Rampa, noiembrie 1932 (Anul 15, nr. 4439-4463)
1932-11-02 / nr. 4439
Fabrica de 1» M fel tricotaje fi I MT fi Pasagiul Român 17 — 19 Telefon 30859 a pus în vânzare şi face de comandă Ultimele modele de tricotaje după colecţia adusă din străinătate Preţuri reduse, desfidând concurenţa Remailliază Ciorapi de mătase cu Lei 15 ÍB■«A I felMWHHi Invitaţiune DOAMNELOR, Sunteţi invitate pentru demonstrarea ULTIMELOR NOUTAH şi perfecţiuni aduse din străinătate în Arta Infrumuseţărei. Coafurei. Ondulatiri permanente, Lucrări artistice de păr, Garnituri complecte de mirese. Preţuri accesibile tuturor DORTHEIMER Calea Victoriei 50 Telef. 3-27.35. Sucursala Ploeşti: Pasagiul Cooperativa. fcifeOcolî 'Hipnotism, Spiritism, Telepatie, Fachirism, Magie. % învăţaţi ' adresându-va Profesor C. Nicolau ! Strada Carat man No. S 3 A__ BUCUREŞTI II Comerciant! Vizitaţi Noutăţile Parisului lămpi electric AjJ ce» plafoniere, sursa ‘ ' cea mai eîtină. Casa „Lumiere” Berzei 2- Aleea Socec. Birourile Societăţei Anonime Rudolf Mosse S’au mutat în § Bulev. Brătianu 22 Etaj. I. * PALATUL SUN Noule numere de telefoane TS: 2,40/04 si 2,40/05 Christian Vasile si orchestra argentiniana WILLY MARKS -ALBAHARRY la Restaurantul-Bar Roata Lumii Rezultatele de la rugby Ro-Tennis Club Român—St. man 3—D. Sp. Studenţesc—P. T. T. 8—0. . Viforul Dacia—Avântul Sportiv 17—3 Din lipsă de spaţiu, suntem constrânşi să amânăm publicarea cronicei pentru numărul 1.«tfru de mâine, *jp Motociclism Reuniunea internaţională de Duminică Mepier îşi ia revanşa iar Killmayer se reabilitează Rezultate suspecte . Din nou, acelaş public numeros a urmărit cursele reuniunei internaţionale motocicliste de alaltăeri dimineaţa. O reuniune care a reuşit să atragă graţie programului destul de atractiv pe care-l anunţă. In special cursa principală a zilei, care urma să întrunească la start pe reprezentanţii a trei naţiuni, şi toţi cuprinşi de dorinţa de a realiza ceva excepţional, promitea să dea loc unei întreceri de o emotivitate rară. Faptul că, pe pistă, lupta na corespuns în toiul acestor previziuni, nu-i scade cu mult spectacolului de Duminică dimineața, spectacol care în general a fost — relativ — interesant. CURSA FRANCO.AUSTROROMANA S’a petrecut între Fernand Meynier, Leopold Killmayer, Const. Cantacuzino şi Ovidiu Ionescu. Primul a câştigat trei serii din patru, reuşind astfel să-şi adjudece şi locul prim în clasamentul general. Cantacuzino şi-a învins adversării în doar seria treia când a avut o sclipire frumoasă. Killmayer a venit „plasă’’ — al doilea în toate seriile afară de a doua când un defect la motor l-a obligat sa părăsească pista. Iar Ovidiu Ionescu a completat regulat plutonul, exceptând cazurile când... vre-un concurent se răsturna sau abandona. Fizionomia cursei pe serii? Nu f» prea interesantă. S’o redăm totuși pe scurt, cu titlu informativ. In prima serie, Meynier pleacă primul din cap în cap. Killmayer, plecat al treilea depăşeşte după o tură pe cell dinaintea lui, Cantacuzino care după încă două ture se răstoarnă, permiţând şi lui Ovidiu Ionescu să se distanţeze cu mult, până la reluarea cursei. In a doua serie lucrurile se petrec cam la fel, cu excepţia că germanul ese din cursă din cauza unei defecţiuni la motor, astfel că sosirea are aspectul: Meynier, Cantacuzino, Ovidiu Ionescu. Penultima serie dă ocazie lui Bâzu, care pleacă primul să se evidenţieze. Cantacuzino îşi menţine cu îndârjire locul, iar Meynier în tot, parcursul celor şase ture, dă o luptă disperată cu Killmayer care abia la sosire câştigă cu... o jumătate de roată. Ovidiu îi urmează. Ultima serie e caracterizată numai prin plecarea ce cu toate că se dă bine, ocazionează lui Meynier să profite de întârzierea celorlalţi concurenţi şi să se distanţeze oarecum menţinându-şi şi locul până la urmă. Killmayer, învinge cu două secunde pe Cantacuzino. Ovidiu Ionescu, cu moto.