Rampa, octombrie 1924 (Anul 8, nr. 2079-2086)

1924-10-01 / nr. 2079

2 în schimbul acestui bon ce­titorii „Rampei“ profită de un rabat de 10 ’/­ la orice cumpărături făcute în magazinul de muzică IFCAR din Strada Edgar Quinet „eAIPA“ ! Cotidian de teatru, literatură, artă, muzică şi sport ABONAMENTELE IN ŢARĂ Un an 700 lei, şase luni 400; Trei luni 200 IN STRĂINĂTATE |Un an 1200 lei; Șase luni 600; Trei luni 350 APA dl COLONIE PARFUMERIA FRANCEZĂ rang..78 MICU vS. BERACHA tei 6^78 STO K’AQAOhe OO COH6 V IO NÎ4 IFo*T tiniuo mqckun» mPi% de Aita Tincturatul Părului cu Henne proaspăt in toate nuanțele serviciu ireproșabil la Salon de Coiffure, Institut de trpaute DORTHEIWIER Str. C. A. Rosetti 7 Tel. 27­35 Turneul companiei de reviste C. TANASE CU VORBA VINE de Nick şi Keops şi CE ARE A FACE de A. de Herz şi Dur­stoy D-nele : Nataliţa Pavelescu, Ecate­­rina Vasiliu, Lizica Petrescu, Puica Perieţeanu, etc. D-nii C. Tănase, Titu Protopopescu, Pizone, Codruţ, Dan Oi trescu etc. BALET, OCHELARI MIRACULOŞI Ansamblu 120 persoane 1000 COSTUME Maestru concertator: Al. Bărcănescu ORDINEA SPECTACOLELOR: 1 şi 2 Octombrie, Ploeşti. 3, 4 şi 5 Octombrie, Brăila. 6 şi 7 Octombrie, R.­Sărat. 8 şi 9 Octombrie, Buzău. 10, 11 şi 12 Octombrie, Galaţi 13 şi 14 Octombrie, Bârlad. 15 şi 16 Octombrie, Vaslui. 17, 18 şi 19 Octombrie, Iaşi. 20 şi 21 Octombrie, Chişinău. 22 şi 23 Octombrie, Bălţi. 24 Octombrie, Iaşi. 25 şi 26 Octombrie, Botoşani. 27 şi 28 Octombrie, Piatra-Neamţ. 29 şi 30 Octombrie, Roman. 31 Oct., 1 şi 2 Noembre, Cernăuţi. 3 Noembrie, Bacău. 4 şi 5 Noembrie, Focşani. 6 Noembrie, Ploeşti. 7, 8 şi 9 Noembrie, Braşov 10 şi 11 Noembrie, Sibiu. 12 şi 13 Noembrie, R.­Vâlcea. 14, 15 şi 16 Noembrie, Craiova. 17 şi 18 Noembrie, T.­Severin. NEGLIJAŢII... de a vizita Parfumeria „Regina Maria“ PASAGIUL COM­EDIA sub Hotel Majestic Calea Victoriei 4 a fost 52 (lângă Teatrul „Regina Maria“) spre a vă convinge că vinde toate articolele de toaletă [« PREŢURILE CELE­I! REDUSE Casele de Confecţiuni găsesc cu preţurile excepţionale ultimele noutăţi în ţesăturile cele mai moderne la marele magazin P A R 1 S­­ C H I C ^ 32, Lipscani 32 m MÂNUŞI de PIELE GLACE,­NAPPA-SUEDE pentru Dame şi Bărbaţi Magazinul INTSM-CLUB - CALEA VICTORIEI 23 (lângă Cinema Colosseum) - EN GROS SI EN DETAIL ©i®®®®sstg©w®@©@s©®s®®@®®oesst@®©«®8® l o © Cereţi Pastele de Dinţi s Doctor Pekelman i I cel mai ideal preparat pentru higiena gureig 8 şi întreţinerea dinţilor. De vânzare pretutindeni I i Reprezentanţa generală „FRAGG“ 1­n str. Bsmsfi iHârăcine 25 © Magazinul La „Principesa Elisabeta I­,. SMILOVICI STRADA LIPSCANI No. 24 anunţă onorata sa clientelă că a primit un mare trans­port de Modele de Mantouri şi Costume Tailleur de la cele mai mari case din Paris ATELIER SPECIAL pentru COMENZI MODISTELE pot copia MODELE I C 11 Ifi Fabrica Franco-Română de Pălării de Dame Str. Carol 70, intrare prin Str. Căldărari 2 (vis-a-vis de Cofetăria Crețulescu) Telelefon 60115 CASA SPITZER MODE Athénée Palace-Victoriei 94 expune colecția sa de MODELE DE PĂLĂRII Sosite acum din Paris 500 abonamente gratuite la „Rampa* KAMIL­A