Patria, iunie 1933 (Anul 15, nr. 117-138)

1933-06-10 / nr. 123

An»! Bl XIMm Re. 123 REDACŢIA ti ADAUflSTRAVA Cl s}, 8ti uda Reţii»* Mari* W*. Bi. (Rdilacţla ţi A4«. IAA TELETOM I DirecţiuBe­a 18-W DIRECŢIA POLITICI I Comitetul de »* tttrtidal»l »aticpal­t&r&aew» °“t- Ard*al»i»L ABONAMENT ANUAL. Proiean­ul libert — — Lel S06 Funcţionari — •—1 — v TOO Autoritat li in»Ut*iiiui „ i*6* in «trăinătet i imbl*. TAXA POITAIiA PL&HT4 OS STOÄB®M. ff*. UUS/lM. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc După încheierea conferinţei re­cente de l­a Praga, Mica Antantă, adică cei trei miniştri de externe ai ţărilor cari o compun, n’au uitat să accentueze în repetate rânduri, că pe tărâm economic, adică pe sin­gurul tărâm rodnic în actuala at­mosferă internaţională, Mica înţe­legere este gata să colaboreze loial şi cinstit cu oricare dintre statele vecine. D. Titulescu a mers chiar mai departe , a lansat formula ori­ginală a „spiritualizării frontierelor“, susţinând că importanţa lor trebue redusă printr-o­ sinceră voinţă de a­­propiere între state care sufere de­opotrivă de cumplit de pe urma crizei economico-financiare. Deşi în comunicatele oficiale, publicate de Consiliul permanent al Micei An­tante precum şi în declaraţiile fă­cute presei de către miniştri de ex­terne ai ţărilor aliate, Ungaria n’a fost amintită cu numele, opinia p­u­blică maghiară şi în genere presa mondială, a ţinut să­­constate nu­mai­decât, că dorinţa de colaborare a Micei Antante pe tărâmul econo­mic se îndreaptă în special spre Ungaria, care, datorită situaţiei sale geografice şi structurii sale econo­mice precare, este cea mai avizată la această colaborare. Oricum ar fi fost însă, un lucru e cert: din a­­ceastă colaborare economică, pe care Mica Antantă o consideră ab­solut necesară şi-o contemplează în proporţii cât mai vaste, Ungaria n’ar fi fost exclusă. Acesta fiind adevărul, firesc eră ca Ungaria oficială, cântărind cu­minte posibilităţile oferite de Mica Antantă, adică porţile de colaborare economică larg deschise, să-şi ros­tească intenţiile adevărate cât mai în grabă şi să purceadă la fapte con­crete, menite să aducă acea destin­dere reală a atmosferei politice din Centrul Europei, fără de care Un­garia este sortită — şi desigur spre paguba ei — să rămână perpetuu izolată. Răspunsul acesta al Ungariei, pe care, repetăm, îl credeam cuminte, fiindcă intenţiile de colaborare ale Micii Antante sunt dintre cele mai cinstite şi mai sincere, n’a întârziat prea mult. El a fost dat deunăzi de către însuş premierul maghiar. Care este acest răspuns şi ce trebue să constatăm, din nou, după rostirea lui oficială? D. Gömbös se pare că s’a în­tors din nou la miopia fanatismului unguresc incorigibil. Dsa a declarat, recent, că Ungurimea încă era scăpătat într’atâta, încât de dra­gul unei colaborări economice să renunțe la scopurile ei politice. Intr’un limbaj mai simplu și mai clar, d. Gömbös a declarat deci că refuză colaborarea economică pre­conizată de Mica Antantă, atâta timp, cât nu vor fi onorate poftele de altă natură ale­­ poporului ma­ghiar. Care sunt aceste pofte, nu mai e un secret pentru nimeni. Ele converg toate în revizionism, adică în dorința de restabilire a Ungariei Milenare pe ruinele statelor cari al­­cătuesc