Rampa, noiembrie 1932 (Anul 15, nr. 4439-4463)

1932-11-02 / nr. 4439

Fabrica de 1» M fel tricotaje fi I M­T fi Pasagiul Român 17 — 19 Telefon 308­59 a pus în vânzare şi face de comandă Ultimele modele de tricotaje după colecţia adusă din străinătate Preţuri reduse, desfidând concurenţa Remailliază Ciorapi de mătase cu Lei 15 ÍB■«A I felMWHHi Invitaţiune DOAMNELOR, Su­nteţi invitate pentru demonstrarea ULTIMELOR NO­UTAH şi perfecţiuni aduse din străi­nătate în­­ Arta Infrumuseţărei. Coafurei. Ondu­­lati­­ri permanente, Lucrări artistice de păr, Garnituri complecte de mirese. Preţuri accesibile tuturor DORTHEIMER Calea Victoriei 50 Telef. 3-27.35. Sucursala Ploeşti: Pasagiul Cooperativa. fcifeOcolî 'Hipnotism, Spiritism, Telepatie, Fachirism, Magie. % învăţaţi ' adresându-va Profesor C. Nicolau ! Strada Carat man No. S 3 A__ BUCUREŞTI II Comerciant! Vizitaţi Noutăţile Pa­­risului lămpi electric AjJ ce» plafoniere, sursa ‘ ' cea mai eîtină. Casa „Lumiere” Berzei 2- Aleea Socec. Birourile Societăţei Anonime Rudolf Mosse S’au mutat în § Bulev. Brătianu 22 Etaj. I. * PALATUL SUN Noule numere de telefoane T­­S: 2,40/04 si 2,40/05 Christian Vasile si orchestra argentiniana WILLY MARKS -ALBAHARRY la Restaurantul-Bar Roata Lumii Rezultatele de la rugby Ro-Tennis Club Român—St. m­an­ 3—D. Sp. Studenţesc—P. T. T. 8—0. . Viforul Dacia—Avântul Spor­tiv 17—3 Din lipsă de spaţiu, suntem con­strânşi să amânăm publicarea cro­nicei pentru numărul 1­.«tfru de mâine, *jp­­ Motociclism Reuniunea internaţională de Duminică Mepier îşi ia revanşa iar Killmayer se reabilitează Rezultate suspecte . Din nou, acelaş public numeros a urmărit cursele reuniunei inter­­naţionale motocicliste de alaltăeri dimineaţa. O reuniune care a reu­şit să atragă graţie programului destul de atractiv pe care-l anun­­ţă. In special cursa principală a zilei, care urma să întrunească la start pe reprezentanţii a trei na­ţiuni, şi toţi cuprinşi de dorinţa de a realiza ceva excepţional, promi­tea să dea loc unei întreceri de o emotivitate rară. Faptul că, pe pistă, lupta na corespuns în toiul acestor previziuni, nu-i scade cu mult spectacolului de Duminică dimineața, spectacol care în gene­ral a fost — relativ — interesant. CURSA FRANCO.AUSTRO­­ROMANA S’a petrecut între Fernand Mey­nier, Leopold Killmayer, Const. Cantacuzino şi Ovidiu Ionescu. Primul a câştigat trei serii din pa­tru, reuşind astfel să-şi adjudece şi locul prim în clasamentul gene­ral. Cantacuzino şi-a învins adver­sării în doar seria treia când a avut o sclipire frumoasă. Killma­­yer a venit „plasă’’ — al doilea în toate seriile afară de a doua când un defect la motor l-a obligat sa părăsească pista. Iar Ovidiu Io­­nescu a completat regulat pluto­nul, exceptând cazurile când... vre-un concurent se răsturna sau abandona. Fizionomia cursei pe serii? Nu f» prea interesantă. S’o redăm to­tuși pe scurt, cu titlu informativ. In prima serie, Meynier pleacă primul din cap în cap. Killmayer, plecat al treilea depăşeşte după o tură pe cell dinaintea lui, Cantacu­zino care după încă două ture se răstoarnă, permiţând şi lui Ovidiu Ionescu să se distanţeze cu mult, până la reluarea cursei. In a doua serie lucrurile se pe­­trec cam la fel, cu excepţia că