Prima parte a romanului „Elvira” apare In broşură Deşi am reprodus în numă­rul nostru de Duminică, 21 Sep­tembrie întregul început al roma­nului ELVIRA, apărut până a­­tunci, am primit numeroase şi insistente cereri, din partea ceti­torilor cari n’au mai găsit foii de a le pune la îndemână primele părţi ale palpitantului roman. Spre a satisface aceste cereri, am scos într’o broşură de 32 pa­gini mari, prima parte a romanu­lui ELVIRA, cuprinzând toate foi­letoanele apărute din ziua de Du­minică 14 Septembrie şi până în numărul de azi inclusiv. Broşura s’a şi pus în vânzare cu preţul de 5 lei exemplarul. vânzare azi Duminică 28 Septem­brie cu preţul de 5 lei exemplarul. Foiletoanele vor continua să a­­pară regulat în RAMPA. Avizăm pe cetitorii întârziaţi că aceasta este ultima favoare pe care o mai facem acelora cari au pier­dut începutul romanului şi cari vor să fie în curent cu peripeţiile lui. Cine va voi să citească romanul Elvira, să cumpere deci broşura cu începutul acestui roman. Persoanele cari se vor abona la ziarul nostru, cu începere de la 1 Octombrie, vor primi GRATUIT această broşură. Viitoarele premiere bucureştene „Vârtejul*’ la teatrul Regina Maria Compania dramatică Bulandra- Manolescu-Storin, alcătui­ndu-și pen­tru actuala stagiune un repertoriu cât mai variat, nu a exclus drama modernă de salon, care a făcut ani de zile succesul acestui teatru. Fără îndoială că, după Bataille, Bernstein şi Kistemaeckers, Char­les Méré şi-a cucerit repede un loc de frunte în teatrul francez. Fără a fi desminţiţi, putem afir­ma că Charles Méré contează chiar printre cei mai en vogue autori parisieni. Succesele sale s-au suc­cedat, şi dramele sale, foarte tea­trale, au făcut serii nesfârşite pe scenele parisiene. Nici una din cele cinci piese, pe care Méré le-a reprezentat, în trei ani, pe cinci scene diferite, nu a făcut mai puţin de 150 de reprezentaţii „Le Vertige“, piesa aleasă spre reprezentare la teatrul Regina Maria, a depășit cifra de 250 de re­prezentații. # Cu toate aceste succese incontes­tabile, presa franceză l-a judecat totdeauna pe Méré cu o imparția­litate lipsită de orice indulgență. Se pare într-adevăr că acestor ar­bitri ai teatrului nu le-ar fi de­­ajuns faptul că Charles Méré se afirmă din ce în ce mai mult ca un maestru al scenei, ci ei îi cer uneori însuşiri, care nu intră însă de fel în vederile actorului. Charles Méré nu a ascuns nicio­dată, ce urmăreşte în lucrările sale. In ajunul repetiţiei generale a „Vârtejului“ a declarat urmă­toarele : — „Acţiunea psichologică a pie­sei mele se traduce în fapte dra­matice, bineînţeles. Cred că nu mi se va reproşa acest lucru. Nu-mi mai amintesc ce mare critic spu­nea i eşind de la premieră : „Văzu­răm o piesă care nu e teatru­. Pie­sa mea e teatru“. Adevărul e că „Vârtejul“ e ad­mirabil construit, conflictul e nou şi interesant. Avem dea face cu o dramă violentă, rapidă, care, tre­când peste rampă, va atrage toată sala într’un adevărat vârtej frene­tic de teamă şi de pasiune... Piesa a fost creată la teatrul de Paris, în 1922, cu d-na Madeleine Lely şi cu d-nii André Brule şi Jean