Rampa, aprilie 1932 (Anul 15, nr. 4261-4285)

1932-04-01 / nr. 4261

2 La ora când scriem aceste rânduri, — şi oricum, dat fiind că ediţia ziarului nostru se în­­chide înainte de miezul nopţii, nu cunoaştem rezultatul ma­­tchului de box Spakow—Bare­re, care s’a disputat aseară la Paris. _ Dar, avem a aduce la cunoş­tinţa cititorilor noştri, o ştire de un interes mult mai palpi­tant decât chiar rezultatul ma­tchului Spakow—Barere. Este vorba despre viitorul match pe care va avea să-l sus­ţină, în străinătate, excelentul reprezentant al culorilor româ­neşti. După cum se ştie, Moţi Spa­kow era aşteptat să se întoar­că în ţară, astăseară, pentru a provoca şi lupta cu Jean Mari­­nescu, pentru campr­omit­ul Ro­mâniei de toate categoriile şi în eventualitatea, — mai mult decât probabilă­ — că va dis­pune de Marinescu şi va cuce­ri trofeul de campion suprem al boxului românesc, să reven­dice apoi, la I. R. U., dreptul de a fi acceptat să challengeze campionatul Europei la catego­ria semi-grea. Intervenind matchul cu Ba­rere, Spakow şi-a amânat sosi­rea, — aşa cum am anunţat în numărul de eri, — pentru înce­putul săptămânei viitoare. Ori, iată că, între timp, i s’a oferit lui Spakow un angaja­ment excepţional: un match cu Ignacio Ara. Spakow­­a acceptat şi întâlni­rea va avea loc la Saint Sebas­tian, în Spania, Sâmbătă 16 A­­prilie. Adversarul lui Spakow, acest Ignacio Ara, campion oficial al Spaniei la categoria ,,mijlo­cie”, este, actualmente, o f­igu­­ră proeminentă în boxul euro­pean. Recent, — noi am publicat in­formaţia în numărul nostru de Duminica, — a fost recunos­cut de I. B. U., ca challenger al titlului european de catego­rie mijlocie şi va avea să tra­gă pentru acest trofeu cu aus­triacul Karl Neubauer, un bo­­xeur suficient de modest pen-, tru a nu periclita victoria lui Ignacio Ara, care, astfel, poate fi considerat de pe acuma, cam­pion al Europei la categoria mijlocie. __ , încât, boxând cu Ignacio­ Ara, nu știm dacă Spakow' în­­filnește­ — chiar în afară de Thil, — pe cel mai bun bo­­xeur de categorie „mijlocie” al Europei, dar, dată fiind con­junctura pugilistică în care se găseşte Ara, în urma deciziei lui I. B. U., se poate spune ce Moţi Spakow susţine cel mai important match al carierei se­le şi în caz de victorie, desem­narea sa ca al doilea. — primul va fi, desigur, Martinez Alfa­ra, — competitor al titlului eu­ropean de categorie semi-grea­­apare ca un fapt cert. Numai că sarcina lui Spa­kow e foarte dificilă. In pri­mul rând, fiindcă matchul are loc în Spania, arbitrat de jude­cători spanioli, şi parţialitatea juriului spaniol e celebră. Şi-apoi, să recunoaştem, Igna­cio Ara e un boxeur bun. Dacă n ar fi să ne conducem decât după ultima performanţă şi în­că îl barează pe Spakow. Intr’adevăr, recent, la Barce­lona, Ignacio Ara a knockoutat în roundul VI pe Alfred Pegaz­zano, în timp ce, în vara anu­lui­ 1931, în faţa aceluiaş Pe­­gazzano, la Arenele Romane, Spakow n’a putut obţine decât un penibil match nul. E drept iarăşi că, atunci, Spa­kow nu era în forma sa cea mai bună şi că, actualmente a­­vem pe cel mai bun Spakow­. Oricum, matchul pe care î l va susţine Moţi la Saint Sebas­tian, este cel mai important din toate câte le-a disputat pâ­nă acum. De aceea, Spakow va pleca chiar mâine în Spania, pentru a se aclimatiza