cluj, principii experimentate şi în alte ţări europene cu o structură socială şi economică similară României şi găsite ca cele mai potrivite. Plasa sanitară model Gilău, ocupă acelaş teritoriu ca şi plasa administrativă numită plasa Moţilor, cu excepţia unei singure comun© care aparţine plasei administrative Huedin. Suprafaţa plasei e de 838 km 2, are 25 comune cu o populaţie de 27.718 locuitori. Condiţiile economice, sociale şi culturale ale plasei sunt cu totul primitive. Analfabetismul e de 70% în comunele de munte şi de 20—30% în cele de şes. Ocupaţia, populaţiei în regiunea de şes este agricultura, în regiunea de munte tăiatul şi transportul lemnelor. După naţionalitate 68,5% a locuitorilor sunt români, 30,3% unguri şi 1,2% alte naţionalităţi. ORGANIZAREA PLASEI SANITARE MODEL GILĂU Plasa sanitară model Gilău, cuprinde 4 circumscripţii sanitare rurale şi anume: Gilău cu 5 comune, Săvădisla 8 comune, Căpuşul-mare 9 comune, Rechetău 3 comune. La sediul fiecărei circumscripţii se află o Casă de ocrotire, sub conducerea medicului de circumscripţie, ajutat de o soră d© ocrotire. Deocamdată Casele de ocrotire dispun numai de un dispensar mixt şi de locuinţă pentru sora de ocrotire. La Casele de ocrotire se dau următoarele consultaţiuni gratuite: Consultaţii prenatale, pentru sugaci, pentru preşcolari, pentru şcolari, pentru tuberculoză, pentru venerii, pentru dentistică şcolară. Consultaţiile se dau de medicii de circumscripţie în zilele şi orele fixate în program. Personalul plasei sanitare model Gilău se compune din următorii: 1 medic igienist de plasă, 4 medici de circumscripţie, 1 soră de ocrotire monitoare, 5 f urări de ocrotire, 2 agenţi sanitari, 1 secretar de birou, 1 şofer, 2 servitori. Pe lângă acest personal contribue la activitatea plasei cu anumite zile de lucru la săptămână: 1 medic fiziolog, 1 puericultor şi 1 dentist MIJLOACE DE LOCOMOŢIUNE Plasa dispune de un automobil „Ford“, 3 biciclie şi un cal de călărit. Automobilul a fost pus la dispoziţia noastră de Fundaţiunea Rockefeller. Bicicletele servesc la deplasările surorilor de ocrotire în comunele învecinate, calul est© la dispoziţia medicului şi sorei de ocrotire din Rechetău, unde condiţiile de deplasare, din cauza distanţelor mari (regiunea muntoasă) şi din lipsa altor căi de comunicaţie decât poteci înguste, sunt extrem de grele. ACTIVITATEA CASELOR DE OCROTIRE Consultaţii prenatale In anul 1981 s'au ţinut 41 şedinţe, dând 61 consultaţii pentru 44 gravide. Surorile de ocrotire au făcut 166 vizite la domiciliu pentru gravide. In anul 1932 s‘au ţinut 115 şedinţe, dându-se 224 consultaţiuni. S‘au admis 136 cazuri noi. Faţă de primul an numărul cazurilor noi arată o urcare de 209%, iar numărul consultaţiilor de 267%, dovadă a sporirei încrederei ţărancelor în activitatea Casei de ocrotire. Consultaţii pentru sugaci In anul 1931 s‘au ţinut 154 şedinţe, dându-se 801 consultaţii pentru 396 sugaci. Surorile de ocrotire au făcut 3227 vizite la domiciliu pentru sugaci. Din cei 396 sugaci 352 au fost vizitaţi de surorile de ocrotire la domiciliu. In anul 1932 s‘au admis 537 cazuri noi, adică cu 35% mai multe decât în primul an. Numărul total al consultaţiilor