Rampa, aprilie 1932 (Anul 15, nr. 4261-4285)
1932-04-01 / nr. 4261
2 La ora când scriem aceste rânduri, — şi oricum, dat fiind că ediţia ziarului nostru se închide înainte de miezul nopţii, nu cunoaştem rezultatul matchului de box Spakow—Barere, care s’a disputat aseară la Paris. _ Dar, avem a aduce la cunoştinţa cititorilor noştri, o ştire de un interes mult mai palpitant decât chiar rezultatul matchului Spakow—Barere. Este vorba despre viitorul match pe care va avea să-l susţină, în străinătate, excelentul reprezentant al culorilor româneşti. După cum se ştie, Moţi Spakow era aşteptat să se întoarcă în ţară, astăseară, pentru a provoca şi lupta cu Jean Marinescu, pentru campromitul României de toate categoriile şi în eventualitatea, — mai mult decât probabilă — că va dispune de Marinescu şi va cuceri trofeul de campion suprem al boxului românesc, să revendice apoi, la I. R. U., dreptul de a fi acceptat să challengeze campionatul Europei la categoria semi-grea. Intervenind matchul cu Barere, Spakow şi-a amânat sosirea, — aşa cum am anunţat în numărul de eri, — pentru începutul săptămânei viitoare. Ori, iată că, între timp, i s’a oferit lui Spakow un angajament excepţional: un match cu Ignacio Ara. Spakowa acceptat şi întâlnirea va avea loc la Saint Sebastian, în Spania, Sâmbătă 16 Aprilie. Adversarul lui Spakow, acest Ignacio Ara, campion oficial al Spaniei la categoria ,,mijlocie”, este, actualmente, o figură proeminentă în boxul european. Recent, — noi am publicat informaţia în numărul nostru de Duminica, — a fost recunoscut de I. B. U., ca challenger al titlului european de categorie mijlocie şi va avea să tragă pentru acest trofeu cu austriacul Karl Neubauer, un boxeur suficient de modest pen-, tru a nu periclita victoria lui Ignacio Ara, care, astfel, poate fi considerat de pe acuma, campion al Europei la categoria mijlocie. __ , încât, boxând cu Ignacio Ara, nu știm dacă Spakow' înfilnește — chiar în afară de Thil, — pe cel mai bun boxeur de categorie „mijlocie” al Europei, dar, dată fiind conjunctura pugilistică în care se găseşte Ara, în urma deciziei lui I. B. U., se poate spune ce Moţi Spakow susţine cel mai important match al carierei sele şi în caz de victorie, desemnarea sa ca al doilea. — primul va fi, desigur, Martinez Alfara, — competitor al titlului european de categorie semi-greaapare ca un fapt cert. Numai că sarcina lui Spakow e foarte dificilă. In primul rând, fiindcă matchul are loc în Spania, arbitrat de judecători spanioli, şi parţialitatea juriului spaniol e celebră. Şi-apoi, să recunoaştem, Ignacio Ara e un boxeur bun. Dacă n ar fi să ne conducem decât după ultima performanţă şi încă îl barează pe Spakow. Intr’adevăr, recent, la Barcelona, Ignacio Ara a knockoutat în roundul VI pe Alfred Pegazzano, în timp ce, în vara anului 1931, în faţa aceluiaş Pegazzano, la Arenele Romane, Spakow n’a putut obţine decât un penibil match nul. E drept iarăşi că, atunci, Spakow nu era în forma sa cea mai bună şi că, actualmente avem pe cel mai bun Spakow. Oricum, matchul pe care î l va susţine Moţi la Saint Sebastian, este cel mai important din toate câte le-a disputat până acum. De aceea, Spakow va pleca chiar mâine în Spania, pentru a se aclimatiza și pune la punct cu