îjil defect abandonează cursa* OASPEŢII, UN REVIRIMENT Ambii străini au alergat ori, în fine, aşa cum calităţile ce le posedă, ne îndrituiseră să sperăm că-i vom vedea de mult. Nehandicapaţi de nimic, atât Meynier cât şi Killmayer au confirmat excelenta faimă cu care au venit aureolaţi aci. Francezul, mai cu seama, ne-a demonstrat că posedă o clasă extrem de ridicată, îşi pilotează maşina cu o măestrie rară, sigur şi rapid, iar la turnantă a entuziasmat pur şi simplu asistenţa. Se cucereşte în plină viteză, neocolind pista absolut deloc şi ese din viraj cu o viteză apreciabilă. L-am putut aprecia, abia eri, la justa lui valoare. Celălalt, Leopold Killmayer, nu era un necunoscut pentru publicul românesc. In ziua când a bătut ca o autoritate pe Cristea şi Cantacuzino, şi-a câştigat sufragiile noastre. Duminică, în afară de faptul că a ocupat locul trei în clasament, germanul ne-a permis să vedem că e un abil motociclist. Un alergător de clasă« ROMANII, UN VĂDIT PROGRES Const. Cantacuzino, n a reuşit cri să,şi atingă timpul extraordinar ce l-a realizat Miercuri. Cutoate acestea, Bâzu, ne-a apărut ieri, cu stilull mult ameliorat, cu o manieră ce denotă că progresează extrem de iute. „ La virajuri, e de nerecunoscut, le trece cu o siguranţă admirabilă, dublata de un calm excelent. I Iar Ovidiu Ionescu, ocupantul ultimului joc, ne-a arătat că—progresează pe zi ce trece. Şi nu va trece mult până ce se va afirma. MIXAM REZULTATE SUSPECTE LA VELODROM Se pare că suntem în preajma izbucnirii unui mare scandal sportiv. E vorba despre autenticitatea întrecerilor motocicliste care au avut loc, Miercuri şi Duminică pe velodromul din şoseaua Ştefan cel Mare. Intr’adevăr, după cum se ştie, cursa motociclistă desfăşurată Miercuri, sa terminat cu o străvicită victorie a lui Cantacuzino, care a câştigat câte şî patru seriale. Al doilea s’a clasat Ionescu’ Cristea, iar oaspeţii Meynier şi I Killmayer, nici n’au contat. . . Duminică, — surpriză, — franc© zul Meynier a câştigat categoric, iar Cantacuzino nu s’a putut arăta superior lui Killmayer! ! Chestiunea este extrem de sus,Aspectă și o vom diseca în câteva articole viitoare. RâMP ! Unirea tricolor-universitatea 2-2 (2-2) - O partidă aprig disputată." Oborenii ar fi meritat victoria Gruparea universitară din Cluj şi-a clădit, in urbea ei, o popularitate tainată, explicabilă prin culoarea speciaică a acestei grupări şi meritată prin performanţele naţionale şi internaţionale, dobândite in companiile cele mai selecte. Pentru Cluj şi chiar restul Ardealului, această popularitate te găseşte deci o îndreptăţire firească. S’a întâmplat Insă că, peste merite-' le de necontestat ale universitarilor, au intervenit alte elemente de fericită influenţă, cari au făcut pe bucureşteni să ridice aprecierie lor asupra clujenilor la un adevărat nimic.Aceste elemente au fost furnizate de curentul pentru românizarea teamului