Mica Antantă de azi. Oricât am scruta tainele politici maghiare, noi alte idealuri politice cari să-l mulţumească pe d. Göm­bös şi consorţii nu vedem. Acesta este prin urmare răspunsul lămurit şi el merită să fie subliniat. Ce trebuie să constatăm noi după ce răspunsul a apărut în presă? Un adevăr elementar: Ungaria nu înţelege să se pocăiască nici azi. Deşi svârcolirile ei pătimaşe din ul­timul timp pe chestia revizionis­mului au dat greş, deşi planul celor patru puteri, azi parafat, nu-i mai îndreptăţeşte nici­ o iluzie, Ungaria ţanţoşe perzistă pe calea visurilor caragioase, care au hrănit-o timp de 15 ani, adică pe calea unei lipse dureroase de simţ politic adecvat realităţilor europene de azi. Mai mult. Ea pare a avea convingerea, mai, nou, că porţile pe cari i le-a deschis Mica Antantă, izvorăsc dintr-o slăbiciune a acesteia, adică din ne­putinţa de a mai duce politica sa de izolare a Ungariei cu succesul cu care a adus-o până acum. Natural, România, Iugoslavia şi Cehoslovacia nu vor încerca să con­vingă Ungaria despre contrarul. fAr fi absurd: aceste trei ţări, legate printr’o indestructibilă amiciţie, îşi vor continua politica de până acum cu toată hotărârea, căci [nn naivi­tatea poporului maghiar va fi pie­dică serioasă în calea acestei [po­litici. Dacă celebra dacă ungurească nu s’a vindecat încă de fanatism liberă este să persiste și mai departe în iluziile ei deșarte. Nu noi o vom împiedeca. Cât despre colaborarea economică dorită e suficient apoi să subliniem, că cine ar fi putut trage foloase din realizarea ei ar fi fost în primul rând Ungaria. De ce ne­am sinchisi atunci prea mult pentru faptul că Ungaria revizionistă vrea să moară frumos ? N’are decât! N. DAN. —OXO — Plasa sanitara model Gilau — O importantă realizare pe tărâmul sănătății — Plasa sanitară model Gilău (jud. Cluj), înfiinţată pe ziua de 1 Ianuarie 1931, are de scop pe de o parte, de a servi ca teren de experienţă şi cercetări în vederea aplicării legei sanitare din 1930, pe de altă parte de a servi ca te­ren de aplicaţie practică pentru medicii igienişti, care îşi fac studiile de specia­lizare la Institutul de Igienă şi Sănă­tate Publică Cluj, pentru elevele Şcoa­­lei surorilor de ocrotire Cluj pentru absolvenţii Facultăţii de Medicină ai Universităţii din CLuj. Plasa Sanitară îndeosebi are şi sco­pul de a studia metodele noi pentru ameliorarea condiţiilor sanitare rurale, de a s­istemiza activitatea medicilor co­munali (de circumscripţie) şi a perso­nalului sanitar auxiliar, de a elabora modele de fiş­e şi rapoarte sanitare practice şi de a găsi metodele cele mai potrivit© pentru educaţia igienică a po­pulaţiei rurale. Plasa sanitară model Gilău stă sub conducerea tehnică a Institutului de Igienă şi Sănătate publică Cluj. Principiul fundamental în organi­zarea plasei a fost acelaş principiu, care formează punctul cardinal al le­gei sanitare şi de ocrotire din 1930, a­­nume întâietatea activităţii preventive asupra medicinei curative. Plasa sanitară model Gilău, a fost înfiinţată în baza unei convenţii înche­iate între Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale şi între Fundaţi­­unea Rockefeller şi este finanţată de Ministerul Sănătăţii, Fundaţiunea Ro­ckefeller şi judeţul Cluj- Plasa