Pentru Socialism, octombrie 1969 (Anul 19, nr. 4880-4906)

1969-10-10 / nr. 4888

PROLETARI DW TOATE TARIM, VStTp-VÄI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN " Anul XIX nr. 4388 Vineri 10 octombrie 1060 4 pagini — 30 de bani Una din sarcinile de bază în domeniul liniară cu deosebită pregnanță de documentele investițiilor — sub­celui de-al X-lea Congres al P.C.R. — este aceea ca la toate obiectivele econo­mice timpul de funcționare pînă la atingerea parametrilor proiec­tați să fie cit mai scurt. Se asigură astfel nu numai un substanțial spor de producție, ci și amortizarea mai rapidă a fondurilor in­vestite. In Maramureș s-a construit mult în ultimii ani, se constru­iește intens. Ancheta pe care o publicăm mai jos își propune să analizeze gradul de preocupare al unor colective industriale, suc­cesele lor și deficiențele persistente încă în asigurarea funcțio­nării obiectivelor la capacitățile și cu parametrii stabiliți prin proiecte NOILE OBIECTIVE TREBUIE SĂ PRODUCĂ LA NIVELUL PARAMETRILOR PROIECTATE Omul - factorul esențial Noua fabrică de tricotaje „Uni­tatea“ din Sighetul Marmației s-a transferat în hale noi, a fost do­tată cu mașini de tricotat noi, s-a amplificat impetuos, producția a făcut un salt astfel că spec­taculos. Desigur, aici producția n-a în­ceput de la zero, exista un co­lectiv format, specialiști cu ex­periență. Acest lucru a permis ca prin modificările executate după intrarea în producție, pe baza u­­nui studiu efectuat de un grup de specialiști, în frunte cu Vasile Oceanul inginerul șef al fabricii, să se amplaseze mai multe­ ma­șini de tricotat pe noile suprafe­țe de producție, decît se preve­dea în proiect. In acest fel in­vestiția și-a sporit eficiența cu cca. 650.000 lei. Acțiunea men­ționată, conjugată cu alte măsuri organizatorice, a făcut ca acum noua fabrică să fie la ora înca­drării în majoritatea parametri­lor proiectați: producția fizică, consumul specific de materie pri­mă, cheltuieli la 1.000 de lei pro­ducție marfă. Specificul producției, cerințele pieții impun pe zi ce trece o va­rietate mai mare de produse. Lu­cru nu tocmai ușor de realizat în condițiile unui mare volum de produse, dar nici imposibil și in acest scop, omul cu experien­ța lui, cu capacitatea de a hotări mersul lucrurilor, nu poate fi ne­glijat. Amintim aceasta deoare­ce la „Unitatea“ nu se realizea­ză încă nivelul productivității muncii prevăzut prin proiect. Cauza principală: insuficienta u­­tilizare a capacității mașinilor de tricotat, generalizată de nereali­­zarea normelor de către un im­portant număr de muncitori. Un calcul demonstrează că acest fapt produce unității pierderi de producție de cca. un milion de lei anual, încadrarea masei mun­citorilor cât mai repede în ritmul normal după introducerea noilor modele în producție, ridicarea ni­velului de cunoștințe practice, îngrădirea căilor care duc la ri­sipa de timp sunt cîteva din mij­loacele prin care milionul, poate chiar mai mult, poate ba fi cîștigat. Colectivul, maturitatea lui, poate și trebuie să o facă. Suspens între preparatori și mineri La E.M Baia Borșa, noua flota­ție care a costat cîteva milioane de lei, are la activ peste opțiuni de funcționare, unele instalații chiar mai mult. — Pînă acum n-am atins ca­pacitatea proiectată, ne mărturi­m. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a) Insămînțările în zona Lăpușului ACELEAȘI RĂSPUNSURI UNOR VECHI ÎNTREBĂRI.. Cu cinci zile în urmă într-o suită de unități agricole din părțile Lă­pușului,­­ printre cele din Tg. Lăpuș, care Li­­botin și Finețe, însămîn­­țările nici nu începuseră iar în cele din Cernești, Borcut, Suciu de Jos și Suciu de Sus, ritmul în­­sămînțărilor era foarte lent. Am vizitat zilele acestea cîteva din uni­tăți cu intenția de a a­­fla ce efect au avut mă­surile luate de către or­ganele agricole județe­ne pentru impulsionarea lucrărilor. S-au trimis delegați și s-a luat legătura cu fie­care specialist. Era fi­resc să se vadă și re­zultatele acestor măsuri, dar ele sunt neașteptat de slabe. La cooperativa agricolă din Tg. Lăpuș, bunăoară, în ziua de 7 octombrie er­au însămin­­țate doar 12 hectare, ur­­mînd ca restul de 62 de hectare să se însămințe­­ze de acum înainte. In ve­cini, la Libotin, fața însămînțată la supra­a­­ceeași dată era de 20 ha, iar cea neînsămînța­­tă de 80 de