antrenamentul. G. Ky. Un senzaţional match al lui Spakow Moţi Spakow FOOTBALL O grandisasa campanii propagandă sportivă Cunoaştem ce toţi starea mizeră a sportului în provincie; ştim de asemenea câte greutăţi întâmpină orice acţiune sau proiect lăudabil isvorât din dragostea pentru sport a celor câţiva oameni care îi pricep foloasele, şi datorită acestor susţinători ce există în fiecare urbe provincială s’a reuşit să se intimipeze o anemică mişcare aşa numită provincială. Am spus-o din capul locului că greutăţile ce se opun oricărei iniţiative sunt nenumărate în orice loc unde se înjghebează ceva pentru sport, dar mai ales în provincie. Când vorbim despre provincie nu ne gândim numai decât la oraşele Ploeşti, Constanţa sau Brăila etc., căci in aceste oraşe mai mult sau mai puţin sportive, înjghebările cu caracter sportiv sunt mai dezvoltate şi sportul este altfel privit decât în multe oraşe provinciale unde nu se găsesc mijloacele şi oamenii capabili din urbele de mai sus. Singurul sport cunoscut bine în provincia românească este footbalul. Era şi natural ca acest sport să fie repede prins datorită spectaculozităţii sale. Se joacă football în provincie. Acest lucru este bine stabilit dar cum şi in ce împrejurări aceasta este întrebarea ce trebue să ne-o punem. Sunt în unele oraşe chiar câte două, trei echipe şi deci este mai uşor să se ajungă la un progres atât fizic cât şi administrativ in ce priveşte pe fiecare club. Aceasta datorită concurenţei ce a izbucnit între cluburi. Tot jucând între ele aceste cluburi nu pot emite un progres prea mare şi atunci este natural ca să se apeleze la cluburi fie din oraşe apropiate fie din Capitală. Aceste deplasări sunt uneori mult prea scumpe pentru bugetele secate ale cluburilor provinciale. Totuşi cu sacrificii din ambele părţi se angajează partidele care aduc o notă de noutate, de surpriză, prin felul de joc al echipei vizitatoare şi deci implicit învăţăminte şi progrese nu târzii uneori. Insă cum aceste deplasări sunt uneori costisitoare, se fac cu greu. Contactul acesta des între echipele bucureştene şi cele provinciale au marcat de la sezon la sezon un oarecare progres survenit in jocul acestora din urmă. Avem cazul oraşelor Călăraşi, T. Măgurele şi Câmpina care au izbutit nu de puţine ori să invingă bune echipe din Bucureşti. Echipele noastre din Capitală sunt mult solicitate în oraşele provinciale, unde sosirea unei echipe străine constitue un eveniment aidoma sosirii în Bucureşti, a unui team străin. In zilele când o echipă din Capitală joacă într’un mic orăşel provincial, activitatea întregului orăşel este în fierbere şi propaganda este mult mai uşor de făcut şi cu rezultate mult mai sigure. Progresul datorit acestui contact a făcut ca echipele din Bucureşti să nu mai trimită echipa de rezervă, pentru a nu suferi o surpriză neplăcută. Echipele provinciale sunt în progres. Nu de puţine ori am auzit pe conducătorii grupărilor provinciale, spunând că se resimt de lipsa unei competiţiuni în care oraşele lor să fie reprezentate de către echipele lor sportive. Forurile conducătoare au ocolit regulat această „chestiune“, crezând că nu există o cauză provincială care să merite prea multă atenţiune. Iată însă, că la consiliu, ligei de sud s’a