funcţio­nează după anumite principii, fixate de comun acord de Fundaţia Rockefeller şi Institutul de Igienă şi Sănătate Pu­blică Cluj, principii experimentate şi în alte ţări europene cu o structură so­cială şi economică similară României şi găsite ca cele mai potrivite. Plasa sanitară model Gilău, ocupă a­­celaş teritoriu ca şi plasa administrati­vă numită plasa Moţilor, cu excepţia unei singure comun© care aparţine pla­­sei administrative Huedin. Suprafaţa plasei e de 838 km­ 2, are 25 comune cu o populaţie de 27.718 locuitori. Condiţiile economice, sociale şi cul­turale ale plasei sunt cu totul primiti­ve. Analfabetismul e de 70% în comu­nele de munte şi­ de 20—30% în cele de şes. Ocupaţia, populaţiei în regiunea de şes este agricultura, în regiunea de munte tăiatul şi transportul lemne­lor. După naţionalitate 68,5% a locuitori­lor sunt români, 30,3% unguri şi 1,2%­ alte naţionalităţi. ORGANIZAREA PLASEI SANITARE MODEL GILĂU Plasa sanitară model Gilău, cuprin­de 4 circumscripţii sanitare rurale şi anume: Gilău cu 5 comune, Săvădisla 8 comune, Căpuşul-mare 9 comune, Re­­chetău 3 comune. La sediul fiecărei circumscripţii se află o Ca­să de ocrotire, sub conducerea medicului de circumscripţie, ajutat de o soră d© ocrotire. Deocamdată Casele de ocrotire dispun numai de un dispen­sar mixt şi de locuinţă pentru sora de ocrotire. La Casele de ocrotire se dau urmă­toarele consultaţiuni gratuite: Consultaţii prenatale, pentru sugaci, pentru preşcolari, pentru şcolari, pen­tru tuberculoză, pentru venerii, pentru dentistică şcolară. Consultaţiile se dau de medici­i de circumscripţie în zilele şi orele fixate în program. Personalul plasei sanitare model Gi­lău se compune din următorii: 1 medic igienist de plasă, 4 medici de circumscripţie, 1 soră de ocrotire monitoare, 5 f urări de ocrotire, 2 agenţi sanitari, 1 secretar de birou, 1 şofer, 2 servitori. Pe lângă acest personal contribue la activitatea plasei cu anumite zile de lucru la săptămână: 1 medic fiziolog, 1 puericultor şi 1 dentist­­ MIJLOACE DE LOCO­­MOŢIUNE Plasa dispune de un automobil „Ford“, 3 biciclie şi un cal de călărit. Automobilul a fost pus la dispoziţia noastră de Fundaţiunea Rockefeller. Bicicletele servesc la deplasările suro­rilor de ocrotire în comunele învecina­te, calul est© la dispoziţia medicului şi sorei de ocrotire din Rechetău, unde condiţiile de deplasare, din cauza dis­tanţelor mari (regiunea muntoasă) şi din lipsa altor căi de comunicaţie de­cât poteci înguste, sunt extrem de grele. ACTIVITATEA CASELOR DE OCROTIRE Consultaţii prenatale In anul 1981 s'au­ ţinut 41 şedinţe, dând 61 consultaţii pentru 44 gravide. Surorile de ocrotire au făcut 166 vizite la domiciliu pentru gravide. In anul 1932 s‘au ţinut 115 şedinţe, dându-se 224 consultaţiuni. S‘au admis 136 cazuri noi. Faţă de primul an nu­mărul cazurilor noi arată o urcare de 209%, iar numărul consultaţiilor de 267%, dovadă a sporirei încrederei ţă­rancelor în activitatea Casei de ocro­tire. Consultaţii pentru sugaci In anul 1931 s‘au ţinut 154 şedinţe, dându-se 801 consultaţii pentru 396 su­gaci. Surorile de ocrotire au făcut 3227 vi­­­­zite la domiciliu pentru sugaci. Din cei 396 sugaci 352 au fost vizitaţi de surorile de ocrotire la domiciliu.