și pune la punct cu antrenamentul. G. Ky. Un senzaţional match al lui Spakow Moţi Spakow FOOTBALL O grandisasa campanii propagandă sportivă Cunoaştem c­e toţi starea mizeră a sportului în provincie; ştim de a­seme­nea câte greutăţi întâmpină orice ac­ţiune sau proiect lăudabil isvorât din dragostea pentru sport a celor câţiva oameni care îi pricep foloasele, şi da­torită acestor susţinători ce există în fiecare urbe provincială s’a reuşit să se intimipeze o anemică mişcare aşa numită provincială. Am spus-o din capul locului­­ că greutăţile ce se opun oricărei iniţiati­ve sunt nenumărate în orice loc unde se înjghebează ceva pentru sport, dar mai ales în provincie. Când vorbim despre provincie nu ne gândim numai decât la oraşele Ploeş­ti, Constanţa sau Brăila etc., căci in aceste oraşe mai mult sau mai puţin sportive, înjghebările cu caracter sportiv sunt mai dezvoltate şi­­ sportul este altfel privit decât în multe oraşe provinciale unde nu se găsesc mijloa­cele şi oamenii capabili din urbele de mai sus. Singurul sport cunoscut bine în provincia românească este footbalul. Era şi natural ca acest sport să fie repede prins datorită spectaculozităţii sale. Se joacă football în provincie. A­­cest lucru este bine stabilit dar cum şi in ce împrejurări aceasta este în­trebarea ce trebue să ne-o punem. Sunt în­ unele oraşe chiar câte două, trei echipe şi deci este mai uşor să se ajungă la un progres atât fizic cât şi administrativ in ce priveşte pe fie­care club. Aceasta datorită concurenţei ce a izbucnit între cluburi. Tot jucând în­­tre ele aceste cluburi nu pot emite un progres prea mare şi atunci este na­tural ca să se apeleze la cluburi fie din oraşe apropiate fie din Capitală. Aceste deplasări sunt uneori­ mult prea scumpe pentru bugetele secate ale cluburilor provinciale. Totuşi cu sacrificii din ambele părţi se anga­jează partidele care aduc o notă de noutate, de surpriză, prin felul de joc al echipei vizitatoare şi deci im­plicit învăţăminte şi progrese nu târ­­zii uneori. Insă cum aceste deplasări sunt uneori costisitoare, se fac cu greu. Contactul acesta des între echipele bucureştene şi cele provinciale au marcat de la sezon la sezon un oare­­care progres survenit in jocul acesto­ra din urmă. Avem cazul oraşelor Călăraşi, T. Măgurele şi Câmpina care au izbutit nu de puţine ori să invingă bune e­­chipe din Bucureşti. Echipele noas­tre din Capitală sunt mult solicitate în oraşele provinciale, unde sosirea unei echipe străine constitue un eve­niment aidoma sosirii în Bucureşti, a unui team străin. In zilele când o echipă din Capita­­lă joacă într’un mic orăşel provincial, activitatea întregului orăşel este în fierbere şi propaganda este mult mai uşor de făcut şi cu rezultate mult mai sigure. Progresul datorit acestui contact a făcut ca echipele din Bucureşti să nu m­ai trimită echipa de rezervă, pentru a nu suferi o surpriză neplăcută. E­­chipele provinciale sunt în progres. Nu de puţine ori am auzit pe con­ducătorii grupărilor provinciale, spu­nând că se resimt de lipsa unei com­­petiţiuni în care oraşele lor să fie re­­prezentate de către echipele lor spor­tive. Forurile conducătoare au ocolit re­gulat această „chestiune“, crezând că nu există o cauză provincială care să merite prea multă atenţiune. Iată însă, că la consiliu­, ligei