ger­manul ese din cursă din cauza u­­nei defecţiuni la motor, astfel că sosirea are aspectul: Meynier, Can­tacuzino, Ovidiu Ionescu. Penultima serie dă ocazie lui Bâzu, care pleacă primul să se e­­videnţieze. Cantacuzino îşi menţi­ne cu îndârjire locul, iar Meynier în tot, parcursul celor şase ture, dă o luptă disperată cu Killmayer care abia la sosire câştigă cu... o jumătate de roată. Ovidiu îi ur­mează. Ultima serie e caracterizată nu­­mai prin plecarea ce cu toate că se dă bine, ocazionează lui Mey­nier să profite de întârzierea ce­lorlalţi concurenţi şi să se distanţe­ze oarecum menţinându-şi şi lo­cul până la urmă. Killmayer, în­vinge cu două secunde pe Canta­cuzino. Ovidiu Ionescu, cu moto.­îjil defect abandonează­ cursa* OASPEŢII, UN REVIRIMENT Ambii străini au alergat ori, în fine, aşa cum calităţile ce le pose­dă, ne îndrituiseră să sperăm că-i vom vedea de mult. Nehandica­­paţi de nimic, atât Meynier cât şi Killmayer au confirmat excelenta faimă cu care au venit aureolaţi aci. Francezul, mai cu seama, ne-a demonstrat că posedă o clasă ex­­trem de ridicată, îşi pilotează ma­şina cu o măestrie rară, sigur şi rapid, iar la turnantă a entuzias­­mat pur şi simplu asistenţa. Se cu­cereşte în plină viteză, neocolind pista absolut deloc şi ese din vi­raj cu o viteză apreciabilă. L-am putut aprecia, abia eri, la justa lui valoare. Celălalt, Leopold Killmayer, nu era un necunoscut pentru publicul românesc. In ziua când a bătut ca o autoritate pe Cristea şi Cantacu­­zino, şi-a câştigat sufragiile noas­tre. Duminică, în afară de faptul că a ocupat locul trei în clasa­­ment, germanul ne-a permis să ve­dem că e un abil motociclist. Un alergător de clasă« ROMANII, UN VĂDIT PROGRES Const. Cantacuzino, n a reuşit cri să,şi atingă timpul extraordi­nar ce l-a realizat Miercuri. Cu­­toate acestea, Bâzu, ne-a apărut i­eri, cu stilull mult ameliorat, cu o­­ manieră ce denotă că progresează­­ extrem de iute. „ La virajuri, e de nerecunoscut, le trece cu o siguranţă admirabi­lă, dublata de un calm excelent. I Iar Ovidiu Ionescu, ocupantul ultimului joc, ne-a arătat că—­pro­­­gresează pe zi ce trece. Şi nu va trece mult până ce se va afirma. MIXAM REZULTATE SUSPECTE LA VELODROM Se pare că suntem în preajma izbucnirii unui mare scandal spor­tiv. E vorba despre autenticitatea întrecerilor motocicliste care au avut loc, Miercuri şi Duminică pe velodromul din şoseaua Ştefan cel Mare. Intr’adevăr, după cum se ştie, cursa motociclistă desfăşurată Miercuri, sa terminat cu o străvi­cită victorie a lui Cantacuzino, care a câştigat câte şî patru seria­­­le. Al doilea s’a clasat Ionescu­­’ Cristea, iar oaspeţii Meynier şi I Killmayer, nici n’au contat. . . Duminică, — surpriză, — franc© zul Meynier a câştigat categoric, iar Cantacuzino nu s’a putut ară­ta superior lui Killmayer! ! Chestiunea este extrem de sus,A­spectă și o vom diseca în câteva ar­­ticole viitoare. R­â­M­P ! Unirea t­ricolor-universitatea 2-2 (2-2) - O partidă aprig disputată." Oborenii ar fi meritat victoria­­ Gruparea universitară din Cluj şi-a clădit, in urbea ei, o popularitate ta­­i­nată, explicabilă prin culoarea specia­­­ică a acestei grupări şi meritată prin performanţele naţionale şi internaţio­nale, dobândite in companiile cele mai selecte. Pentru Cluj şi chiar res­­­tul Ardealului, această popularitate­­ te găseşte deci o îndreptăţire firească.