Toulot. La noi, va avea șansa unei in­terpretări strălucite, având în frunte pe d-na Lucia Sturdza Bu­­landra și pe d-nii Tony Bulandra și G. Storin. REP. 500 abonamente gratuite la „Rampa” Cu incepere de la 1 Octombrie 1924 oferim persoanelor cari se vor abona la „Rampa“, cu începere de la 1 Octombrie anul acesta, ram­bursarea integrală a costului a­­bonamentului prin LOCURI GRA­­TUITE în teatrele din Capitală. Abonamentele la „Rampa“ cos­­ tă , , Pe trei luni, 209 lei. Pe şase luni, 400 lei. Pe un an, 700 lei Persoanele cari se vor abona, la „Rampa", pe data de 1 Octombrie, achitând abonament, vor­­obţine, odată cu chitanţa, şi bonurile pen­­tru biletele gratuite şi anume: Cele cari se vor abona pe trei luni, DOUA FOTOLII ABSOLUT GRATUITE? Abonaţii pe şase luni, PATRU FOTOLII. Abonaţii pe un an, OPT FOTO­LII. In schimbul bonurilor obţinute, abonaţii vor primi de la teatrele şi cinematografele prevăzute pe acele bonuri, locuri absolut gratuite, In serile şi la spectacolele cari se vor anunţa la timp­ui „Rampa". In chipul acesta, întregul cost al abonamentului se va rambursa INTEGRAL, ştiut fiind că orice fotoliu, la orice teatru, costă as­tăzi peste 100 lei. Pentru publicul din provincie, Pe lângă avantagiul locurilor gra­tuite la spectacolele din Bucure­­şti, vom face aranjamente speciale cu diferite trupe în turneu. Mişcarea teatrală în ţară Deschiderea Teatrului Comunal din Brăila de SCARLAT IFRODA Capitania C. Mărculescu şi Mişu Fat­im» , „Tran­dafirii roşii“, piesă în 3 acte de d. Zaharia Bârsan. Am asistat la deschiderea Teatru­lui Com­unal din Brăila şi mărturi­sesc încadrarea mea. De multă vre­me n'am luat parte la o sărbătorire atât de entusiastă a versului româ­nesc, la o însufleţire şi o colaborare mai strânsă dintre public şi actori ca în acea seară de premieră. Spectacolul acesta nu se poate judeca cu un ochi critic. El a fost simţit, trăit de actori şi public. In aplauzele şi rechemările nesfârşite se sublinia,pe lângă succesul artis­tic, meritul celei dintâi comune, care din propriul budget şi-a ridicat un teatru şi a înfiinţat o trupă perma­­nentă. Aplauzele încoronau astfel iniţia­tiva edililor comunali, cari, cei dini­tăi din ţară, au gândit că nevoile culturale primează, şi au deschis astfel triumfător drumul spre un nou Teatru Naţional. * „Trandafirii roşii1", frumosul poem dramatic al d-lui Zaharia Bârsan s-a reprezentat în condiţiuni, cari cinstesc oricare scenă. Montarea fru­moasă, piesa studiată, rolurile puse la punct şi învăţate. Un teatru pro­vincial în care se ştiu rolurile, poa­te fi un exemplu şi pentru noi. Interpreţii principali, d-nii: C. Mărculescu, M. Fotino şi Jenny Iri­­mescu, ansamblaţi de R. Popea, G. Timicăr, Al. Economu, I. Theo, I. Anastasiad, I. Focşăneanu, C. Pâr­vulescu, Annie Capustin, Maria San "*****?