naţional, — curent de mare avantagiu pentru Universitatea — şi de faptul că „U“, nejucând timp de opt ani de zile nici un match in Capitală şi nedând astfel prilejul de a fi apreciată de visu, a lăsat curs liber trămbiţărilor de la Cluj să, se cuibărească în aprecierea bucureştenilor, cu inevitabila multiplicare de ecou. Apreolaţi în felul acesta, venirea in Capitală a echipierilor conduşi de sepi a însemnat un eveniment ce a depăşit însăşi pasiunea pentru lupta Infrigurată ce o anticipa ciocnirea, dintre doi rivali de mare valoare, pentru „două puncte" extrem de preţioase in conjunctura de clasament a seriei B divizionare. Şi cum eră de aşteptat, la acest afiş atât de atrăgător, a fost o năvală de public — aproape spco spectatori— încântătoare pentru mulţumirea clubului gazdă, pentru succesul atât de dorit al formulei pe ţară şi pentru propaganda sănătoasă întru ridicarea soccerului românesc. Lume multă—, procent mare de figuri noul __, care a produs o atmosferă de sărbătoare, doldora de pasiune, de nervi, de încrucişări de simpatii. Când fluerul final a dat semnalul de evacuare a arenei, miile de persoane s'au îndreptat spre eşire mulţumite de rezultatul împăciuitor şi de spectacolul „tare“, care le-a suprasaturat ahtierea. Idolul însă, cel ridicat din auzite, a fost răsturnat de realitate şi trântit în rândul celor ,mai modeşti în trâmbiţări, dar — parcă — mai cred, nici nu merite. Nu Unirea, Tricolor a rezistat campionilor clujeni, ci Universitatea a reuşit să termine la egalitate cu oborenii, mulţumită doar unui bun gram de noroc. Nu e o simplă diferenţă de nuanţă, cî, o superioritate de merit a unirişti. Iar, CONSIDERAŢIUNI TECHNICS : „U“ n’a însemnat chiar o deziluzie, dar a inconfirmat supravalorizarea atât de mult trâmbiţată. N’a arătat nimic mai bun decât ceea ce suntem obişnuiţi să vedem la echipele divizionare bucureştene. Nici ca factură de joc, nici ca mişcare, de ansamblu, nici ca strălucire prin individualităţi. O singură calitate a impresionat, prin preţiozitatea ei şi, prin lipsa ei de găsire la majoritatea echipelor noastre din întreaga ţară, vigoarea fizică a tuturor celor unsprezece componenţi ai echipei. In această privinţă,Universitatea este o mină de aur a soccerului românesc. O mină ce din păcate e departe de maximumul de profit din cauza lipsei de şlefuire technică. Teren Gloria, Arbitru D. Seliceanu (Cluj). La Arad, profesioniştii noştrii au fost pentru a doua oară învinşi în turul de toamnă de către învinşii C. F. R.-ului. Cei drept, Ripensiştii au dominat tot timpul, şi numai datorită ghinionului și arbitrului au fost învinşi. Astfel sau In foot-ball, esenţialul este vigoarea , - -- -T. „ - . _ de I marcat doua goalurî unul din pefizicâ. E primordialul, e condiţia. imaginar aHul cu mâna, haza, e singurul material adequat n _ S care poate sa dea superlativul în a. Au marcat cicest sport — se înţelege prin cizelarea technica. De aci şi, eminenţa jocului a cere duritatea, de fapt.baii de Materialul omenesc al „U“ e clasic in această privinţă. Faţă de gradul acestei resurse are însă un grad prea mic de technică. Nu vrem să spunem că sunt rudimentari, dar e sigur că, dacă ar ajunge să asimileze o technică demnă de resursele, lor fizice, atunci ar fi cu adevărat o echipă formidabilă. In faţa oborenilor au arătat, un joc de vigoare, de însufleţire care a produs pasionantul luptei şi căruia îi datoresc