a fost 1756, adică cu 119% mai multe decât în anul precedent. Surorile de ocrotire au făcut 5737 vizite la domiciliu, adică 10,6 vizite pentru fiecare caz, sau 3,2 vizite pentru consultaţieDin cei 537 sugaci 399 au fost văzuţi sistematic de surorile de ocrotire la domiciliu. Consultar pentru preşcolari In anul 1931 s'au ţinut 70 şedinţe pentru 190 copii preşcolari, dându-se 241 consultaţii. Surorile de ocrotire au făcut 411 vizite la domiciliu,1218 vizite la domiciliu pentru preşcolari. Din cei 349 preşcolari, 248 au fost văzuţi sistematice la domiciliu de surorile de ocrotire. Consultaţii pentru şcolari S-au ţinut în cursul anului 1931, 99 şedinţe,examinându-se 1013 şcolari. Numărul consultaţiilor au fost de 1637. Surorile de ocrotire au făcut 478 vizite la domiciliu. In anul 1932 s‘au ţinut 84 şedinţe, dând 1040 consultaţii. S‘au admis 369 noi elevi. Surorile de ocrotire au făcut 416 vizit© la domiciliu. Consultaţii pentru boli dentare In anul 1931 s‘au ţinut 95 şedinţe cu 1171 consultaţii, iar în anul 1932 s‘au dat în 77 şedinţe 1403 consultaţii exclusiv pentru copii şcolari. Consultaţii pentru tuberculoză In anul 1931 s‘au ţinut 62 şedinţe pentru 457 persoane, dându-se 600 consultaţiuni. S‘au descoperit 64 cazuri de tuberculoză pulmonară sau a altor organe. S‘au făcut 51 examinări de spută şi 246 reacţii Pirquet- Surorile de ocrotire au făcut 462 vizite la domiciliu. In anul 1932 s'au ţinut 130 şedinţe, s'au admis 713 noi cazuri şi s‘au dat 1092 consultaţii. Numărul noilor admişi este în urcare cu 56%, iar cel al consultaţiilor cu 82% faţă de primul an. Din cei examinaţi 12,6% prezintă leziuni tuberculoase. Surorile de ocrotire au făcut 635 vizite la domiciliu, adică aproximativ 1 vizită pentru fiecare consultaţie, sau 7 vizite pentru fiecare caz pozitiv. V Muzeul Asociaţiunii SI Blub Gratuit * Sâmbătă, 10 iunie 1933 ' D. Duca pleacă în străinătate v. fjf) pentru ca să se informeze. — Căci informaţiile din ţară nu-i trezesc nici o speranţă. Sărbătorirea zilei de 8 Iunie în Capitală — Te-Deumul de la Biserica „Domniţa Balaşa" — Festivitatea de la Palat — Ziua naţională a sporturilor - Serenada — BUCUREŞTI. 9. — Cu ocazia aniversării de trei ani de la revenirea Suveranului s-a celebrat la Biserica „Domniţa Balaşa“ un Te-Deum oficiat de I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, înconjurat de un numeros sobor de preoţi. Din partea Palatului au participat la serviciul divin, dd. geneval Hasievici, Brailif, Stârcea, Mocioni, Condeescu, Grigorescu, Manolescu, Fundăţeanu, Urdăreanu, Drosu şi Sturza. De asemenea ,au participat toţi membrii guvernului în frunte cu dd. dr. Alexandru Vaida-Vocevod preşedintele Consiliului de Miniştrii, Ştefan Ciceo Pop preşedintele Camerei, ,şi Nicolae Costăchescu preşedintele Senatului1. Au mai participat la apoi dd. Constantin Anghelescu guvernatorul Bancii Naţionale, Volansky preşedintele înaltei Curţi de Casaţie, primiar D. Dobrescu, Virgil Potârcă, Octavian Goga, Frumuzache, Cezar Mereuţă, ing. Pitulescu, Codite Ştefanescu, general Stângaciu şi alţii. O companie din regimentul de gardă „Miihai Viteazul“ cu drapel şi muzică a diat onorurile. După oficierea serviciului