«* du, Ecat. Pleşu, M. Vârvoreanu etc., au fost aplaudaţi şi chemaţi la ram­pă de nenumărate ori după fiecare act. Faptul că Brăila, care a văzut piesa „Trandafirii Roşii“ cu inter­pretarea d-lor Al. Demetriad şi Za­haria Bârsan a primit cu atâta en­­tusiasm premiera şi spectacolele ur­mătoare, dovedeşte câtă muncă şi talent au desfăşurat interpreţii prin­cipali. Pentru noi, cam­ venisem de la Bucureşti, o mărturisim, cu mult scepticism, deschiderea Teatrului Comunal din Brăila a fost o sur­priză, tranformată în entusiasm. Şi nu mă pot opri de a arăta ace­lora, cari se interesează de mişca­rea noastră artistică credinţa că Tea­trul Comunal din Brăila va fi che­mat să joace un rol de o deosebită importanţă culturală îîntr’un oraş unde o populaţie flotantă atât de nu­meroasă e compusă mai ales din străini. * Iniţiativa şi eforturile cari tind să facă din Brăila un centru cultu­ral revin primarului, d. Radu Por­­tocală. I­­ Am avut prilejul fericit să-l cu­­nosc. Un gospodar harnic, o inteli­genţă sclipitoare, un artist înamo­rat de frumos, un sprijinitor al tea­trului şi al culturii. N­u a fost deci nici o surpriză, faptul că nn serba­rea de deschidere a teatrului au luat parte şi au vorbit, aducând laude acestui inimos pioner cultu­ral, care e d. Radu Portocală, doi adversari ,politcii, foşti miniştri, d. Trancu‘Iaşi, fostul ministru al mun­cii, averescan, şi dr. Dumitrescu- Brăila, fostul ministru al artelor, na­ţionalist. In jurul Melpomenei, până şi pa­­siunile politice au încetat. Adver­sarii politici, în cuvântările ţinute, au relevat meritele d-lui Radu Por­­tocală şi ale unei trupe, cari a reu­şit să mişte şi să entusiasmeze po­pulaţia brăileană cu versul româ­nesc. Galaţii au solicitat şi ei concur­sul trupei Teatrului din Brăila. Compania C. Mărcules­cu-Mişu Fotino îşi înscrie un loc in mişcarea artistică a ţării. SCARLAT FRODA Viaţa parisiană BIBLIOTECA NAŢIONALA FRANCEZA SE REORGANI­ZEAZĂ Biblioteca naţională franceză era desigur în ultimul timp una din in­stituţiile culturale cele mai negli­jate din Paris. Lipsa de fonduri şi numeroasele preocupări de care sta­tul era subjugat în anii aceştia de după război, au împiedicat orice reorganizare mai serioasă şi mai ales orice reparaţiuni ale clădirii. In vara aceasta însă, comisiunea de lucrări a ministerului instrucţiu­nii şi directorul bibliotecii s’au ho­­tărit se repare faimoasa constituţiu­­ne. De săptămâni întregi se lucrează cu febrilitate. A fost introdusă electricitate pen­tru luminatul sălilor şi s-au insta­lat mici ascensorii pentru adusul cărţilor din compt­oarele mai înalte Orele de cetire se vor înmulţi. Un serviciu de pază bine organizat va fi instituit. La terminarea definitivă a lucră­rilor biblioteca va organiza o inte­resantă expoziţie a operilor poetu­lui Ronsard, al cărui centenar s’a serbat anul acesta la Paris. Mai in­tenţionează de asemenea să com­­plecteze numărul cataloagelor şi dicţionarelor de cărţi. Redeschiderea oficială se va face la 1 Octombrie. UMBRELE DE PLOAIE, COLO­RATE Odată cu furia ploilor care i­­nundă de câteva săptămâni pe pa­risieni, o inovaţie picantă şi-a fă­cut apariţia pe străzile capitalei Franţei... Numeroase elegante au apărut ca umbrele de ploaie opr stofă colorată de nuanţa îmbră­cămintei. E de­sigur cea din urmă nou­tate, căci nici­odată până astăzi nu s-au văzut asemenea excentri­cităţi. Se vede că bieţii vânzători de umbrele găseau viaţa prea