­ S’a întâmplat Insă că, peste merite-' le de necontestat ale universitarilor, au intervenit alte elemente de feri­cită influenţă, cari au făcut pe bucu­­reşteni să ridice aprecierie lor asu­­­pra clujenilor la un adevărat nimic.­­Aceste elemente au fost furnizate de curentul pentru românizarea team­u­­­lui naţional, — curent de mare a­­vanta­giu pentru Universitatea —­ şi de faptul că „U“, nejucând timp de opt ani de zile nici un­ match in Capitală şi ne­dând astfel prilejul de a fi a­­preciată de visu, a lăsat curs liber trămbiţărilor de la Cluj să, se cuibă­rească în aprecierea bucureştenilor, cu inevitabila multiplicare de ecou. Apreolaţi în felul acesta, venirea in Capitală a echipierilor conduşi de se­pi a însemnat un eveniment ce a de­păşit însăşi pasiunea pentru lupta In­frigurată ce o anticipa ciocnirea, din­tre doi rivali de mare valoare, pen­tru „două puncte" extrem de preţioa­se in conjunctura de clasament a se­riei B divizionare. Şi cum eră de aşteptat, la acest a­­fiş atât de atrăgător, a fost o năvală de public — aproape spco spectatori— încântătoare pentru mulţumirea clu­­bului gazdă, pentru succesul atât de dorit al formulei pe ţară şi pentru propaganda sănătoasă întru ridicarea soccerului românesc. Lume multă—, procent mare de fi­guri noul __, care a produs o atmos­feră de sărbătoare, doldora de pasiu­­ne, de nervi, de încrucişări de sim­patii. Când fluerul final a dat semnalul de evacuare a arenei, miile­­ de­ per­soane s'au îndreptat spre eşire mulţu­mite de rezultatul împăciuitor şi de spectacolul „tare“, care le-a suprasa­­turat­ ahtierea. Idolul însă, cel ridicat din auzite, a fost răsturnat de realitate şi trân­tit în rândul celor ,mai modeşti în trâmbiţări, dar — parcă — mai cred, nici nu merite. Nu Unirea, Tricolor a rezistat cam­­pionilor clujeni, ci Universitatea a reuşit să­­ termine la egalitate cu obo­renii, mulţumită doar unui bun gram de noroc. Nu e o simplă diferenţă de nuanţă, cî, o superioritate de merit a unirişti. Iar, CONSIDERAŢIUNI TECHNICS : „U“ n’a însemnat chiar o deziluzie, dar a inconfirmat­­ supra­valorizarea atât de mult trâmbiţată. N’a arătat nimic mai bun decât ceea ce suntem obişnuiţi să vedem la echipele divizionare bucureştene. Ni­ci ca factură de joc, nici ca mişcare, de ansamblu, nici ca strălucire prin individualităţi. O singură calitate a impresionat, prin preţiozitatea ei şi, prin lipsa ei de găsire la majoritatea echipelor noastre din întreaga ţară, vigoarea fi­zică a tuturor celor unsprezece com­ponenţi ai echipei. In această privinţă,­­Universitatea este o mină de aur a soccerului ro­mânesc. O mină ce din păcate e de­parte de maximumul de profit­­ din cauza lipsei de şlefuire technică. Teren Gloria, Arbitru D. Seli­­ceanu (Cluj). La Arad, profesioniştii noştrii au fost pentru a doua oară învinşi în turul de toamnă de către în­vinşii C. F. R.