­­ In anul 1932 s‘au admis 537 cazuri­­ noi, adică cu 35%­ mai multe decât în­­ primul an. Numărul total al consulta­ţiilor a fost 1756, adică cu 119% mai multe decât în anul precedent. Surorile de ocrotire au făcut 5737 vizite la domiciliu, adică 10,6 vizite pen­tru fiecare caz, sau 3,2 vizite pentru­­ consultaţie­­Din cei 537 sugaci 399 au fost văzuţi sistematic de surorile de ocrotire la domiciliu. Consultar pentru preşcolari In anul 1931 s'au ţinut 70 şedinţe pen­tru 190 copii preşcolari, dându-se 241 consultaţii. Surorile de ocrotire au făcut 411 vi­zite la domiciliu,­­1218 vizite la domi­ciliu pentru preşcolari. Din cei 349 pre­şcolari, 248 au fost văzuţi sistematice la domiciliu de surorile de ocrotire. Consultaţii pentru şcolari S-au ţinut î­n cursul anului 1931, 99 şedinţe,­­examinându­-se 1013 şcolari. Numărul consultaţiilor au fost de 1637. Surorile de ocrotire au făcut 478 vizite la domiciliu.­­ In anul 1932 s‘au ţinut 84 şedinţe, dând 1040 consultaţii. S‘au admis 369­­ noi elevi. Surorile de ocrotire au fă­cut 416 vizit© la domiciliu. Consultaţii pentru boli dentare In anul 1931 s‘au ţinut 95 şedinţe cu 1171 consultaţii, iar în anul 1932 s‘au dat în 77 şedinţe 1403 consultaţii exclu­siv pentru copii şcolari. Consultaţii pentru tuberculoză In anul 1931 s‘au ţinut 62 şedinţe pentru 457 persoane, dându-se 600 con­­sultaţiuni. S‘au descoperit 64 cazuri de tuberculoză pulmonară sau a altor or­gane. S‘au făcut 51 examinări de spută şi 246 reacţii Pirquet- Surorile de o­­crotire au făcut 462 vizite la domici­liu. In anul 1932 s'au ţinut 130 şedinţe, s'au admis 713 noi cazuri şi s‘au dat 1092 consultaţii. Numărul noilor ad­mişi este în urcare cu 56%, iar cel al consultaţiilor cu 82%­ faţă de primul an. Din cei examinaţi 12,6% prezintă leziuni tuberculoase. Surorile de ocrotire au făcut 635 vizite la domiciliu, adică aproximativ 1 vizită pentru fiecare consultaţie, sau 7 vizite pentru fiecare caz pozitiv. V Muzeul Asociaţiunii SI Bl­ub Gratuit *­­ Sâmbătă, 10 iunie 1933 ' D. Duca pleacă în străinătate v. fjf) pentru ca să se informeze. — Căci informaţiile din ţară nu-i trezesc nici o speranţă. Sărbătorirea zilei de 8 Iunie în Capitală — Te-Deumul de la Biserica „Domniţa Balaşa" — Festivitatea de la Palat —­ Ziua naţională a sporturilor - Serenada — BUCUREŞTI. 9. — Cu ocazia ani­versării de trei ani de la revenirea Su­veranului s-a celebrat la Biserica „Domniţa Balaşa“ un Te-Deum oficiat de I. P. S. S. Patriarhul Miron Cri­­stea, înconjurat de un numeros sobor de preoţi. Din partea Palatului au participat la serviciul divin, dd. gene­val Has­ie­vici, Brailif, Stârcea, Mocioni, Condeescu, Grigorescu, Manolescu, Fundăţeanu, Urdăreanu, Drosu şi Sturza. De asemenea ,a­u participat toţi membrii guvernului în frunte cu dd. dr. Alexandru Vaida-Vocevod pre­şedintele Consiliului de Miniştrii, Ştefan Ciceo Pop preşedintele Came­rei, ,şi Nicolae Costăchescu preşedinte­le Senatului1. Au mai participat la apoi dd. Constantin Anghelescu guverna­torul Bancii Naţionale, Volansky pre­şedintele înaltei­ Curţi de Casaţie, primiar D. Dobrescu, Virgil Potârcă, Octavian Goga, Frumuzache, Cezar Mereuţă, ing. Pitules­cu, Codite Ştefan­­escu, general Stângaciu şi alţii. O companie din regimentul de gardă „Miih­ai Viteazul“ cu drapel