depus un proect care să stimuleze mişcarea provincială dependentă de acest for superior, adică o competiţiune la care să participe echipele provinciale din Muntenia şi Dobrogea, afară de Capitală. Acest proiect pus în practică va însemna un încăput de lucru al ligei de Sud in această privinţă şi ar putea fi dată drept exemplu celorlalte ligi. Competiţiunea va fi dotată cu o cupă şi ea va însemna salvarea sportului cu balopul rotund practicat în provincie. Nici nu ne dăm seama ce mare este binefacerea ce va decurge din această probă pentru folosul atât al provinciei, care va fi astfel chemată la o viaţă nouă, cât şi pentru sportul românesc. Provincia poate fi un rezervor al footbalului bucureştenn în caz că se va organiza bine această „cupă“. Suntem siguri că toate cluburile provinciale vor împărtăşi cu entuziasm acest început. Ne aducem aminte în aceste cli de unele promisiuni făcute de Cpt. Dumitrescu, preşedintele Districtului în legătură cu un turneu al echipei B. a Capitalei in oraşele provinciare. Un început s’a făcut astă vara când echipa B. a jucat la Bazargiiî şi cunoaştem felul admirabil cum ni fost primită această frumoasă iniţiativă de către dobrogeni. Cunoaştem pe d.l Cpt. Dumitrescu ca un om ce se ţine de cuvânt şi deci nu ne îndoim că va realiza chiar în vara aceasta turneul anunţat cu echipa B. şi care să viziteze toate oraşele provinciale cu mişcare sportivă, bineînţeles oraşele din cuprinsul Ligei de Sud. Dar să revenim la cupa provinciei Ea va fi organizată bine atât materialiceşte cât şi tehniceşte. Greutăţile ni mari insă suntem siguri că se trece peste ele. Proba este eliminarie şi este sortită să înceapă pe ziua e, 10 Aprilie. Este probabilă şi participarea Capitalei însă cu echipa B. aşteptăm ca Liga de Sud să confirme acest proiect prin care provincia sportivă va trăi frumoase zile de sport mulţumită că „centrul“ se ocupă şi de ei. începutul este greu spune o vorbă românească. Succesul acestei competiţiuni este asigurat dată fiind dorinţa provinciei de a avea o asemenea probă. Deci, la lucru 1 GRIT de 4 Ecouri sportive Duminică se joacă în Capitală, materiurile celei de a treia zi de campionat. Programul cuprinde următoarele întâlniri: Venus—Juventus, ter. Romcomit. C. F. R.—Macaby, ter. Romcomit. Olympia—Unirea Tricolor, ter. Obor. Voevodul Mihaiu—Sp. Stud., ter. Ciocanul. Sâmbătă, la Paris, italianul Anacleto Locatelli susţine im match cu englezul Johnny Cuthbert. Duminică 17 Aprilie, la Budapesta, echipa naţională de football a Austriei, se întâlneşte cu reprezentativa Ungariei. In aceiaşi zi, la Zürich, se joacă matchul Cehoslovacia—Elvetia, contând pentru Cupa Europei Centrale. -0X0- BÎH?! In jurul unei chestiuni cu tâlc. 2000 La „tribuna liberă” a unei gazete de specialitate, a apărut, Luni după amiază, următoarea insinuantă notiţă la adresa d-lui Neagu Boerescu: „In cronica de azi a ziarului „Universul”, d. Boerescu discutând deciziunile pronunţate de juriul ■uniunei de Sâmbăta trecută propune Federaţiei române de Box, rectificarea hotărârei marchului Schrtza Milea. Regulamentele F. R. B. sunt clare. Deciziunile pronunţate de judecători sunt neapelabile şi nu pot fi rectificate decât in cazul când ele au contravenit dispoziţiunilor de bază ale