-ului. Cei­ drept, Ri­pensiştii au dominat tot timpul, şi numai datorită ghinionului și arbi­trului au fost învinşi. Astfel sau In foot-ball, esenţialul este vigoarea , - -- -T. „ - . _ de I marcat doua goalurî unul din pe­fizicâ. E primordialul, e condiţia. imaginar aHul cu mâna, haza, e singurul material adequat n _ S care poate sa dea superlativul în a. Au marcat ci­cest sport — se înţelege prin cizelarea technica. De aci şi, eminenţa jocului a cere duritatea, de fapt.baii de Materialul omenesc al „U“ e clasic in această privinţă. Faţă de gradul a­­cestei resurse are însă un grad prea mic de technică. Nu vrem să­ spunem că sunt rudimentari, dar e sigur că, dacă ar ajunge să asimileze o techni­că demnă de resursele, lor fizice, a­­tunci ar fi cu adevărat o echipă for­midabilă. In faţa oborenilor au arătat, un joc de vigoare, de însufleţire care a pro­dus pasionantul luptei şi căruia îi datoresc şi scorul final. Că acest joc a displăcut adversarilor şi mai ales suporterilor clubului gazdă, nici nu-i de mirare, mai ales că a avut, drept consecinţă rănirea la cap a lui Po­pescu şi Seifert şi rănirea la picior a lui Robe. Sângele produce impresie penibilă. Ar fi însă nedrept să fie a­­cuzaţi că au jucat brutal. De la duri­tate la brutalitate e o bună distanţă. Calapodul de combatere a fost fără normă, înainte, o lansare, o încercare personală de pătrundere şi, mai ales, shooturi în toate ocaziile şi din­ toate poziţiile. Când nouă oameni în apă­rare,­­când opt la înaintare. Atunci când jocul persista puţin mai mult pe o parte, centrul terenului şi par­­tea opusă nu mai vedea la post decât doar halful mărginaş şi extrema res­­pectivă. Unitatea­ de combatere a fost egală în toate compartimentele, i doar în prima repriză au etalat apţ­­prinzător de bun. Din linia mijlocaşi, lor s’a detaşat Robe. Steinbach a ex­­celat doar la sfârşitul partidei, iar Ghermelie a muncit, lăsându-se însă nescu. Mic, fricos, neînţelegându-se de loc cu Cârjan, e şi în formă execrabi­lă. Trebue pus un timp la carantină. Cârjan a avut acţiuni personale fru­moase şi cu bune rezultate, dar are un stil aparte, care exclude orice pu de numeros, — cum de mult nu s’a mai înregistrat în Braşov: 3000 de spectatori, — care au încura­jat, bineînţeles, acţiunile „Braşo­viei” şi au protestat, în repetate rânduri împotriva arbitrajului finis, de ansamblare cu restul colegi-­­ d-lui Radu Istrati, pe care, dacă lor de linie, Popescu a condus admi­rabil, fiind atacantul cel mai bun, Mihai insuficient din toate punctele de vedere. Seifert, sever marcat, a dat un aport limitat. JOCUL Din joc sunt de reţinut doar fazele care au produs cele patru goaluri. In minutul 8, pe un atac iute se pro­duce îngrămădeală în careul Univer­­sităţii şi norocul lui Cârjan care apu­că să tragă. Mingea se furişează, prin­tre picioare, săltând în plasă, mulţu­­mita plonjeonului defect al lui Şepci. E adevărat că a­cesta era mascat, dar dacă făcea intervenţia mai curent put­­ea opri sigur. Egalarea a venit­­.„ minutul îs, când, ■ după un luft al lui Steinbachi Sepi prinde şi complet liber, trage de la so­c, marcând sus peste, capul lui Selesi. In minutul S3, Sfera face hands in careu şi Popescu transformă penalty­­ul. Iar peste cinci minute, dela un fault mingea ajunge la Matei, care trece de Ghermelie şi Gavăd şi pasea­­ză lui Sepi. Acesta, deja s­e­ trimite ireparabil in plasă. Repriza secundă a fost stearpă.