şi muzi­că a diat onorurile. După oficierea ser­viciului divin, d. general Samsono­­viei ministrul armatei, a trecut în re­vistă trupa, rostind cu această ocazie o frumoasă cuvântare în care a ară­tat importanţa zilei de 8 iunie. Mu­zica a­ intonat Imnul Regal după ca­re a urmat defilarea. Membrii guver­nului Şi înalţii demnitari au mers apoi la Palatul Regal unde s‘au în­scris în registre. SOLEMNITATEA DELA PALATUL REGAL* La orele 12 uu taţi membrii guvernu­lui în frunte cu d. dr. Al. Van­dia-Voe­­vod şi cei doi preşedinţi­­ai Corpuri­lor Legiuitoare s-au prezentat Suve­ranului care i-a primit în sala Biblio­tecii din Pa­latul Regal din Calea Vic­toriei. Cu acest prilej d. dr. Al. Vaida- Voevod preşedintele Consiliului de miniştrii a prezentat felicitările gu­vernului, răstind următoarele: DISCURSUL DLUI DR. AL. VAIDA-VOEVOD Sire, Daţi-Mi voie ca în numele Meu şi al guvernului să aduc expresiunea senti­mentului de cea mai deplină mulţumi­re, că ne este dat azi să putem sărbă­tori a treia aniversare a evenimentu­lui atât de providenţial pentru ţara noastră, a urcării pe Tron a Majestă­­ţii Voastre. Regenţa, ajutată de noi toţi, a depus tot devotamentul şi efortul posibil spre a cârmui nava statului în acele grele împrejurări cât mai bine. Dar cu toate că ochii ne erau aţintiţi spre cârmă, gândul şi nădejdea noastră erau mereu peste hotare la Majesta­­tea Voastră. Am răzbit doar să putem spune: „fluctuat nec mergitur“. De aceea de la Regenţă şi până la cel mai simplu cetăţean, simţiam fiecare că ne lipseşte Capul adevărat în marea fa­milie a statului. Această lipsă, care în­semna cu atât mai mult cu cât timpu­rile deveneau din ce în ce mai grele, nu ne-o putea îndeplini decât fericitul eveniment din ziua istorică de acum trei ani, când voinţa lui Dumnezeu şi dragostea Majestăţii Voastre faţă de Neam şi Ţară, V-a readus în mijlocul nostru. Aţi revenit Sire, ca din cea­sul acela şi până astăzi. Să stabiliţi un exemplu pentru zel de muncă, perse­verenţă, devotament şi încredere în viitor. Această pildă dată din locul cel mai înalt, a trezit ecou în sufletele tu­turor, devenind un nou îndemn pen­tru ţara întreagă. In aceşti trei ani Majestate, Aţi Ştiut să daţi o nouă organizaţie falni­cei noastre armate, progresul cultural a luat un nou avânt şi cu toate timpu­rile grele încrederea in interior şi pre­stigiul în afară, sunt asigurate de o voinţă fermă, iar cât priveşte opera de guvernare, deşi din situaţia oficia­lă ce ocup, nu sunt chemat să insist prea mult, totuşi trebue să observ că apreciaţi însemnătatea, păstrării con­tinuităţii ca un­ factor indispensabil realizărilor mari. De aceea Majestate poţi fi sigur că in acest moment vor­besc nu numai in numele guvernului, ci sunt şi expresia sentimentului ob­ştesc al Ţării întregi, când rog pe Atotputernicul să Vă dăruiască mulţi fericiţi ani, păstrându-Vă aceeaş vi­goare trupească, acelaş zel de muncă, devotament şi stăruinţă care sunt che­zăşia prosperării acestei ţări şi asigu­rarea viitorului Neamului nostru. Cu acelaş sentimente deci din adân­cul sufletului nostru urăm Marelui Voevod Mihai să se dezvolte atât tru­peşte cât şi sufleteşte, tot atât şi aşa de frumos ca şi până acum, pentru ca intr'un viitor pe care-l dorim cât mai îndepărtat, să