regulamentelor. Astfel că, socot, Federaţia nu va putea reveni asupra deciziunei care a proclamat match nul. S’ar găsi totuiş o soluţie. Să se trimeată buletinele judecătorilor d-lui Boerescu pentru ca să le modifice D-sa. D-sa pricepându-se cu asemenea îndeletniciri, va putea astfel să-şi satisfacă şi plăcerea de a vedea pe Schoenfeld.... pardon Dică Schwartz declarat învingător, atunci când ceilalţi judecători au văzut altfel. C. MURGAŞEANU Secretar General al F. R. B. şi judecător în juriul de Sâmbăta trecută Până ori, deşi avusese tot timpul necesar, — d. Neagu Boerescu nu s’a grăbit să răspundă la această notiţă, ci, şmecher, a tăcut. Ne obligăm noi, — dacă nici azi nu apare răspunsul d-lui Neagu Boerescu, — să scormonim chestiunea pe care o vizează notiţa apărută în gazeta de specialitate. Sigur, nu va fi pe placul d-lui Boerescu, dar relevaţiile noastre nu vor conveni nici d-lui Murgăşianu şi nici celorlalţi mahări din Federaţia Româna de Box. înscrierile reuniunei inaugurale Sâmbătă 2 Aprilie se inaugurează, la Floreasca, meetingul alergărilor de galop. Iată înscrierile făcute azi la secretariatul S. N. I. C., in vederea întrunirei inaugurale de Duminică 3 Aprilie , Ziua T-a, Sâmbătă 9 Aprilie 1932 I. PR. DE DESCHIDERE 1300 m. Alergare de vânzare Pr. I 15000, II 1500, III 1000 lei Răscruce (25) 54 j., Bădița (35) 46 j., Barina (35) 56 j , Buzna (35) 46 j., D-ra Popsv' (50) 40 j., Mama Dracilor (50) 47. Mătanie (25) 54 j., Giovana (25) 54 j.. Hora (50) 4!) j, Vlăstar (25) 48 j., Rareş (50) 48 j. II. PR. CONDREA, 1500 m. Wel te r -h a n di c a p Pr. I 15000, II 1500, III 1000 lei Raptor, Boris, Barina, Stanca, Dud, Bicaz. PR. OVID, 1500 m. Pr. I 20000, II 2000, III 1000 lei Boris (40) 58, Barina (40) 48 j., Ou de Paste (40) 56, Stanca 56 j., Fus 58. IV. II.CAP OPȚIONAL, 1500 m. (liber și limitat) 1500 metri Pr. I 40000, II 5000, III 2500 lei Oglinda 61, Stânjenel 59, Rosmarin 55, D-ra Popsy 53, Nadia 52 j., Buzna 51 j., Dragoman 51 j., Firman 50 j., Troița 49 j. Scara greutăților va fi ridicată după închiderea retragerilor. V. PR. PANCIU, 1300 m. Pr. I 18000, II 1800 III 1000 Iei Ariniş 53, Dragoman 53, Amurg 53, Sirenetta 51 j., Stânjenel 58, Stejar 53, D-ra Popsy 56 j„ Mama Dracilor 51 jum., Traila 51 j„ Hora 56 j., Vlăstar 53, Straje 51 j., Rareş 53, Ninsoarea 56 j., Razna 51 j. HIPPISM Dezideratul momentului: reducerea preţurilor de intrare la hippedrom Vremurile grele prin care triem, reclamă o neapărată micşorare a costului biletului de intrare la hippodrom. Găsim că în criza actuală, cei 140 lei cari reprezintă intrarea unei persoane la tribună este o sumă mult prea iuicic pentru a fi accesibilă tuturor pungilor şi că acesta este motivul pentru care o bună parte din foştii admiratori ai hippismului, a sfârşit prin a dezerta. Printre scrisorile pe cari le-am primit în ultimul timp şi cam mai toate cuprindeau cererea de a se micşora costul biletului de intrare este şi una care poartă iscălitura d-lui Teodorescu, din Calea 13 Septembrie No. 37, care se oferă să ne dovedească, că preţul unui bilet de intrare la tribune pe lup podromul dein San Siero (Italia) este de 7 lire, ceea ce în moneda noastră ar însemna suma de 60 lei. Lăsând la o parte această diesthine, acre nu poate