divin, d. general Samsonoviei ministrul armatei, a trecut în revistă trupa, rostind cu această ocazie o frumoasă cuvântare în care a arătat importanţa zilei de 8 iunie. Muzica a intonat Imnul Regal după care a urmat defilarea. Membrii guvernului Şi înalţii demnitari au mers apoi la Palatul Regal unde s‘au înscris în registre. SOLEMNITATEA DELA PALATUL REGAL* La orele 12 uu taţi membrii guvernului în frunte cu d. dr. Al. Vandia-Voevod şi cei doi preşedinţiai Corpurilor Legiuitoare s-au prezentat Suveranului care i-a primit în sala Bibliotecii din Palatul Regal din Calea Victoriei. Cu acest prilej d. dr. Al. Vaida- Voevod preşedintele Consiliului de miniştrii a prezentat felicitările guvernului, răstind următoarele: DISCURSUL DLUI DR. AL. VAIDA-VOEVOD Sire, Daţi-Mi voie ca în numele Meu şi al guvernului să aduc expresiunea sentimentului de cea mai deplină mulţumire, că ne este dat azi să putem sărbători a treia aniversare a evenimentului atât de providenţial pentru ţara noastră, a urcării pe Tron a Majestăţii Voastre. Regenţa, ajutată de noi toţi, a depus tot devotamentul şi efortul posibil spre a cârmui nava statului în acele grele împrejurări cât mai bine. Dar cu toate că ochii ne erau aţintiţi spre cârmă, gândul şi nădejdea noastră erau mereu peste hotare la Majestatea Voastră. Am răzbit doar să putem spune: „fluctuat nec mergitur“. De aceea de la Regenţă şi până la cel mai simplu cetăţean, simţiam fiecare că ne lipseşte Capul adevărat în marea familie a statului. Această lipsă, care însemna cu atât mai mult cu cât timpurile deveneau din ce în ce mai grele, nu ne-o putea îndeplini decât fericitul eveniment din ziua istorică de acum trei ani, când voinţa lui Dumnezeu şi dragostea Majestăţii Voastre faţă de Neam şi Ţară, V-a readus în mijlocul nostru. Aţi revenit Sire, ca din ceasul acela şi până astăzi. Să stabiliţi un exemplu pentru zel de muncă, perseverenţă, devotament şi încredere în viitor. Această pildă dată din locul cel mai înalt, a trezit ecou în sufletele tuturor, devenind un nou îndemn pentru ţara întreagă. In aceşti trei ani Majestate, Aţi Ştiut să daţi o nouă organizaţie falnicei noastre armate, progresul cultural a luat un nou avânt şi cu toate timpurile grele încrederea in interior şi prestigiul în afară, sunt asigurate de o voinţă fermă, iar cât priveşte opera de guvernare, deşi din situaţia oficială ce ocup, nu sunt chemat să insist prea mult, totuşi trebue să observ că apreciaţi însemnătatea, păstrării continuităţii ca un factor indispensabil realizărilor mari. De aceea Majestate poţi fi sigur că in acest moment vorbesc nu numai in numele guvernului, ci sunt şi expresia sentimentului obştesc al Ţării întregi, când rog pe Atotputernicul să Vă dăruiască mulţi fericiţi ani, păstrându-Vă aceeaş vigoare trupească, acelaş zel de muncă, devotament şi stăruinţă care sunt chezăşia prosperării acestei ţări şi asigurarea viitorului Neamului nostru. Cu acelaş sentimente deci din adâncul sufletului nostru urăm Marelui Voevod Mihai să se dezvolte atât trupeşte cât şi sufleteşte, tot atât şi aşa de frumos ca şi până acum, pentru ca intr'un viitor pe care-l dorim cât mai îndepărtat, să poată mai departe