Progresul, ianuarie-iunie 1865 (Anul 3, nr. 1-71)
1865-06-10 / nr. 63
No. 63. ROMANIA ANUL III. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. Ziarul se publică de la 8,6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe au 111 lei, pe patru luni 87 lei. Iaşii, Joi 10 Iunie 1865, postale. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile Inserarea unui rând de 35 litere costă un leu, cursul fiscului. Iaşi! 10 Iunie. Revistă Politică. împăratul Napoleon, devenit din escursiunea de la Algir, au făcut Intrarea sa în Paris la 10 Iunie. împărăteasa şi prinţul imperial s’au fost duse până la Fontenebre întru întimpinarea suveranului. Prinţul Napoleon n’au luat nici un fel de parte la manifestaţiunile făcute cu ocasiunea întrarei monarchului în Paris. împăratul au ajuns la staţiunea drumului de fer pe la 6 ore de acra. De acolo până la palatul Tuileriilor, ’i s’au fâcutu o adevărata ovaţiune. Un public imens, aclamaţiunile cele mai caldurose, stradele şi casele decorate cu pavilionuri, şi drapeluri tricolori, cu un cuvânt tot ce imaginaţiunea vioaie a Parisienilor au ştiut a manifesta, nimic n’au lipsitu. Cât pentru starea sănătăţii a împăratului, ne spune Independinţa Belgică, dupre Monitorul frances, câ tota lumea au observat că în exteriorul suveranului, departe de a se fi văzut acea obosealâ de mal dinainte, acum se ceteau pe faţa lui mulţămirea şi semne vizibile de o sănătate întărită. Nepotul împăratului, prinţul Napoleon, carele acum se află la Meudon, în apropriere de Paris, voind a doua zi să viziteze pe împăratul, au fost împedecat în a sa bună plecare prin o întâmplare nenorocită; pe când, adecă, prinţul esia din câmpurile Eliseice, caii de la trăsura sa, fără veste s’au speriat şi în fuga lor, resturnăndu se trăsura, prinţul au fost precipitat jos şi au priimit contusiuni destul de grave, înse nici una nu e periculoasa pentru viaţa principelui, în corpul legislativ, discuţiunile asupra budgetului pe anul viitor, continuazâ a presenta un viu interes. Oposițiunea prin iluștrii săi oratori: Thiers, Jules Favre, Carnot, Peletan și alții combat guvernul cu mare vigoare. Deși în resumat această combatere se pare a nu produce nici un résultat, căci în cele din urmă la vot guvernul are totdeauna o mare majoritate, totuşi nu se poate nega un lucru, câ adecă opiniunea publică este luminată asupra unor cestiuni, precum e aceea a Mecsicului, a Italiei, a Papii şi altele, în care guvernul, după expunerea ce li se face de oposițiune, de bună samă nu poate avea opiniunea publică în favoarea sa. Corpul legislativ a mai priimit, după venirea împăratului, un decret prin care şedinţele sale sunt prelungite până la 30 iunie. Se crede câ pentru mulţimea materiei de tratat, acest termen nu va fi îndestul şi ca sesiunea aceasta va trebui a fi prelungită până pe la 15 iulie. JVA_ _ în curînd se va pune în discuţiune importenta ceaţiune a instrucţiunei publice. Deja au început manifestaţiuni în astă priivire. Ziarul Opiniunea Naţională au publicat o Adresă subscrisă de 500 de uvinari şi comunicată deputaţilor I. Simon, Havin, Carnot, Planat și Gueroult carii au subscris o proposifiune ce vor a o face în Cameră în scopu de a se face un împrumut pentru fondarea de scoli. Pentru frumoasele idei emise în acea Adresă, noi vom estrage câteva pasage și le vom présenta lectorilor nostrii, astfeli, precum le gâsim în Independinţa Belgică. Tatâlă : „Domnilor, Noi avem o trebuinţă de şcoli pentru copiii noştrii; asta este cea mai neapărată din toate necesităţile noastre, şi tot de-odatâ cea mai dintâiu din drepturile noastre. S’au decretat la 1791, câ în Francia pentru un număr de 500 locuitori se va face câte o scalâ. Legea înse n’au fost nici-odatâ esecutatâ, pentru că nici odată n’au fost bani, şi bani