­­ Arbitrajul domnului Ionescu Top e mulţumitor. E regretabil că nu are idee de legea avantajului, din care toc­mai plăcut ochiului expert, având câteva incursiuni în passe excelente ca stil şi eficacitate. In repriza se­cundă au fost cu totul doborâţi de necesitatea de a rezista, atacurile fiind doar ţâşniri in trombă. Şepci a gângăvit în intervenţii. E un portar modest. Iancovici şi Sfera, masivi, accrocheuri excelenţi, au însemnat o stavilă grea. E meritul lor că oborenii au ratat victoria. Au însă degajări cu totul defectuoase, majoritatea în put şi puţinele trimise în teren de un stil infect: înalte, aproape „lumână­ri“ şi fără nici o normă de oportuni­tate. Doboşan, Ghilezan şi David sunt halfi de bună calitate. Cei doi mărgi­naşi au fost foarte buni, ne-au plăcut mult, Ghilezan mai puţin. Matei a fost extrem de întrepris, a dus de multe ori mingi foarte periculoase şi are meritul goalului al doilea Ploeş­­teanu, Sepi şi Ştefănescu au format o tripletă care a activat doar prin ac­ţiuni personale. Toţi sunt straşnici shooteuri. Sept a avut­ o zi foarte bu­nă, s’a arătat însă din­ nou impro­priu exigenţei unui conducător de a­­tac,. Surlaşiu, sever marcat, a avut foarte puţine ocazii, dar atunci s’a arătat ca un atacant periculos. Unirea Tricolor, în linia dreaptă a ultimilor ei partide,­­sta comportat foarte frumos. După o repriză egală ca joc, în care au condus fluctuaţiie scorului şi­ au întrecut adversarul — în repriza secundă — şi doar ghinio­nul le-a pricinuit ratarea câtorva oca­zii extrem de prielnice, care le-ar fi adus victoria, ce li se cuvenia.. Punctul lor forte a fost apărarea în care Selesi a militat bine, având însă vina primului goal, tras de la 30 m.,­­ pe care l-a lăsat să-i treacă deasupra capului și în care Gavăd a fost cel mai bine, făcând o partidă admirabi­lă (ediţia II a celei contra A. Such­ulescu î-a fost un partener S. 23).O cauză a păcătuit de multe ori. •­I R. BERCEANU sur­ ..Cum reese din acest clişeu, la matchul Unirea Tricolor—Univer­sitatea, au asistat mai mult decât 4.000 de spectatori. Rezultatele Diviziei Naţionale GLORIA C. F. R—ripensia 4-3 (2-3) Rafinsky min. 16 (Ripensia), Ignat (G) min. 19, Cosma (G.), Rafinsky (R.), Ra­­finsky (R.), Barbu (G.), min. 20 (repriza secundă), Barbu (G.) min 36. " W"' Au asistat 3000 spectatori.­­ ROMANIA—ŞOIMII 3-1 (1-0) Cluj, Arbitru D. Baloglu, 800 spec­ta­tori . Cum era de aşteptat, sibienii au fost învinşi şi de data aceasta, deşi au rezistat cu îndărătnicie. Mat­ch­iul a fost de factură slabă, arbi­trul a arbitrat părtinitor cu clu­jeni. Au marcat Pop, Mureşanil şi Cipcigan pentru România, iar Băi­coianu pentru învinşi. Teren R. G. M. T. 1000 spectatori arbitru. D. Pistinghel R. G. M. T. a jucat foarte bru­­tal, rănind în repriza secundă 5 jucători. Un alt orădean a fost e­­liminat din joc. Jucând în 6 oa­meni, e de mirat rezultatul. Jocul s-a terminat cu 30 minute înainte de sfârșit. Au marcat Buza, Lö­wenfeld, Dorfleger și Stefan pen­tru R. G. M. T., iar Sepoli pentru arădeni. In urma m­atch-urilor de Dumi­nică clasamentul se prezintă ast­fel: R. G. M. T.