desăvârşi opera de domnie a glorioşilor Săi înaintaşi. Trăiască Majestatea Sa Carol al II-lea. Trăiască Marele Voevod Mihai. Trăiască Augusta Dinastie. RĂSPUNSUL SUVERANULUI Adânc mişcat Majestatea Sa Regele a răspuns următoarele: Domnule Preşedinte al Consiliului, Mulţumesc pentru cuvintele ce mi-aţi adresat în numele guvernului şi cam venite de la Preşedintele Consiliului le socotesc ca reprezentând glasul ţării. Gândindu-mă la tot ce s-a petrecut acum trei ani, pot azi să-mi dau seama că nu am greşit făcând gestul de a răspunde chemării Ţării, gest la care m-a îndemnat toată puterea sufletului meu. Fac din nou legământul că tot gândul şi toată munca mea va fi închinată în folosul Ţării , pentru care voiu da tot ceea ce îmi vor îngădui puterile mele“. După acesteia Suveranul a oprit la dejun pe membrii guvernului. La doi luni au luat parte M. S. Regele Carol, Marfa Sa Marele Voievod de Alba- Iulia, M. S. Regina Elisabeta, I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, did. dr Al Vaida-Voevod, Gh. Mironescu, Ştefan Ciceo Pop, N. Costăchescu, N. Titulescu, Mihai Popovici, Virgil Maldgearu, Voicu Niţescu, Eduard Mirto, Ionel Lugojeanu, D. R. Ioaniţescu, D. Gusti, general Samsomovici, Emil Hiaţieganu, Pan Halipa, Săveanu, V. Stârcea, Mocioni, Baliff, Ilasievici, V. V. Tilea, A. Călinescu, M. Şerban, Ghelmegeanu, Saved Rădulescu, D. Irimescu, Petre Andreii, Crihan, Condeescu, Drossu, Al. Stan, dr. I. Mamulea, colonel Miarinascu, general Fulmon, col. Sturza, E. Buchmann, col. Mianolescu, Eugen Bianu, col. Şteflea, Sănătescu, Rosin, Pavelescu, dr. Crainic, Orăşanu, Fundăţeanu, Râmniceavnu, Pălăngeanu, Ulea, Urdăreanu, Rădulescu, Panu, Mihăi I Ilescu şialţii. La sfârşitul mesei di prim-ministru dr. Al. Vaida-Voevod, a ridicat paharul în sănătatea M. S. Regelui Carol. Suveranul răspunzând a spus următoarele: „Ridic paharul în sănătatea celor cari lipsesc azi de la această masă şi în special in sănătatea fratelui meu Nicolae“. Dejunul a luat sfârşit la orele h d. a. ZIUA NAŢIONALA A SPORTURILOR Ziua de 8 iunie fiind consacrată calea sporturilor, subt îngrijirea Uniunii Federaţiilor Sportive din România, s-a organizat pe stadionul O. N. E. F. o mare demonstraţie sportivă. M. S. Regele a sosit pe stadion la va 4.10 însoţit de Marele Voevod Mihai, de suită şi membrii guvernului în frunte cu d. dr. Alexandru Vaida-Voevod. Au început apoi defilările diferitelor Federaţii din cadrul U. F. S. R. Au defilat aproape trei mii de sportivi în costumele sportului respectiv. Au urmat scurte demonstraţiuni de gimnastică suedeză, scrimă, lupte grecoromane, ping-pong, rugby, atletism, alley-ball, etc. La ora 6 a început material de football Grecia-românii, care contează în competenţiunea Cupei Balcanice. La ora 6.30 Suveranul a părăsit Stadionul, în mijlocul uralelor mulţimei. SERENADA Seara la orele 8a avut loc în Piaţa Palatului Regal din Calea Victoriei o mare manifestaţie cu participarea tuturor societăţilor sportive, a cercetător, fanfarelor şi corurilor din Capitală. La orele 8.45 un cor compus din mai multe sute de persoane sub conducerea dlui Egizio Mareini, a dat o serenadă în faţa Palatului Regal. Suvernul şi Marele Voevod