de sud s’a depus un proect care să stimuleze mişcarea provincială dependentă de acest for superior, adică o competiţiu­ne la care să participe echipele pro­vinciale din Muntenia şi Dobrogea, afară de Capitală. Acest proiect pus în practică va însem­na un încăput de lucru al ligei de Sud in această pri­vinţă şi ar putea fi dată drept exem­­plu celorlalte ligi. Competiţiunea va fi dotată cu o cupă şi ea va însemna salvarea spor­tului cu balopul rotund practicat în provincie. Nici nu ne dăm seama ce mare este binefacerea ce va decurge din această probă pentru folosul atât al provinciei, care va fi astfel che­mată la o viaţă nouă, cât şi pentru sportul românesc. Provincia poate fi un rezervor al footbalului bucureştenn în caz că se va organiza bine această „cupă“. Suntem siguri că toate clu­­burile provinciale vor împărtăşi cu entuziasm acest început. Ne­ aducem aminte în aceste cl­i de unele promisiuni făcute de Cpt. Dumitrescu, preşedintele Distric­tului în legătură cu un turneu al echi­pei B. a Capitalei in oraşele provin­­ciare. Un început s’a făcut astă vara când echipa B. a jucat la Bazargiiî şi cunoaştem felul admirabil cum ni fost primită această frumoasă iniţia­­tivă de către dobrogeni. Cunoaştem pe d.l Cpt. Dumitrescu ca un om ce se ţine de cuvânt şi deci nu ne îndoim că va realiza chiar în vara aceasta turneul anunţat cu echipa B. şi care să viziteze toate oraşele provinciale cu mişcare sportivă, bineînţeles oraşe­le din cuprinsul Ligei de Sud. Dar să revenim la cupa provinciei Ea va fi organizată bine atât mate­rialiceşte cât şi tehniceşte. Greutăţile ni mari insă suntem siguri că se trece peste ele. Proba este elimina­rie şi este sortită să înceapă pe ziua e, 10 Aprilie. Este probabilă şi partic­iparea Capitalei însă cu echipa B. aşteptăm ca Liga de Sud să confirme ac­est proiect prin care provincia spor­tivă va trăi frumoase zile de sport mulţumită că „centrul“ se ocupă şi de ei. începutul este greu spune o vorbă românească. Succesul acestei compe­­tiţiuni este asigurat dată fiind dorin­­ţa provinciei de a avea o asemenea probă. Deci, la lucru 1 GRIT de 4 Ecouri sportive Duminică se joacă în Capitală, materiurile celei de a treia zi de campionat. Programul cuprinde următoare­le întâlniri: Venus—Juventus, ter. Romco­­mit. C. F. R.—Macaby, ter. Romco­­mit. Olympia—Unirea Tricolor, ter. Obor. Voevodul Mihaiu—Sp. Stud., ter. Ciocanul. Sâmbătă, la Paris, italianul A­­nacleto Locatelli susţine im match cu englezul Johnny Cuth­bert.­­ Duminică 17 Aprilie, la Buda­pesta, echipa naţională de foot­­ball a Austriei, se întâlneşte cu reprezentativa Ungariei. In aceiaşi zi, la Zürich, se joa­că matchul Cehoslovacia—Elve­tia, contând pentru Cupa Euro­pei Centrale. -0X0- BÎH?! In jurul unei chestiuni cu tâlc. 2000 La „tribuna liberă” a unei ga­zete de specialitate, a apărut, Luni după amiază, următoarea in­sinuantă notiţă la adresa d-lui Neagu Boerescu: „In cronica de azi a ziarului „U­­niversul”, d. Boerescu discutând deciziunile pronunţate de juriul­­ ■uniunei de Sâmbăta trecută pro­pune Federaţiei române de Box, rectificarea hotărârei marchului Sch­rtza Milea. Regulamentele F. R. B. sunt clare. Deciziunile pronunţate de ju­decători sunt neapelabile şi nu pot fi rectificate decât in cazul când ele au contravenit dispozi­­ţiunilor