constitui un punct de plecare pentru conducătorii curselor noastre, găsim că cererea cititorului nostru este perfect îndreptăţită. Experienţa pe care ne-a servit-o sezonul trecut, când publicul a întârziat să se mai prezinte la ghişeurile de intrare, denotă îndeajuns că potenţa financiară a foştilor admiratori ai acestui sport, a scăzut atât de simţitor, încât o eventuală scădere a preţului de intrare pe hippodrom, însemnează nu numai rezolvarea unei cereri drepte, dar şi singurul mijloc de a se recâştiga ţie cei ce ne-au părăsit. Din ce motive nu se procedează aşa cum o cer vremurile, rămâne pentru noi un mister. Nu se gândesc oare, conducătorii acestui sport că, din nerespectarea doleanţelor publicului s-a născut acea concurenţă a celorlalte sporturi, cari, ce e drept, nu reclamă investiţii prea mari pentru spectator. Este oare mai bine ca să aşteptăm, cu mâna în buzunar, reîntoarcerea avalanşei de numerar, care desigur că nu se va mai produce atât de curând? Ne este mai logic să ne acomodăm, atât cât mai e vremea timpului şi să procedăm la o tentativă de eşire din turnul tăcerii? A pleca urechea la doleanţele publicului care asigură în cea mai bună parte succesul curselor nu înseamnă a-ţi călca pe demnitate. Ba din contră, aceasta sar putea mai iute un început de reconciliere în diferendul iscat între Jockey Club şi publicul, care sprijină hippismul. Pentru că, orice s’ar spune acest conflict există și este justificat prin faptul că dreptele cereri ale spectatorilor, nu au fost, niciodată, luate în seamă. E inutil să mai reamintim conducătorilor curselor noastre, conflictele nerezolvate, cari nu au fost onorate nici măcar cu atenţia unui comunicat, aşa cum se procedează şi în alte ţări. Noi nu venim astăzi ca să semănăm ură. Şi dacii am dus o campanie, desigur că ea era nu numai justificata, dar şi impusă de marea masă a cititorilor. Oare campania pe care am dus'o contra block-makerilor, unde am subliniat, condiţiunile contractuale care le permitea exercitarea meseriei cu drept de monopol şi deci încuviinţarea potlogăriilor, nu a însemnat o complectă victorie a principiilor noastre în dauna celor ce au consfinţit prin iscălitura lor la acest contract oneros? Noi suntem siguri că da. Şi mai suntem convinşi — şi cu noi întregul public cunoscător al chesiunii — că această afacere nu a servit cu nimic Jockey-Clubul, care a avut de înregistrat multe reclamaţii, care se refereau la modul de exploatare al celor ce au căpătat licenţă pentru a exploata jocul „la fix”. Dar să revenim la subiect. De e-*-" dată purtăm ..ramura de măslin” pe care ne-au adus-o cititorii ca să v o întindem ca pe o pică pară mălăiaţă în ......Şi nu o spunem în răutate. Primiţi-o şi respectaţi o cerere dreaptă. Reduceţi preturile de intrare !! ION CYR ---------0X0-------- Matchul C.F.R.Macabi nu se joacă pe Romcomit Am anunţat în numărul de eri, — fiind informaţi de conducerea clubului Juventus, — că matchul C. F. R. — Macaby se va disputa pe terenul Romcomit. In momentul când închidem ediţia, clubul Juventus ne înştiinţează că nu s’a ajuns la un acord definitiv, astfel că matehul C. F. R. - Macaby se va numi juca pe terenul Venus. Criza teatrului (Urmare din pagina I-a) şi al prestigiului său, aşa cum îl practica