poată mai departe desăvârşi opera de domnie a glorioşi­lor Săi înaintaşi. Trăiască Majestatea Sa Carol al II-lea. Trăiască Marele Voevod Mihai. Trăiască Augusta Dinastie. RĂSPUNSUL SUVERA­NULUI Adânc mişcat Majestatea Sa Regele a răspuns următoarele: Domnule Pre­şedinte al Consiliului, Mulţumesc pentru cuvintele ce mi-aţi adresat în numele guvernului şi cam­ venite de la Preşedintele Consi­liului le socotesc ca reprezentând gla­sul ţării. Gândindu-mă la tot ce s-a petrecut acum trei ani, pot azi să-mi dau seama că nu am greşit făcând ge­stul de a răspunde chemării Ţării, gest la care m-a îndemnat toată pute­rea sufletului meu. Fac din nou legă­mântul că tot gândul şi toată munca mea va fi închinată în folosul Ţării , pentru care voiu da tot ceea ce îmi vor­­ îngădui puterile mele“.­­ După acesteia Suveranul a oprit la­­ dejun pe membrii guvernului. La do­­i lun­i au luat parte M. S. Regele Carol, Marfa Sa Marele Voievod de Alba- Iulia, M. S. Regina Elisa­beta, I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, did. dr Al Vaida-Voevod, G­h. Mironescu, Ştefan Ciceo Pop, N. Costăchescu, N. Titulescu, Mihai Popovici, Virgil Maldgearu, Voicu Niţescu, Eduard Mirt­o, Ionel Lugojeanu, D. R. Ioani­­ţescu, D. Gusti, general Samsomovici, Emil Hiaţieganu, Pan Halipa, Săvea­­nu, V. Stârcea, Mocioni, Baliff, Ilasie­­vici, V. V. Tilea, A. Călinescu, M. Şerban, Ghelmegeanu, Saved Rădu­­lescu, D. Irimescu, Petre Andreii, Crihan, Condeescu, Drossu, Al. Stan, dr. I. Mamulea, colonel Miarinascu, general Fu­lmon, col. Sturza, E. Buch­­mann, col. Mianolescu, Eugen Bianu, col. Şteflea, Sănătescu, Rosin, Pave­­lescu, dr. Crainic, Orăşanu, Fun­dă­­ţeanu, Râm­niceavnu, Pălăngeanu, Ulea, Urdăreanu, Rădulescu, Panu, Mihăi I Ile­scu şi­­alţii. La sfârşitul mesei d­­i prim-mini­stru dr. Al. Vaida-Voe­vod, a ridicat paharul în sănătatea M. S. Regelui Carol. Suveranul răspun­zând a s­pus următoarele: „Ridic paharul în sănătatea celor cari lipsesc azi de la această masă şi în special in sănătatea fratelui meu Ni­colae“. Dejunul a luat sfârşit la orele h d. a. ZIUA NAŢIONALA A SPOR­TURILOR Ziua de 8 iunie fiind consacrată ca­le­a sporturilor, subt îngrijirea Uniu­nii Federaţiilor Sportive din România, s-a organizat pe stadionul O. N. E. F. o mare demonstraţie sportivă. M. S. Regele a sosit pe stadion la va 4.10 însoţit de Marele Voevod Mihai, de suită şi membrii guvernului în frunte cu d. dr.­ Alexandru Vaida-Voevod. Au început apoi defilările diferite­lor Federaţii din cadrul U. F. S. R. Au defilat aproape trei mii­ de sportivi în costumele sportului respectiv. Au urmat scurte demonstraţiuni de gim­nastică suedeză, scrimă, lupte greco­­romane, ping-pong, rugby, atletism, alley-ball, etc. La ora 6 a început material de football Grecia-r­­omânii, care contează în competenţiunea Cu­pei Balcanice. La ora 6.30 Suveranul a părăsit Stadionul, în mijlocul uralelor­­ mul­­ţimei. SERENADA Seara la orele 8­­a avut loc în Piaţa Palatului Regal din Calea Victoriei o mare manifestaţie cu participarea tu­turor societăţilor sportive, a cercetă­tor, fanfarelor şi corurilor din Ca­pitală. La orele 8.45 un cor compus din mai multe sute de persoane sub conducerea dl­ui Egizio Mareini, a dat o serenadă în faţa Palatului Regal. Suvernul