de bază ale regulamente­lor. Astfel că, socot, Federaţia nu­ va putea reveni asupra deciziunei care a proclamat match nul. S’ar găsi totuiş o soluţie. Să se trimeată buletinele jude­cătorilor d-lui Boerescu pentru ca să le modifice D-sa. D-sa pricepându-se cu aseme­nea îndeletniciri, va putea astfel să-şi satisfacă şi plăcerea de a vedea pe Schoenfeld.... pardon Dică Schwartz declarat învingă­tor, atunci când ceilalţi judecă­tori au văzut altfel. C. MURGAŞEANU Secretar General al F. R. B. şi judecător în juriul de Sâmbăta trecută Până ori,­­ deşi avusese tot timpul necesar, — d. Neagu Boe­­rescu nu s’a grăbit să răspundă la această notiţă, ci, şmecher, a tă­cut. Ne obligăm noi, — dacă nici azi nu apare răspunsul d-lui Nea­gu Boerescu, — să scormonim chestiunea pe care o vizează noti­ţa apărută în gazeta de speciali­tate. Sigur, nu va fi pe placul d-lui Boerescu, dar relevaţiile noastre nu vor conveni nici d-lui Murgă­­şian­u şi nici celorlalţi mahări din Federaţia Româna de Box. înscrierile reuniunei inaugurale Sâmbătă 2 Aprilie se inaugu­rează, la Floreasca, meetingul a­­lergărilor de galop. Iată înscrierile făcute azi la secretariatul S. N. I. C., in vede­rea întrunirei inaugurale de Du­minică 3 Aprilie , Ziua T-a­, Sâmbătă 9 Aprilie 1932 I. PR. DE DESCHIDERE 1300 m. Alergare de vânzare Pr. I 15000, II 1500, III 1000 lei Răscruce (25) 54 j., Bădița (35) 46 j., Barina (35) 56 j , Buzna (35) 46 j., D-ra Popsv' (50) 40 j., Mama Dracilor (50) 47. Mătanie (25) 54 j., Giovana (25) 54 j.. Hora (50) 4!) j, Vlăs­tar (25) 48 j., Rareş (50) 48 j. II. PR. CONDREA, 1500 m. Wel te r -h a n di c a p Pr. I 15000, II 1500, III 1000 lei Raptor, Boris, Barina, Stanca, Dud, Bicaz. PR. OVID, 1500 m­. Pr. I 20000, II 2000, III 1000 lei Boris (40) 58, Barina (40) 48 j., Ou de Paste (40) 56, Stanca 56 j., Fus 58. IV. II.CAP OPȚIONAL, 1500 m. (liber și limitat) 1500 metri Pr. I 40000, II 5000, III 2500 lei Oglinda 61, Stânjenel 59, Ros­marin 55, D-ra Pops­y 53, Nadia 52 j., Buzna 51 j., Dragoman 51 j., Firman 50 j., Troița 49 j. Scara greutăților va fi ridicată după închiderea retragerilor. V. PR. PANCIU, 1300 m. Pr. I 18000, II 1800 III 1000 Iei Ariniş 53, Dragoman 53, A­­murg 53, Sirenetta 51 j., Stânje­­nel 58, Stejar 53, D-ra Popsy 56 j„ Mama Dracilor 51 jum., Trai­la 51 j„ Hora 56 j., Vlăstar 53, Straje 51 j., Rareş 53, Ninsoarea 56 j., Razna 51 j. HIPPISM Dezideratul momentului: reducerea preţurilo­r de intrare la hi­ppedrom Vremurile grele prin care tr­iem­, reclamă o neapărată micşo­rare a costului biletului de intra­re la hippodrom. Găsim că în cri­­za actuală, cei 140 lei cari repre­zintă intrarea unei persoane la tri­bună este o sumă mult prea iuici­c pentru a fi accesibilă tuturor pun­gilor şi că acesta este motivul pen­tru care o bună parte din foştii admiratori ai hippismului, a sfâr­şit prin a dezerta. Printre scrisorile pe cari le-am primit în ultimul timp şi cam­ mai toate cuprindeau cererea de a se micşora costul biletului de intrare este şi una care poartă iscălitura d-lui Teodorescu, din Calea 13 Septembrie No. 37, care se oferă să ne dovedească, că preţul unui bilet de intrare la tribune pe lup podromul dein San Siero (Italia) este de 7 lire, ceea ce în moneda noastră ar însemna suma de 60 lei. Lăsând la o parte această dies­thine, acre