şi scorul final. Că acest joc a displăcut adversarilor şi mai ales suporterilor clubului gazdă, nici nu-i de mirare, mai ales că a avut, drept consecinţă rănirea la cap a lui Popescu şi Seifert şi rănirea la picior a lui Robe. Sângele produce impresie penibilă. Ar fi însă nedrept să fie acuzaţi că au jucat brutal. De la duritate la brutalitate e o bună distanţă. Calapodul de combatere a fost fără normă, înainte, o lansare, o încercare personală de pătrundere şi, mai ales, shooturi în toate ocaziile şi din toate poziţiile. Când nouă oameni în apărare,când opt la înaintare. Atunci când jocul persista puţin mai mult pe o parte, centrul terenului şi partea opusă nu mai vedea la post decât doar halful mărginaş şi extrema respectivă. Unitatea de combatere a fost egală în toate compartimentele, i doar în prima repriză au etalat apţprinzător de bun. Din linia mijlocaşi, lor s’a detaşat Robe. Steinbach a excelat doar la sfârşitul partidei, iar Ghermelie a muncit, lăsându-se însă nescu. Mic, fricos, neînţelegându-se de loc cu Cârjan, e şi în formă execrabilă. Trebue pus un timp la carantină. Cârjan a avut acţiuni personale frumoase şi cu bune rezultate, dar are un stil aparte, care exclude orice pu de numeros, — cum de mult nu s’a mai înregistrat în Braşov: 3000 de spectatori, — care au încurajat, bineînţeles, acţiunile „Braşoviei” şi au protestat, în repetate rânduri împotriva arbitrajului finis, de ansamblare cu restul colegi- d-lui Radu Istrati, pe care, dacă lor de linie, Popescu a condus admirabil, fiind atacantul cel mai bun, Mihai insuficient din toate punctele de vedere. Seifert, sever marcat, a dat un aport limitat. JOCUL Din joc sunt de reţinut doar fazele care au produs cele patru goaluri. In minutul 8, pe un atac iute se produce îngrămădeală în careul Universităţii şi norocul lui Cârjan care apucă să tragă. Mingea se furişează, printre picioare, săltând în plasă, mulţumita plonjeonului defect al lui Şepci. E adevărat că acesta era mascat, dar dacă făcea intervenţia mai curent putea opri sigur. Egalarea a venit.„ minutul îs, când, ■ după un luft al lui Steinbachi Sepi prinde şi complet liber, trage de la soc, marcând sus peste, capul lui Selesi. In minutul S3, Sfera face hands in careu şi Popescu transformă penaltyul. Iar peste cinci minute, dela un fault mingea ajunge la Matei, care trece de Ghermelie şi Gavăd şi pasează lui Sepi. Acesta, deja se trimite ireparabil in plasă. Repriza secundă a fost stearpă. Arbitrajul domnului Ionescu Top e mulţumitor. E regretabil că nu are idee de legea avantajului, din care tocmai plăcut ochiului expert, având câteva incursiuni în passe excelente ca stil şi eficacitate. In repriza secundă au fost cu totul doborâţi de necesitatea de a rezista, atacurile fiind doar ţâşniri in trombă. Şepci a gângăvit în intervenţii. E un portar modest. Iancovici şi Sfera, masivi, accrocheuri excelenţi, au însemnat o stavilă grea. E meritul lor că oborenii au ratat victoria. Au însă degajări cu totul defectuoase, majoritatea în put şi puţinele trimise în teren de un stil infect: înalte, aproape „lumânări“ şi fără nici o normă de oportunitate. Doboşan, Ghilezan şi David sunt halfi de bună calitate. Cei doi mărginaşi au fost foarte buni, ne-au plăcut mult, Ghilezan mai puţin. Matei a fost extrem de întrepris, a dus de multe ori mingi foarte periculoase şi are meritul goalului al doilea Ploeşteanu, Sepi