mono­tonă! BÂLCIUL LOGODNICILOR „Bâlciul logodnicilor­“, una din acele delicioase fantezii ale popo­rului francez, a avut loc zilele acestea la Paris, la sediul „Ami­calei tineretului parisian“, care îşi inaugura cu acelaş prilej lo­calul din avenue Philippe Augu­ste. Societatea aceasta, care numără câteva sute de membri, şi-a insta­lat intr-un spaţios şi cochet apar­tament câteva saloane destinate seratelor, conferinţelor şi şezători­lor literare. Iar la ultima petre­cere, la faimosul bâlci al logodni­cilor, s-a organizat un program din cele mai strălucite. Candidaţii la însurătoare pur­tau un număr şi o cocardă, iar e­­moţia­­ i.Milor respective s’a Lans - format într-o veselie de nedescris. La sfârșitul petrecerii, s-au înre­gstrat nouă căsătorii! Miercuri, 1 Octombrie Information! Teatrul Naţional din Cluj, va reprezenta „Oedip Rege“ de Sofo­­ele cu d. Zaharia Bârsan şi d-na M. Ignătescu. D. Edgar Fuhn, propri­etarul Magazinului „La Pomul de Aur“ str. Lips­cani 30, aduce la cunoş­tinţa distinsei sale clien­tele, că s-a înapoiat din Paris, primind un mare asortiment din ultimele noutăți pariziene, pen­tru sezonul de toamnă și iarnă. Modele originale de pă­lării, furnituri­­de mode, țesături noi pentru rochi și mantouri etc. etc. Compana dramatică Elvira Ian­­covescu va reprezenta în tot cursul săptamanei „b­otoliul 47" de J­ouis Verneuil DUVELIVE FRISE, BU­Haud­ta, Ottoman -OiUHAIK, PEAU DE WANT, ETC. SUNT CELE MAI itfODERNE STOFE pentru mantile și costu­me tailleur și se găsesc numai la mag. ville DE PaRiS str. Lipscani 4/ (tara sucursale). Astă seară are loc la teatrul Ca­iot cel Mare o singură reprezenta­re cu opereta lui Jvalman „Byr via“. .M L mm­ shttjjiiinttu - se Uemiiuv In Lupi­­­una şi-a reluat consuHaţiumie m noii ue copii, interne şi de femei mntre orele U—11 a. an. şi d—e p m. strada carindar 12. Şcoala de dans a prof. ACHIM şi anuue uipiuiuaţi dm l'aris, s a inuiai deliul ii v m saloanele „teatrului t­opular" am ilute-var­­aul LUsaneia zo. Telefon 4i ii şi aduce la cunoştinţa amatorilor, redeschiderea cursurilor pentru sezonul 1924—25. Secţiuni separate comune şi speciale. Înscrieri şi m. 1 urmaţi uni zilnic la sala mire o­­rele 11—U dim şi 4 p. m-—» .eara. PEAU DE AGÎIEAU Sl Aijl HAHANpldldk. bun * OLT I WILLE $­E«»A TOKI MUULENE fia Pans, pen» tru Mantile si Jacnete scurte. Lei mai bogat etipix nu. mai ia: „VILLE DE Pa str. «.ipscam 4/ (ta* ra sucursale). iVlâ'-ae seară Miercuri are Ioc la Brăila premiera comediei „Nepot­­inul­ cu u-mi M. Fotino, rteono­­mu și u­neie Annie Cajustin și Mai.u jauuy. uadori pentru orice ocaziune HiATia KOUUfcR iKnbk he aiiv Opera Română va reprezint Sauatata seara pentru prima ci drama muzicala a lui Mascagii „Cavaleria rusticana". „Magazinul „WILLE Dl PARI»“ str. Lipscani 47 NU AHE NlCi o SUCUH i»ALA și vânzarea se taci en gros si en detail. Compania dramatică, Bulandra. Am­ad­escu-Stern reia joi scara „Clopoţelul de alarmă“, amuzanta comedie a lui Hennequin şi Coclus Splendide blănuri de maimuţe (single) gris şi negru cu alb găsiţi la d-na Louise str. V. A. U­­reche No. I (prin Isvor) între orele 3—7.

Next