nici-odată nu vor fi pentru şcolile poporului, dacă nu se va lua odată o bună hotărâre de a face împrumutul cel mai sacru, cel mai necesariu şi chiar singur numai necesariu. Când Miniştrii, deputaţi, comisiuni de anchete recunosc câ în Francia lipsesc şcolile şi că noi, sub acest raport, suntem mai pe jos decât cele mai mici staturi din Europa, poate-se, are, a se opri de la acest împrumut, pe care poporul, dacă ar fi chlemat a’l vota, l’ar vota cu acea convicţiune profundă câ asta este cel mai mare oritagiu pe care el poate a’l lăsa copiilor sei. „Daţi-ne şcoli! Fără şcoli, poporul remâne în întuneric, ignoranţa creşte, inteligenţa se întunecă, mizeria ucide corpul prin lipsa celor de trebuinţă şi spiritul prin mîchnicîune; nu remăne din om de cătr o maşină; aşa oare se fac lucrători şi cetăţeni? Cu şcolile, avem instrucţiunea; instrucţiunea care înalţă, învie şi măreşte inteligenţa, desvolta sborul artistică şi industrial, raoralisezâ şi anobilează pe cetăţeni, întăreşte pe omen! în calea progresului prin libertate. „Din şcoli va resulta, logicalmintre, scăderea progresivă a budgetului poliţiei şi justiţiei; pentru aceasta, noi din toate puterile noastre sprijinim pe oamenii de inimă carii, în Cameră şi în presă, propun şi susţin acest împrumut.“ —Italia acum mai mult decât altă dată este agitată în diferite sensuri. Pentru negociaţiunile ce se urmeazâ între guvernul regelui Victor Emanuel şi între Papa, la Turin s’au făcut neşte demonstraţiuni care pot aduce multe complicaţiunî. După ce s’au ţinut un miting anti Roman, au urmat un altul anti francesa. Asupra propunerii deputatului Broferio, mai tot mitingul urmat de un public imens, au mers la monumentul unul soldată, numit Mico, carele în secolul trecut s’au devotat şi au murit ca un erou pentru a scăpa Turinul de asediarea Francesilor, şi acolo au încununat statua militarului, jurându a urma toţi esemplului său pentru a scăpa şi acum de Franccal; de acolo mulţimea s’au dus la casa celebrului poet italian Alfiero, şi aci au strigat vivate pentru Garibaldi şi: „Jos influinţa francesâ.“ Independinţa Belgică deplorând aceste escese intempestive, ne arată câ ambasadorul frances s’au emoţionat de aceste esplosiuni ostile şi au adresat observaţiuni guvernului italiano. " în Veneţia cu ocasiunea celebrărei, în Florenţa, a aniversării libertăţii Italiane, au avut loc demonstraţiuni anti-austriace. Mulţime de proclamaţiuni au fost lipite peste noapte chiar şi pe la unele edificii publice. Au urmat şi conflicte Rengerale între popor şi patrulele poliţiei. S’au făcut şi câteva arestaţiunî. Şi în urmă totul au intrat în ordine, căci proclamaţiunea îndemna pe popor să sufere cu răbdare şi să aştepte. Şi în Italia de sud, nu departe de Neapel, o bandă de briganzi au prinsi doi Englezi fotografi şi i-au dus cu sine în munţi. Crezând câ au prinsit neşte loreli înstăriţi, briganzii au cerut o sută de mii de franci, şi au lăsat pe unul dintre fotografi să se ducă spre a aduce banii, iar pe celalalt l’au oprită la dînşii. Englezii vieţuitori în Neapol auelind de acesta, era să se ducă cu toţi, înarmaţi cu revolvere, spre a elibera pe compatriotul lor, înse consulul local l-au împedecat, promiţând demarşele sale oficiale către guvernul italian, şi între aceste să raportat prin telegraf la Londra. Englezii nu înţeleg glume în asemene trebe; consulul au fost împuternicit de a lucra cu energie. Acesta pe de o parte au cerut ajutor de la guvernul italian, iar pe de alta au scris gubernatorul de la Malta care i-au trimis un bastiment de resbel cu 40 de tunuri care acum stau ţintite asupra oraşului Neapol. Guvernul italian au pus 15 mii de militari în mişcare pentru a incunjura acea bandă de briganzi şi a o prinde. Inse căpitanul bandei a trimis pe unul dintre