şi Ştefănescu au format o tripletă care a activat doar prin acţiuni personale. Toţi sunt straşnici shooteuri. Sept a avut o zi foarte bună, s’a arătat însă din nou impropriu exigenţei unui conducător de atac,. Surlaşiu, sever marcat, a avut foarte puţine ocazii, dar atunci s’a arătat ca un atacant periculos. Unirea Tricolor, în linia dreaptă a ultimilor ei partide,sta comportat foarte frumos. După o repriză egală ca joc, în care au condus fluctuaţiie scorului şi au întrecut adversarul — în repriza secundă — şi doar ghinionul le-a pricinuit ratarea câtorva ocazii extrem de prielnice, care le-ar fi adus victoria, ce li se cuvenia.. Punctul lor forte a fost apărarea în care Selesi a militat bine, având însă vina primului goal, tras de la 30 m., pe care l-a lăsat să-i treacă deasupra capului și în care Gavăd a fost cel mai bine, făcând o partidă admirabilă (ediţia II a celei contra A. Suchulescu î-a fost un partener S. 23).O cauză a păcătuit de multe ori. •I R. BERCEANU sur ..Cum reese din acest clişeu, la matchul Unirea Tricolor—Universitatea, au asistat mai mult decât 4.000 de spectatori. Rezultatele Diviziei Naţionale GLORIA C. F. R—ripensia 4-3 (2-3) Rafinsky min. 16 (Ripensia), Ignat (G) min. 19, Cosma (G.), Rafinsky (R.), Rafinsky (R.), Barbu (G.), min. 20 (repriza secundă), Barbu (G.) min 36. " W"' Au asistat 3000 spectatori. ROMANIA—ŞOIMII 3-1 (1-0) Cluj, Arbitru D. Baloglu, 800 spectatori . Cum era de aşteptat, sibienii au fost învinşi şi de data aceasta, deşi au rezistat cu îndărătnicie. Matchiul a fost de factură slabă, arbitrul a arbitrat părtinitor cu clujeni. Au marcat Pop, Mureşanil şi Cipcigan pentru România, iar Băicoianu pentru învinşi. Teren R. G. M. T. 1000 spectatori arbitru. D. Pistinghel R. G. M. T. a jucat foarte brutal, rănind în repriza secundă 5 jucători. Un alt orădean a fost eliminat din joc. Jucând în 6 oameni, e de mirat rezultatul. Jocul s-a terminat cu 30 minute înainte de sfârșit. Au marcat Buza, Löwenfeld, Dorfleger și Stefan pentru R. G. M. T., iar Sepoli pentru arădeni. In urma match-urilor de Duminică clasamentul se prezintă astfel: R. G. M. T.- A. M. E. F. 4—1 (l_l) A’. k fffer SERIA A. 4 5 1 0 10:4 7 puncte 4 3 0 1 10:9 6 puncte 4 2 1 1 9:5 5 puncte 4 2 1 1 7:5 5 puncte 4 2 0 2 11:7 4 punct® 5 1 1 3 5:10 3 puncte 5 0 0 5 3:15 0 puncte SERIA B. 4 5 0 1 12:10 6 puncte Unirea Tr. 5 2 2 1 11:10 6 puncte R. G. M T. 4 2 1 0 7:4 5 puncte Universitatea 3 1 1 1 6:5 5 punc A. M. E. F. A. 5 1 0 4 8:17 2 p. Brașovia 5 0 1 4 2:11 1 punct N. DFM C. F. R. Gloria Tricolor Crişana Ripensia România Șoimii C. A. O Astă seara ,astă-seară, în sala Coloseum Bragadiru (fostă Gib), va avea loc prima reuniune din cadrul campionatelor amatoare, ale regiunii Muntenia. Programul cuprinde 15 matchuri eliminatorii, între boxeuri amatori, în 3 reprize a 3 minute. Matchure nefiind trase la sorţi, până la ora când închidem ediţia, nu cunoaştem programul matchurilor de amatori. O excelentă măsură din partea F. B. B.