şi propovăduia teatrul; al doilea: amestecul neîncetat în desfăşurarea celor arătate a unui interes (moral, social, politic şi chiar economic) ceea ce formează armătura ficţiunei, care interesează astfel cercuri sau indivizi, după cum găseşte corespondenţe în ei; al treilea, (şi acesta este cel mai important) cunoaşterea în forma cea mai uşoară şi în înţelesul cel mai larg. Acastă cunoaştere — în formele ei cele mai simple şi în legături in toate sensurile, care trec prin toate disciplinele, sistemele, lumile, în forme reduse și elementare, e poate singura pasiune generală a lumii de azi. Evenimentele sunt multe; atât cât dă cinematograful din ele, e suficient. Orice întârziere, orice adâncire — chiar în cuprinsul acestei materii — supără. Nu numai teatru], dar şi literatura (de călătorii chiar) sunt părăsite, după cum sunt părăsite orice comunicări mai ample, mai complete, mai substanţiale, în desfăşurarea lor. Dintro întâmplare un gest; dintr’o idee, un cuvânt; dintr’un peisaj o trăsătură sau o culoare; mai mult nu se acceptă. Aceasta este formula vitezei şi a cinematografului. Lume tulbure, palidă şi şubredă viaţă de teatru! Şi cu cât puterile se vor risipi mai mult, cu atât teatrul va suferi mai mult. Căci nu există oglindă mai credincioasă în care să se răsfrângă viaţa unei sau unor grupuri sociale, decât pe scenele lor. RUBRICA GRAFOLOGICA Răspunsuri grafologice Luson. Spirit larg însă preocupat în primul rând de sine. Putere de convingere, cultură medie, o vădită tendinţă de a-şi ascunde sentimentele. Henriette M. G. Caracter serios, sincer. Energică, cu o mare experinţă, simţitoare, pretenţioasă, foarte senzuală. Raţionează în mod impecabil. Face parte din societatea bună. Lucia A. D." Din rândurile examinate, observ că duceţi o viaţă foarte regulată şi liniştită, cu satisfacţii puţine dar reale. Aţi citit foarte mult. Intelect mediu, inteligenţă, atitudine rezervată. Mândrie oarecum justificată. 9 .. . Laur. Constat că aveţi o logică şi o memorie superioară. Fire foarte prudentă, simţ estetic, caracter nesincer în fond. Maroara I. Viaţă sufletească intensă, natură rafinată, curagioasă. Fire capricioasă, lipsită de sinceritate, încrezătoare în alţii, însă. Foarte muncitoare, uşor obosită. Sentiment predominant, regretul. Lizy Bolvary. Scrierea d-tale am examinat-o odată. Acum, am să adaug atât: Vrei să te faci artistă de cinema. Ei bine, n’ai temperamentul, nici pregătirea absolut necesare. Nu mai vorbesc de mijloacele materiale. Schimbă-ţi gândul, e poate mar jjrudehir Dan 22. Natură foarte sentimentală, are mult spirit, judecată dreaptă Claritate şi bun gust excepţional. Vanitate exagerată. Particularitate : se preocupă de viitor şi de vechea problemă a lui Eros. Face parte din cea mai bună societate. T. M. 1908. Observ din textul trimis că aveţi un caracter cu fond sincer, însă artificial şi mândru. Inteligenţă superioară, frumos simţ al formei, natură egoistă. Titty bis. Caracter foarte materialist, senzual. Multă cultură generală, spirit mişcător. Voinţă antrenantă. Modestie remarcabilă contrastând cu firea specific orgolioasă. Perfectă stăpânire de sine. Iuda N. Din rândurile trimise constat că aveţi o natură sentimentală însă superficială. Fire imprudentă, spirit