nu poate constitui un punct de plecare pentru conducă­torii curselor noastre, găsim că cererea cititorului nostru este per­fect îndreptăţită. Experienţa pe care ne-a servi­t-o sezonul trecut, când publicul a întârziat să se mai prezinte la ghişeurile de intrare, denotă în­deajuns că potenţa financiară a foş­tilor admiratori ai acestui sport, a scăzut atât de simţitor, încât o eventuală scădere a preţului de intrare pe h­ippodrom, însemnea­ză nu numai rezolvarea unei ce­reri drepte, dar şi singurul mijloc de a se recâştiga ţie cei ce ne-au părăsit. Din ce motive nu se pro­cedează aşa cum o cer vremurile, rămâne pentru noi un mister. Nu se gândesc oare, conducăto­rii acestui sport că, din nerespec­­tarea doleanţelor publicului s-a născut acea concurenţă a celor­lalte sporturi, cari, ce e drept, nu reclamă investiţii prea mari pen­tru spectator. Este oare mai bine ca să aşteptăm, cu mâna în buzu­nar, reîntoarcerea avalanşei de numerar, care desigur că nu se va mai produce atât de curând? Ne este mai logic să ne acomodăm, a­­tât cât mai e vreme­a timpului şi să procedăm la o tentativă de eşire din turnul tăcerii? A pleca urechea la doleanţele publicului care asigură în cea mai bună par­te succesul curselor nu înseamnă a-ţi călca pe demnitate. Ba din contră, aceasta sar putea mai iute un început de reconcilie­re în diferendul iscat între Jockey Club şi publicul, care sprijină hip­pismul. Pentru că, orice s’ar spune acest conflict există și este justi­ficat prin faptul că dreptele ce­reri ale spectatorilor, nu au fost, niciodată, luate în seamă. E inu­til să mai reamintim conducători­lor curselor noastre, conflictele nerezolvate, cari nu au fost ono­rate nici măcar cu atenţia unui co­municat, aşa cum se procedează şi în alte ţări. Noi nu venim as­tăzi ca să semănăm ură. Şi dacii am dus o campanie, desigur că ea era nu numai justificata, dar şi impusă de marea masă a cititori­lor. Oare campania pe care am­ dus'o contra block-makerilor, un­de am subliniat, condiţiunile con­tractuale care le permitea exerci­tarea meseriei cu drept de mono­pol şi deci încuviinţarea potlogă­riilor, nu a însemnat o complectă victorie a principiilor noastre în dauna celor ce au consfinţit prin iscălitura lor la acest contract one­ros? Noi suntem siguri că da. Şi mai suntem convinşi — şi cu noi întregul public cunoscător al ches­iunii — că această afacere nu a servit cu nimic Jockey-Clubul, care a avut de înregistrat multe reclamaţii, care se refereau la mo­dul de exploatare al celor ce au căpătat licenţă pentru a exploata jocul „la fix”. Dar să revenim la subiect. De e-*-" dată purtăm ..ramura de măs­lin” pe care ne-au adus-o cititorii ca să v o întindem ca pe o pică pară mălăiaţă în ......Şi nu o spu­nem în răutate. Primiţi-o şi res­pectaţi o cerere dreaptă. Reduceţi preturile de intrare !! ION CYR ---------0X0--------­ Matchul C.F.R.