-ului, a fost introducerea, la toate aceste reuniuni, a două matchuri profesioniste, ceiace incontestabil, sporeşte cu mult, interesul publicului, faţă de galele organizate. Astfel, matchul vedetă, al reuniunii de astă-seară, se va petrece, in 10 reprize a 3 minute, între Mielu Doculescu, campion naţional la categoria uşoară şi Nicolae Miea, fost deţinător al titlului, la aceiaş categorie. Doculescu, superior ca technică, excelent eschi-I polic, şi mult mai precis, prezintă BOX Nicolae Milea-Mielu Doculescu şi campionatele regionale de amator toate şansele să-şi asume victoria, la puncte. Cu toată superioritatea campionului naţioraal, matchul cu MUea, se anunţă totuş interesant şi desigur că ultimul, va căuta sa realizeze o performanţă cat mai onorabilă. Pronosticul nostru, înclină în favoarea lui Mielu Coculescu. In 8 reprize a 3 minute, Dinu Mihail, recentul învingător al lui Jean Marinescu şi fostul chialenger al lui Fulea, M. Müller GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia inc. C. "t-IV-1- EXTRAS " B'1 George Dimitrescu din Bucureşti, Str. Viitor No. 91, prin petiţia înreg. la No. 41053 din 25 Octombrie 1932, a intentat acţiune de divorţ în , „ contra soţiei sale Anna Maria G. Di Marchul se anunţa de o factură mitrescu pentru motive determinate, foarte dură şi nu este deloc exclusă de lege, să se termine înainte de limită. Din căsătoria soţilor au rezultat Este vorba ca învingătorul acest doi copii şi anume: Decebal Eugenu, lui match să fie opus lui Fulea, de 8 ani şi Anca de doi ani jumătate, pentru titlul Romaniei la colega- Termen pentru a doua conciliere kg mijlocie, prezidenţială la 10 Noembrie 1932 h. Pentru toate aceste reuniuni, preţuri de intrare fixate, sunt foarte convenabile. Reuniunea de astă-seară vg .începe la ora 9 precis. KIDDY Un clasament al boxeurilor francezi Federaţia franceză de box va întocmi în curând, un nou clasament la toate categoriile, pentru boxeurii francezi. In prima serie, au fost definitiv repartizaţi Muscă : Young Perez, rAngelmann, Praxille Gyde, Chalange, Fichol, Huguenin, Gabés, Murat, Kid Oliva, Potier, Cocoş : Pladner, Kid Francis, Huat, Biron, Kid Johns, Barras, Pană : Leperson, Augier, Bensa, Baunogure, Catrain, Di Cea, Edwards, Holtzer, Looten, Pontrain, Begis,, Charly Sauvage, Tassin. TJşoafă; Deckmyn, Bâ'u’dry, Defer, Dewancker, Humerv, Ferret, Sarpati, Simendé, Heintz, Vuillamy. Semi-mijlocie ; Tenet, Al. Berry, Barboteaux, Jampton, Gavalda, Girardin, Kessler, Drouhin, Lecache, Lelong, Raphael, Raux, Rebel, Thibault. Mijlocie : Marcel Tbiî, Barjo- lin, Bass’üi, Besneux, Candel, Lehr ize, Nitram. Semi-grea: Argotte, Barrere, Bob Youssef, Pierre Gandon, Hatron, Lauriot, Sportiello, Vermaut, West Moet. Grea,: Griselle, Moise Bouquillon. Primo Camera, Gardebois, Landrin. Primo Camera figurează printre boxeurii francezi, deoarece gigantul a fost naturalizat francez, de curând. Intr’unul din numerile viitoare vom publica clasamentul alcătuit de forul pugilistic francez. > —X O. X ... ■ ■ .1. Nevi Oprescu va lupta cu Guy Bonangine Kelu Oprescu — care în ultimul său match susţinut în ţară, a terminat la egalitate cu Lucian Popescu — se află — după cum am anunţat la timp — de peste două săptămâni, la Paris, unde se antrenează la sala Lerda. Primul angajament obţinut în străinătate de excelentul nostru reprezentant, corespunde unui match extrem de dificil pentru el. „ Nelu Oprescu urmează să întâlnească — peste două săptămâni — pe Guy Bonaugure, excelenta pană din Marsilia,, cotat în prima serie de Federaţia franceză de box. Asupra acestui match vopi reveni intr’unul din numerele viitoare. Camera de Consiliu. Prezentul Extras se va publica de noi Grefier în ziarul „Rampa“ conform, art. 285 , cod. civ. modificat. Grefier, Indescifrabil Dosar -No. 6221 din 1932 «r rwiAUiliilBiTiiiiii, .No. 55105 1932 Oct. 28 a Footbal Braşovia-Campionii naţionali 1-1 (1-0) sau când te imbeţi cu apă chioară Duminică, la Braşov, dar sub arbitrajul bucureştean al d-luli Radu Istrati, învingătoarea cu 6-0 (citiţi exact: şase la zero) a Clubului Atletic Orădeni, — echipa din Splaiul Independenţii, — a trebuit sa lupte din răsputeri şi să beneficieze de concursul unei şanse uluitoare, pentru a termina la egalitate, 1nit cu modestul team al Braşoviei, învins de C. A. O. cu 3—0 şi deţinând lanterna roşie în Divizia Naţională. Şi acest penibil match nul, a venit după victoria cu atât tamtam speculată asupra C. A. D.-ului, timele svâcniri ale jocului, până în minutul 82, — deci opt minute înainte de final, — braşovenii având conducerea cu 1—0 şi prejsând cea mai mare parte din timp Matchul, — ne relatează cores, deseori trecut. înaintarea a fost despondentul nostru din Braşov, — a figurată de neputinţa lui Traian lo fost urmărit de un public extrem nu ne înşelăm, — şi nu ne înşelăm ~l am văzut figurând cu un obol destul de însemnat, — deci mărturisirea eclatantă a unei simpatii, de altfel de toată lumea ştiută, — pe lista de subscripţie, deschisă de un ziar bucureştean, pentru slăvirea prin medalii de bronz, a echipei din Splaiul Independenţei. Scorul l-au deschis, în primele minute de joc, cei de la „Braşovia” Bucureşteniii, deşi în cel mai bun „11” al lor, neavând stimulentul decisiv al galeriei din Capitală, sunt dominaţi cu autoritate. In mitempsul secund, braşovenii ratează ocazia de a-şi asigura matchul, trimiţând stângaci un „11 m.”, în braţele portarului echipei din Splaiul Independenţei. Un al doilea goal marcat de „Braşovia”, despre care, curios, ziarele bucureştene apărute ori, n’au scris nimic, — este refuzat de d. Istrati, pe motiv de offside. Abia în ultimele minute, după luptă disperată, se produce goalul egalizator. Rezultatul acesta, obţinut la o săptămână după ce Unirea Tricolor câştiga, cu 2-0, asupra acelereuşit cu mare trudă, în uiiaşi Braşovia, şi tot la Braşov, — -*-* vine să facă haz de osanalele care sau ridicat în cinstea echipei de pe cheiul Gârlei, după victoria repurtată asupra C. A. O.-uluî. Şi confirmă, aşadar, ceea ce am susţinut noi că înfrângerea C. A. O..ului a fost un simplu accident urmare a unui concurs de împrejurări excepţionale: un goal din off-side, un goal dintr’un penalty imaginar, două auto-goaluri şi, mai presus de toate, în ansamblu atmosfera de intimidare în care s’a jucat acest match. Astfel că, supremaţia dintre C A. O. şi echipa din Splaiul Independenţei, — nu numai că nu s‘a tranşat în favoarea bucureştenilor, cum s’a scris cu irezistibilă competenţă şi entuziasm, — dar în condiţiuni normale, nici nu se poate vorbi despre aşa ceva. Şi când aceasta e realitatea, de ce atâta pasiune pentru numai una din echipele Capitalei, şi dec© numaidecât „să arborăm tricolorul românesc”, când cel mai bun jucător al acestei echipe înfăţişata ca pur românească, este... romanul Eisenbeisser (sic), iar alţi imediat însă, după goalul mar- cinci echipieri de valoare secat de braşoveni, d. Radu Istratimese, Petea Vâlcov, Volodea Vâlacordă un ^ „penalty” îjj favoarea j cov, Colea Vâlcov, Struşcka şî bucureştenilor. Decepţie însă, — i Renaldo Akţis, — îmbutându-ne şi pentru domnul arbitru! — lovi-1 cu apă chioară?! tura de pedeapsă este bătută în k«TM. —- 4 „ JACK BERARIU