al sei la consul spre a-l anuncia cu prisonierul este bine tratat, şi au arătat dorinţa câ ar vrea să se înţeleagă cu consulul. Atunci acesta au frcsat un loc unde s’au întâlnit cu căpitanul cu care au întrat în negociaţiunea aceasta: consulul să mijlocească scăparea lui şi a bandei sale pe un vas englezesc la un punt pe care’l va frisa el, condiţiune pe care consulul a priimit’o. Acum se aşteaptă ca prisonierul să fie întors şi căpitanul cu banda sa scăpat de Englezi. —Despre Spania cetim în Ost-deutsche Post următoarele nuvele: „Jurnalele Spaniole publică mai multe detalie asupra unei conjuraţiuni ce s’au descoperită la Valencia. Scopul conjuraţiunii era detronarea dinastiei domnitoare şi unirea Portugaliei cu Spania. Cetăţeni 11, milari 8 sunt prinşi ca implicaţi în conjuraţiune şi daţi judecăţii. Directorul şi redactorul unei foi progresiste sunt arestaţi la Valencia. General Căpitanul de Valencia au fost înlocuit prin generalul Makena.“ —De la Constantinopol, ultimele nuvele sunt aceste următoare : Guvernatorii de provincie în care sunt aşezate colonii de Circasieni au priimit scrisori vizibale, prin care sunt oprite vânzările de sclavi, în Meka şi Medina domneşte o epidemie înfricoşată; în cele doue dintâi zile ale Curban Bairamului au murit, un număr de peregrini cu deosebire mare. Şeriful Abdulah-paşa au fugit; gubernatorul general Bedschi-paşa au perdut doi copii şi el însuşi este cuprins de bala. —Acelaşi ziar arată de la Tiflis cu data de 17 Mai această nuvelă. Un corp Rosian, în Asia centrală, pe lângă fortăreaţa Tschimket, care de trei zile de la Tatschkend, au fost bătut şi respins înapoi cu o perdere de 4000 de militari. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Dicasteria Sfintei Mitropolii. No. 1936. Se publică terminul de 16 a curentei, spre deşteptarea D. Gheorghie Ciubotariu, de a veni la acest Dicasteria, spre confrontare cu soţiea sa Mariea, cu adăogire, câ dacă nu se va presenta, se va trata chestiunea numai în fiinţa porţei stăruitoare şi pe temeiul dovezilor din acta de până acum Prefectura district, Tutova. No. 8941. A conta banilor cu care indivizii Toder Alecsa şi loan Rusu, datoresc D. Panaite Florea, asigurându-se de la debitoru o capa şi un cal, se publică ca concurenţii ce se vor găsi al cumpăra, să se înfăţoşeze la Camera sub Prefecturei plasei Târgul, în termen de 40 zile socotit de la data Foael, când are a se fini mezatul cu forma cuvenită. No. 8668* A conta banilor ce D. Dimitrie Sirea are a lua de la Costachi Ilie, asigurându-se de la debitorii un bon, se publică aflarea concurenţilor, ca doritorii ce vor vroi al cumpăra, să se înfăţoşeze la Camera sub Prefecturei de Pereschiva, după împlinirea terminului de 40 zile socotit de la data Foael, unde are a se fini mezatul cu forma cuvenită. No. 8145 Pe moşiea târgului Bârladu acest judeju s’au pripăşit o vacă starpâ, la pâr neagră cam porumbă, coarnele mici cam râgaşce, inferată la şoldul stângă denapol cu litera O, se publica aflarea păgubaşului, care în terminul legiuit să se prezinte la Camera Prefecture! cu dovezi de proprietate, spre a ’i se elibera. No. 8146. Pe moşiea târgului Bârlad s’au pripăşit un cal la pâr robbi breaza, la piciorul stânga denapol însemnat cu ferit necunoscut, se publică aflarea păgubaşului, care în terminul legiuit să se prezinte la această Prefectură cu dovezi de proprietate, spre a ’i se elibera. No. 8751. Pe moşiea comunei Lieştil acest judeţfi, s’au pripăşit o capâ la pâr murgă închisă, cama din dreapta, dosul albit, fără alte semne, se publică aflarea păgubaşului, care în termin legiuit sft se prezinte la Camera Prefecture! cu dovezi de proprietate, spre a ’i se elibera. No. 8912. Pe moşiea comunei Popeni, acest județu, s’au pripășit un cal la pâr sur, coama sură.