hectare, iar cooperatorii din nești insămînțaseră Cer­cu două zile în urmă doar 48 de hectare din 200. Ca să nu mai vorbim că și la Suciu de Sus, Su­ciu de Jos, Rohia, Bor­cut și Fînațe „realiză­rile" sînt aceleași, zeci de hectare rămînînd și în continuare neînsă­­mînțate. Am încercat să aflăm care sînt cauzele aces­tui ritm deosebit de slab. „Am avut de exe­cutat numeroase alte lu­crări și stăm, prost cu brațele de muncă" —ne explică inginerul Ioan Manu, președintele C.A.P. din Tg. Lăpuș. Gîndindu-ne că ani de-a rîndul producția de grîu a fost slabă în județul nostru tocmai pentru faptul că atunci cînd trebuia să se în­­sămînțeze, se căutau ar­gumente, pasivitatea multor specialiști din u­nitățile agricole din păr­țile Lăpușului o găsim nejustificată. Principala cauză care, după păre­rea noastră, determi­nă rămînerea în urmă la însămînțări constă în slaba folosire a mijloa­celor mecanice de mun­că. Nu știm pe ce calen­dar ar fi pus mina me­canizatorii, șefii de sec­ții și conducerea I.M.A. Tg. Lăpuș, dar după fe­lul cum acționează în majoritatea unităților a­­gricole nu prea dove­desc că știu în ce lună și perioadă ne aflăm.. Nu numai că lucrează încet dar sunt dese ca­zurile în care tractoare­le și utilajul se defec­tează. La cooperativa agri­colă din Tg. Lăpuș, de pildă, există patru trac­toare. Din acestea, doar două lucrează la însă­­mînțări, două fiind reți­nute pentru însilozări. Cele două de la însă­­mînțări sînt evident su­prasolicitate. Cum lasă plugul se apucă de dis­cuit. Seara pe la ora 10 tot în ziua de 7 octombrie, ing. Ioan Petrehuș de la Borcut îl căuta pe tova­rășul Axente Scurtu, di­rectorul I.M.A., să-i re­partizeze cîteva tractoa­re fiindcă cu unul nu răzbește și terenul eli­berat se întărește neîn­­sămînțat. A doua zi, pe ogoarele cooperativei a­­gricole din Borcut tot un singur tractor lucra. Nici la Rohia lucrurile nu s-au prezentat mai bine. Cele trei tractoare repartizate aici au reu­șit marea „performan­ță" de a ara... patru hectare în șase zile. Nu ne-am fi așteptat evi­dent ca tovarășul di­rector al I.M.A. să nu cunoască aceste aspecte. Și totuși răspunsul a fost: — Nu se poate să nu lucreze. Dar mă duc­ să văd, iar la Borcut o să dăm ceva tractoare... Aspectele semnalate mai sus trădează în mod pregnant slaba pre­ocupare a mecanizatori­lor, a șefilor de secții și a tovarășilor din con­ducerea I.M.A. Acum în plină campanie de însă­­mînțări tovarășii din conducerea I.M.A.-ului au găsit de cuviință să trimită tractoarele nu­mai axat și semănat... ci pe șantier. Tractorul din fotografia nr. 1 de pildă se întorcea alaltăieri la amiază în secție pentru mici remedieri, tocmai de la transportul... stil­­ ing. MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) ■ Slaba folosire a mijloacelor mecanice ■ Tractoare utilizate la transportul stîlpilor ■ Cu ce-și pierd vremea unii specialiști și președinți ■ Au venit, au văzut și... au plecat Președintele C.A.P. din Suciu de Sus în plină campanie de însămînțări: — Sînt pe teren..., dacă mă caută cineva! Instantaneu realizat la Fa­brica de tricotaje „Unita­tea" din Sighetul Marma­ției. COMISIILE DE JUDE­CATi ACTIVEAZĂ: DAR PUBLICITATEA, EFICI­ In ziarul nostru nr. 4794 din 24 iunie 1969 am publicat, în cadrul acestei anchete, articolul „Examenul comisiilor de judecată", în care erau relevate unele neajunsuri din activitatea acestor organe de jurisdicție și influențare obștească, s-a relevat experiența dobîndită de unele comisii de judecată. Pentru a informa cititorii asupra măsurilor lua­te în vederea îmbunătățirii activității comisiilor de judecată, revenim, prin publicarea articolului de mai jos, oferind, totodată, membrilor acestor organe unele considerații practice și teoretice le­gate de realizarea legii pe baza cărora funcțio­nează. ENTA MUNCII LOR DE CE NU SE URMĂRESC? Comisiile de judecată din jude­țul nostru își îndeplinesc tot mai bine rolul pentru care au fost create. In realizarea sarcinilor pu­se de Congresul al X-lea al P.C.R. privind activizarea opiniei publice împotriva fenomenelor negative, care contravin normelor de rela­ții specifice orînduirii noastre, principiilor etice, morale ale so­cialismului, comisiile de judecată intervin prin măsurile de influen­țare obștească luate, contribuind la înfăptuirea legalității, la edu­carea socialistă a cetățenilor. Dată