­­Macabi nu se joacă pe Romcomit Am anunţat în numărul de eri, — fiind informaţi de condu­cerea clubului Juventus, — că matchul C. F. R. — Macaby se va disputa pe terenul Romco­m­­it. In momentul când închidem ediţia, clubul Juventus ne în­ştiinţează că nu s’a ajuns la un acord definitiv, astfel că ma­tehul C. F. R. - Macaby se va numi juca pe terenul Venus. Criza teatrului (Urmare din pagina I-a) şi al prestigiului său, aşa cum îl practica şi propovăduia teatrul; al doilea: amestecul neîncetat în desfăşurarea celor arătate a unui interes (moral, social, politic şi chiar economic) ceea ce formează armătura ficţiunei, care interesea­ză astfel cercuri sau indivizi, du­pă cum găseşte corespondenţe în ei; al treilea, (şi acesta este cel mai important) cunoaşterea în for­ma cea mai uşoară şi în înţelesul cel mai larg. Acastă cunoaştere — în forme­le ei cele mai simple şi în legături in toate sensurile, care trec prin toate disciplinele, sistemele, lumi­le, în forme reduse și elementare, e poate singura pasiune generală a lumii de azi. Evenimentele sunt multe; atât cât dă cinematograful din ele, e suficient. Orice întârzie­re, orice adâncire — chiar în cu­prinsul acestei materii — supără. Nu numai teatru], dar şi litera­tura (de călătorii chiar) sunt pă­răsite, după cum sunt părăsite ori­ce comunicări mai ample, mai complete, mai substanţiale, în des­făşurarea lor. Dintro întâmplare un gest; dintr’o idee, un cuvânt; dintr’un peisaj o trăsătură sau o culoare; mai mult nu se acceptă. Aceasta este formula vitezei şi a cinemato­grafului. Lume tulbure, palidă şi şubre­dă viaţă de teatru! Şi cu cât pute­rile se vor risipi mai mult, cu a­­tât teatrul va suferi mai mult. Căci nu există oglindă mai credin­cioasă în care să se răsfrângă via­ţa unei sau unor grupuri sociale,­­ decât pe scenele lor. RUBRICA GRAFOLOGICA Răspunsuri grafologice Luson. Spirit larg însă preocupat în primul rând de sine. Putere de convingere, cultură medie, o vă­dită tendinţă de a-şi ascunde sen­timentele. Henriette M. G. Caracter serios, sincer. Energi­că, cu o mare experinţă, simţitoa­re, pretenţioasă, foarte senzuală. Raţionează în mod impecabil. Face parte din societatea bună. Lucia A. D." Din rândurile examinate, ob­serv că duceţi o viaţă foarte re­gulată şi­ liniştită, cu satisfacţii puţine dar reale. Aţi citit foarte mult. Intelect mediu, inteligenţă, atitudine rezervată. Mândrie oa­recum justificată. 9 .. . Laur. Constat că aveţi o logică şi o memorie superioară. Fire foarte prudentă, simţ estetic, caracter nesincer în fond. Mar­­oara I. Viaţă sufletească intensă, na­tură rafinată, curagioasă. Fire capricioasă, lipsită de sinceritate, încrezătoare în alţii, însă. Foarte muncitoare, uşor obosită. Senti­ment predominant, regretul. Lizy Bolvary. Scrierea d-tale am examinat-o odată. Acum, am să adaug atât: Vrei să te faci artistă de cinema. Ei bine, n’ai temperamentul, nici pregătirea absolut necesare. Nu mai vorbesc de mijloacele materi­ale. Schimbă-ţi gândul, e poate mar jjrudehir Dan 22. Natură foarte sentimentală, are mult spirit, judecată dreaptă Claritate şi bun gust excepţional. Vanitate exagerată. Particulari­tate : se preocupă de viitor şi de vechea problemă a lui Eros. Face parte din cea mai bună societate. T. M. 1908. Observ din textul trimis că a­­veţi un caracter cu fond sincer, însă artificial şi mândru. Inteli­genţă superioară, frumos simţ al formei, natură egoistă. Titty­­ bis. Caracter foarte materialist, senzual. Multă cultură generală, spirit mişcător. Voinţă antrenan­tă. Modestie remarcabilă contras­tând cu firea specific orgolioasă. Perfectă stăpânire de sine. Iuda N. Din rândurile trimise constat că aveţi o natură sentimentală însă superficială. Fire impruden­tă, spirit