şi Marele Voevod Minai ieşind pe balcon a­u fost îndelung ova­ţionaţi de uriaşa mulţime. A urmat apoi retragerea­ cu torţe şi defilarea armatei. —oxo— Afirmarea fascismului Pregătirile febrile ce se fac în Italia, din imiiţabliva generalului Balbo, mi­nistrul aerului, de a se transversa Li­ceanul Atlantic cu o escadrilă de 100 avi­oane, a stârnit o vie şi legitimă ad­miraţie în rândurile acelora cari au ur­mărit în­deaproape avântul ce l-a luat aviaţ­ia fascistă sub condiuierea minis­trului ei, unul dintre cei mai destoinici colaboratori ai lui Mussolini. Dotat cu o voinţă de fier, şi mai ales cu un deo­sebit curaj de pilot, generalul Balbo se numără printre cei mai buni aşi ai a­­viaţiei fasciste, întreaga apărare aeria­nă naţională lui datorină c şi totul­­De la numirea lui şi până astăzi, el a ştiut ca nimeni altul să mărească simţitor nu­mărul avioanelor de luptă al i­­dro­­avioanelor, pregătind în acelaş timp o falangă de piloţi a căror iscusinţă a fost observată la toate meetinguri de in­ternaţionale aviatice sau regionale din ultimii ani. E drept că după expediţia nenorocită a generalului Nobile, care plecase cu o trufaşă aeronavăim să cuce­rească imensităţile de ghiaţă din jurul Polului Nord şi să înfigă acolo sensnul puterii fasciste, o expediţie care fusese confundată cu o excursie — asupra a­­viaţiei italiene plutea, o umbră de ama­ră suspiciune. Prin munca unui om însă, prin demonstraţii nenumărate, a­­viaţia italiană a, dat dovadă de deplină maturitate. Cele o sută de avioane, cari urmează să decoleze din Orbetello cu destinaţia Islanda şi de acolo în America, peste Atlantic, e o încercare pe cât de în­drăzneaţă pe atât de importantă d­in punct de vedere practic. Căci singura­ticii aşi­gai diferitelor popoare, căcii au străbătut Atlanticul de la Vest spre Est şi invers, nu contau decât ca nişte f°­­vodizaţi ai lui Fatum. Abia acum, când încercarea se face de o sută de aleşi piloţi cu o sută de aparate cu totul mo­derne, se vor putea, în fine, specialiştii convinge, dacă între cele două lumi dis­tanţele pot fi condensate în t­imp prin intermediul aviaţiei şi dacă da, in ce măsură va putea servi aceasta traficul internaţional de mărfuri şi persoane ! Pentru aviaţia italiană expediţia în­seamnă un punct de onoare, un prilej în plus de a se arăta puterea construc­tivă a regimului, de a afirma rangul de mare putere atât de des reclamat de diplomaţia italiană in ultimii ani. Va reuşi? Sigur că hazardul va juca şi mici rolul de frunte dar un întreg popor şi a încredinţat orgoliul îndreptăţit u­­nui om care va face tot ce e posibil ca să nu devie un al doilea general Nobile. Escadrila italiană ne îndreaptă gân­dul spre valoroşii noştri piloţi, ale că­ror avânturi sunt frânte în aripile u­­nor avioane cu arhicunoscute defecte. Când oare li se vor da şi lor posibili­tăţi şi garanţii suficiente spre a putea porni la fapte cari să însemne pagini neşterse în cartea de aur a aviaţiei in­ternaţionale. A. Plecarea dlui V. Madgearu la Londra BUCUREŞTI, 9.­­ D. Virgil Mad­gearu ministrul finanţelor părăseşte azi ţara plecând la Londra, unde v­a lua parte la Conferinţa Mondială Economică. D. Nicolae Titulescu ca­re urma să plece şi dsa azi la Londra, şi-a amânat plecarea pentru Dumi­nică.

Next