fiind competența lor lăr­gită, a crescut și volumul activi­tății acestor comisii. Cele 118 co­misii de judecată din consiliilor populare din sistemul județul nostru au primit, în acest an, peste 5.600 de cereri. Majoritatea se referă la abateri de la regulile de conviețuire socială, sesizări pentru fapte prevăzute de legea penală, litigii de muncă și patri­moniale. O intensă activitate desfășoară comisiile p­entru cetățeni de pe lângă comitetele­­ executive ale consiliilor populare din municipii­le Baia Mare, Sighetul Marmației, orașul Borșa și comuna Cicîrlău. In funcție de volumul mare de cauze, unele comitete executive — din Sighetul Marmației, Tg.Lă­­puș și Strîmtura — au constituit comisii de judecată pe cartiere și sate. In scopul bunei desfășurări activității comisiilor de judecată, a a soluționării legale, în termen a pricinilor, este indicat ca și în alte localități, unde volumul de cauze este ridicat, în conformita­ GAVRIL PORAN jurist, de la Direcția pentru ad­­ministrația locală de stat a Consi­liului popular județean Maramu­reș. (Continuare în pag. a 3-a) Cum ajută organele ju­­dețen­e pe cele comunale și orășenești în îndepli­nirea sarcinilor? Cel de-al IX-lea Concurs de cîntece și dansuri, organi­zat în cinstea ani­versării unui sfert de veac de la eli­berarea patriei de sub jugul fascist, a adus mari satisfac­ții unor formații ar­tistice de amatori, le-a încununat cu­­ aurii victoriei mun­­ca și strădania de­­pusă ani de-a rîn­­dul pentru perfec­ționarea măiestriei artistice, așezindu-le pe locurile ce li se zic ca una din for­­cuvin pe podium v­­mațiile cele mai du­­nile concursului. ne de acest gen din LAUREAȚI AI CELUI DE-AL IX-LE­A CONCURS CORUL DIN ARDOSAT La acest concurs, țară. El s-a impus corul țăranilor cor­ prin monumental o­­peratori din comun­tate, prin înalta na Ardusat s-a im­­perfecțiune la care pus în mod catego- a ajuns, prin in­terpretarea fidelă a unor bucăți cora­le. Inscriindu-se pe linia unei vechi tra­diții corale creată și dezvoltată în ța­ra Chioarului, cu aproape un secol în urmă s-a născut, din dragoste pentru frumos, pentru ceea ce e înălțător pen­tru om, corul țăran NICOARA TIMIȘ (Continuare în pag. a 3-a) 'Transport de bușteni pe Valea Vaserului (I. F. Vișeul de Sus), j SECVENȚE MARAMUREȘENE cu angajamentele îndeplinite Printr-o telegramă Autobaza nr. 2 din Baia Mare ne anunță Incepînd de mîine magazinele O.C.L. Produse industriale din municipiul Baia Mare vor aplica noul orar de toamnă-iarnă. Ma­gazinele vor fi deschise de la orele 8—13 și 16—19.30. In zi­lele de miercuri magazinele din Piața Gheorghe Gheorghiu- Dej vor fi deschise nu­mai de la orele 8—13. In zilele de joi toate magazinele din Piața Libertății, exceptînd ma­gazinul de parfumerie nr.11, du­­pă-amiază vor fi închise. Ma­gazinul de radio-televizoare de Lucrări de înfrumusețare In aceste zile de toamnă, grădinarii serviciului de gos­podărie comunală a munici­piului Baia Mare lucrează in­tens la schimbarea florilor din parcurile, străzile și rondourile De la Inspectoratul silvic ju­dețean am fost informați că pentru buna iernare a vînatului în vara aceasta au fost recolta­te cantități însemnate de hra­nă. Astfel, pe raza ocoalelor silvice Vișeu, Ruscova, Baia Mare, Șomcuta etc., au fost recoltate și repartizate pe locurile de concentrare a realizarea integrală a angaja­mentelor luate pe anul 1969. Astfel, datorită mai bunei or­ganizări a activității transpor­turilor, îmbunătățirii simțitoare a disciplinei și a întreținerii parcului de autovehicule pe ce­le 9 luni care au trecut din a­­cest an au fost transportate pes­te plan 112.000 tone mărfuri și au fost rulate 1.083.000 tone km. Noul orar al magazinelor pe Bulevardul București este deschis zilnic de la orele 8,30 la 13 și 16—20, iar în zilele de luni acest magazin funcționează numai după-masă de la orele 16—20, din oraș. In momentul de față a început plantarea a mii de fire de crizanteme, panseluțe, etc. De asemenea, a început plan­tarea arbuștilor decorativi și a trandafirilor în zona Gării noi, a devierii străzii Victoriei și în cartierul Săsar. Tot acum se execută întreținerea plan­tațiilor de trandafiri precum și lucrări de protejare a plante­lor contra frigului pe timpul iernii. Hrană pentru vînat vicatului în timpul iernii peste 70 tone de fîn, tri­foi, lucernă.

Next