comun. Aveţi o atitudi­ne jenată, din motive personale. Aţi suferit o vie decepţie senti­mentală. Nervozitate vizibilă. Viitorul 1932. Constat că aveţi o cultură nu prea îngrijită, spirit practic şi o voinţă imperfectă. Păre­rea mea fiindcă mi-o cereţi e să vă alegeţi cariera de funcţionar. Nurmi 21. Din scrisoarea examinată con­stat că aveţi mult spirit, tenaci­tate, mem­orie bună şi o atenţie susţinută. Practicaţi economia şi disciplina. Defects, nervozitatea, puţină exagerare. Scandal. Aveţi un caracter foarte afabil, însă cochet şi extrem de egoist. Dacă e însă vorba de scandal, nu ştiu. Foarte distrat. D. E. G. T. Caracter politicos, însă materi­alist, cultură suficientă, fizic ex­celent. Fire pretenţioasă, volun­tară. Ii place traiul bun. Particu­laritate : citeşte romane intermi­nabile. M. V Natură materialistă, senzuală. Afectează o atitudine de idealistă, cu această rezervă, întâi să tră­iască dânsa bine şi pe urmă, vom vedea ! Caracter simplu, de ori­gine modestă. Mady G. Aveţi un caracter puţin dificil, aspiraţii comune, practice. Fire sinceră, mândră, stăpânită de cu­riozitate. Defecte , invidia, lipsa de prudenţă. Titina Zaharov. Temperament entuziast, juve­­nil. Fire expansivă, vioaie. Agre­­sivitate, încredere în viitor, ca­racteristice tinereţii scritoarei. Natură voluntară. Defect in­vidia. Mony Nein felesut. Nici eu n’am înţeles decât atât..! lasă-te de poezie ! „Poezie..., să­răcie“ şi-a dat cu gândul Emi­­nescu. Eşti foarte inteligent, rain­dator, însă nervos. Ai multă ener­gie, foloseşte-o mai bine.­­ no- Constanţa. Am tras concluzia că aveţi în­suşiri remarcabile : spirit de or­dine şi economie, mult calm, simţ estetic. Bun simţ, o adevărată dexteritate în viaţă visa prea multe scrupule. D­efectegoism­ penunţat, Erna. Fire aşezată, încrezătoare, însă superficială. Are toate iluziile a­­dolescenţei, inclusiv vanitatea şi exagerarea. Natură tenace, opti­mistă. Ştiinţa se însuşeşte mai greu ca o sumă, de exemplu. H. STANLEY Cuponul No. 4 îl gă­siți în pagina I-a în cap, lângă titlu ULTIMUL turneu al actualei stagiuni Cel mai răsunător succes de presă , şi public al - ~ Teatrului Naţional din Bucureşti IDIOTUL de Baculea după romanul marelui scriitor DOSTOIEVSKY cu GEORGE CALBOREANU, societar cl. I al Teatrului Naţional Bucureşti COCO DEMETRESCU societar de onoare al Teatrului Naţional Craiova RADU POPEEA fost societar al Teatrului Naţional DORINA DEMETRESCU George Conabie, Suzanne Poli­­crat, Adriana Şerban, Kelly Bra­­teş,­­Alex. Şerban, I. Dămian, M. Vladimir, Virgilul Florescu INTINERARIU Constanţa, Vineri 1 Aprilie 1939 Brăila, Sâmbătă 2 Aprilie. Galaţi, Duminică 3 Aprilie. Tecuci, Luni 4 Aprilie. Iaşi, Marţi 5 Aprilie. Botoşani, Miercuri 6 Aprilie. Fălticeni, Joi 7 Aprilie Cernăuţi, Vineri 8 Aprilie Roman, Sâmbătă 9 Aprilie. Buhuşi, Duminică mat. 10 Apri­le. Piatra­ N., Duminică seara 1© Aprilie. Bacău, Luni 11 Aprilie. Bârlad, Marţi 12 Aprilie. Buzău, Miercuri 13 Aprilie. Ploeşti, Joi 14 Aprilie. Braşov, Vineri 15 Aprilie. Sibiu Sâmbătă 16 Aprilie. Făgăraş, Duminică 17 Aprilie.­ Oradia Mare, Luni 18 Aprilie. Arad, Marţi 19 Aprilie. Timişoara, Miercuri 20 Aprilie. T. Severir, Joi 21 Aprilie. Tg.-Jiu, Vineri 22 Aprilie. Corabia, Sâmbănă 23 Aprilie. T. Măgurele Dumin­ică 24 Apr. AiLtin tren. GEORGE CQNABIE

Next