Minai ieşind pe balcon au fost îndelung ovaţionaţi de uriaşa mulţime. A urmat apoi retragerea cu torţe şi defilarea armatei. —oxo— Afirmarea fascismului Pregătirile febrile ce se fac în Italia, din imiiţabliva generalului Balbo, ministrul aerului, de a se transversa Liceanul Atlantic cu o escadrilă de 100 avioane, a stârnit o vie şi legitimă admiraţie în rândurile acelora cari au urmărit îndeaproape avântul ce l-a luat aviaţia fascistă sub condiuierea ministrului ei, unul dintre cei mai destoinici colaboratori ai lui Mussolini. Dotat cu o voinţă de fier, şi mai ales cu un deosebit curaj de pilot, generalul Balbo se numără printre cei mai buni aşi ai aviaţiei fasciste, întreaga apărare aeriană naţională lui datorină c şi totulDe la numirea lui şi până astăzi, el a ştiut ca nimeni altul să mărească simţitor numărul avioanelor de luptă al idroavioanelor, pregătind în acelaş timp o falangă de piloţi a căror iscusinţă a fost observată la toate meetinguri de internaţionale aviatice sau regionale din ultimii ani. E drept că după expediţia nenorocită a generalului Nobile, care plecase cu o trufaşă aeronavăim să cucerească imensităţile de ghiaţă din jurul Polului Nord şi să înfigă acolo sensnul puterii fasciste, o expediţie care fusese confundată cu o excursie — asupra aviaţiei italiene plutea, o umbră de amară suspiciune. Prin munca unui om însă, prin demonstraţii nenumărate, aviaţia italiană a, dat dovadă de deplină maturitate. Cele o sută de avioane, cari urmează să decoleze din Orbetello cu destinaţia Islanda şi de acolo în America, peste Atlantic, e o încercare pe cât de îndrăzneaţă pe atât de importantă din punct de vedere practic. Căci singuraticii aşigai diferitelor popoare, căcii au străbătut Atlanticul de la Vest spre Est şi invers, nu contau decât ca nişte f°vodizaţi ai lui Fatum. Abia acum, când încercarea se face de o sută de aleşi piloţi cu o sută de aparate cu totul moderne, se vor putea, în fine, specialiştii convinge, dacă între cele două lumi distanţele pot fi condensate în timp prin intermediul aviaţiei şi dacă da, in ce măsură va putea servi aceasta traficul internaţional de mărfuri şi persoane ! Pentru aviaţia italiană expediţia înseamnă un punct de onoare, un prilej în plus de a se arăta puterea constructivă a regimului, de a afirma rangul de mare putere atât de des reclamat de diplomaţia italiană in ultimii ani. Va reuşi? Sigur că hazardul va juca şi mici rolul de frunte dar un întreg popor şi a încredinţat orgoliul îndreptăţit unui om care va face tot ce e posibil ca să nu devie un al doilea general Nobile. Escadrila italiană ne îndreaptă gândul spre valoroşii noştri piloţi, ale căror avânturi sunt frânte în aripile unor avioane cu arhicunoscute defecte. Când oare li se vor da şi lor posibilităţi şi garanţii suficiente spre a putea porni la fapte cari să însemne pagini neşterse în cartea de aur a aviaţiei internaţionale. A. Plecarea dlui V. Madgearu la Londra BUCUREŞTI, 9. D. Virgil Madgearu ministrul finanţelor părăseşte azi ţara plecând la Londra, unde va lua parte la Conferinţa Mondială Economică. D. Nicolae Titulescu care urma să plece şi dsa azi la Londra, şi-a amânat plecarea pentru Duminică.