comun. Aveţi o atitudine jenată, din motive personale. Aţi suferit o vie decepţie sentimentală. Nervozitate vizibilă. Viitorul 1932. Constat că aveţi o cultură nu prea îngrijită, spirit practic şi o voinţă imperfectă. Părerea mea fiindcă mi-o cereţi e să vă alegeţi cariera de funcţionar. Nurmi 21. Din scrisoarea examinată constat că aveţi mult spirit, tenacitate, memorie bună şi o atenţie susţinută. Practicaţi economia şi disciplina. Defects, nervozitatea, puţină exagerare. Scandal. Aveţi un caracter foarte afabil, însă cochet şi extrem de egoist. Dacă e însă vorba de scandal, nu ştiu. Foarte distrat. D. E. G. T. Caracter politicos, însă materialist, cultură suficientă, fizic excelent. Fire pretenţioasă, voluntară. Ii place traiul bun. Particularitate : citeşte romane interminabile. M. V Natură materialistă, senzuală. Afectează o atitudine de idealistă, cu această rezervă, întâi să trăiască dânsa bine şi pe urmă, vom vedea ! Caracter simplu, de origine modestă. Mady G. Aveţi un caracter puţin dificil, aspiraţii comune, practice. Fire sinceră, mândră, stăpânită de curiozitate. Defecte , invidia, lipsa de prudenţă. Titina Zaharov. Temperament entuziast, juvenil. Fire expansivă, vioaie. Agresivitate, încredere în viitor, caracteristice tinereţii scritoarei. Natură voluntară. Defect invidia. Mony Nein felesut. Nici eu n’am înţeles decât atât..! lasă-te de poezie ! „Poezie..., sărăcie“ şi-a dat cu gândul Eminescu. Eşti foarte inteligent, raindator, însă nervos. Ai multă energie, foloseşte-o mai bine. no- Constanţa. Am tras concluzia că aveţi însuşiri remarcabile : spirit de ordine şi economie, mult calm, simţ estetic. Bun simţ, o adevărată dexteritate în viaţă visa prea multe scrupule. Defectegoism penunţat, Erna. Fire aşezată, încrezătoare, însă superficială. Are toate iluziile adolescenţei, inclusiv vanitatea şi exagerarea. Natură tenace, optimistă. Ştiinţa se însuşeşte mai greu ca o sumă, de exemplu. H. STANLEY Cuponul No. 4 îl găsiți în pagina I-a în cap, lângă titlu ULTIMUL turneu al actualei stagiuni Cel mai răsunător succes de presă , şi public al - ~ Teatrului Naţional din Bucureşti IDIOTUL de Baculea după romanul marelui scriitor DOSTOIEVSKY cu GEORGE CALBOREANU, societar cl. I al Teatrului Naţional Bucureşti COCO DEMETRESCU societar de onoare al Teatrului Naţional Craiova RADU POPEEA fost societar al Teatrului Naţional DORINA DEMETRESCU George Conabie, Suzanne Policrat, Adriana Şerban, Kelly Brateş,Alex. Şerban, I. Dămian, M. Vladimir, Virgilul Florescu INTINERARIU Constanţa, Vineri 1 Aprilie 1939 Brăila, Sâmbătă 2 Aprilie. Galaţi, Duminică 3 Aprilie. Tecuci, Luni 4 Aprilie. Iaşi, Marţi 5 Aprilie. Botoşani, Miercuri 6 Aprilie. Fălticeni, Joi 7 Aprilie Cernăuţi, Vineri 8 Aprilie Roman, Sâmbătă 9 Aprilie. Buhuşi, Duminică mat. 10 Aprile. Piatra N., Duminică seara 1© Aprilie. Bacău, Luni 11 Aprilie. Bârlad, Marţi 12 Aprilie. Buzău, Miercuri 13 Aprilie. Ploeşti, Joi 14 Aprilie. Braşov, Vineri 15 Aprilie. Sibiu Sâmbătă 16 Aprilie. Făgăraş, Duminică 17 Aprilie. Oradia Mare, Luni 18 Aprilie. Arad, Marţi 19 Aprilie. Timişoara, Miercuri 20 Aprilie. T. Severir, Joi 21 Aprilie. Tg.-Jiu, Vineri 22 Aprilie. Corabia, Sâmbănă 23 Aprilie. T. Măgurele Duminică 24 Apr. AiLtin tren. GEORGE CQNABIE