- A. M. E. F. 4—1 (l_l) A’. k fffer SERIA A. 4 5 1 0 10:4 7 puncte 4 3 0 1 10:9 6 puncte 4 2 1 1 9:5 5 puncte 4 2 1 1 7:5 5 puncte 4 2 0 2 11:7 4 punct® 5 1 1 3 5:10 3 puncte 5 0 0 5 3:15 0 puncte SERIA B. 4 5 0 1 12:10 6 puncte Unirea Tr. 5 2 2 1 11:10 6 puncte R. G. M T. 4 2 1 0 7:4 5 puncte Universitatea 3 1 1 1 6:5 5 punc A. M. E. F. A. 5 1 0 4 8:17 2 p. Brașovia 5 0 1 4 2:11 1 punct N. DFM­ C. F. R. Gloria Tricolor Crişana Ripensia România Șoimii C. A. O ­ Astă seara ,a­stă-se­ară,­­ în sala Colose­um Bragadiru (fostă Gib), va avea loc prima reuniune din cadrul campionatelor amatoare, ale regi­unii Muntenia. Programul cuprinde 15 mat­­churi eliminatorii, între boxeuri amatori, în 3 reprize a 3 minute. Matchur­e nefiind trase la sorţi, până la ora când închidem ediţia, nu cunoaştem programul matchurilor de amatori. O excelentă măsură din partea F. B. B.-ului, a fost introducerea, la toate aceste reuniuni, a două matchuri profesioniste, ceiace in­contestabil, sporeşte cu mult, in­teresul publicului, faţă de galele organizate. Astfel, matchul vedetă, al reu­niunii de astă-seară, se va petrece, in 10 reprize a 3 minute, între Mielu Doculescu, campion naţio­nal la categoria uşoară şi Nicolae Miea, fost deţinător al titlului, la aceiaş categorie. Doculescu, su­perior ca technică, excelent eschi-I polic, şi mult mai precis, prezintă BOX Nicolae Milea-Mielu Doculescu şi campionatele regionale de amator­ toate şansele să-şi asume victoria, la puncte. Cu toată superioritatea campio­nului naţioraal, matchul cu MUea, se anunţă totuş interesant şi desi­gur că ultimul, va căuta sa reali­zeze o performanţă cat mai ono­rabilă. Pronosticul nostru, înclină în favoarea lui Mielu Coculescu. In 8 reprize a 3 minute, Dinu Mihail, recentul învingător al lui Jean Marinescu şi fostul chialen­­ger al lui Fulea, M. Müller GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia in­­c. C. "t-IV-1- EXTRAS " B'1 George Dimitrescu din Bucureş­ti, Str. Viitor No. 91, prin petiţia în­­reg. la No. 41053 din 25 Octombrie 1932, a intentat acţiune de divorţ în , „ contra soţiei sale Anna Maria G. Di Marchul se anunţa de o factură mitrescu pentru motive determinate, foarte dură şi nu este deloc exclus­ă de lege, să se termine înainte de limită.­­ Din căsătoria soţilor au rezultat Este vorba ca învingătorul acest doi copii şi anume: Decebal Eugenu­, lui match să fie opus lui Fulea, de 8 ani şi Anca de doi ani jumătate, pentru titlul Romaniei la colega-­­ Termen pentru a doua conciliere k­g mijlocie, prezidenţială la 10 Noembrie 1932 h­. Pentru toate aceste reuniuni, preţuri de intrare fixate, sunt foarte convenabile. Reuniunea de astă-seară vg .în­cepe la ora 9 precis. KIDDY Un clasament al boxeurilor francezi Federaţia franceză de box va întocmi în curând, un nou clasa­ment la toate categoriile, pentru boxeurii francezi. In prima serie, au fost defini­tiv repartizaţi Muscă : Young Perez, rAngel­ma­nn, Praxille Gyde, Chalange, Fichol, Huguenin, Gabés, Murat, Kid Oliva, Potier, Cocoş : Pladner, Kid Francis, Huat, Biron, Kid Johns, Barras, Pană : Leperson, Augier, Ben­­sa, Baunogure, Catrain, Di Cea, Edwards, Holtzer, Looten, Pon­­train, Begis,, Charly Sauvage, Ta­­ssin. TJşoafă; Deckmyn, Bâ'u’dry, Defer, Dewancker, Humerv, Fe­rret, Sarpati, Simendé, Heintz, Vuillamy. Semi-mijlocie ; Tenet, Al. Be­rry, Barboteaux, Jampton, Gaval­­da, Girardin, Kessler, Drouhin, Lecache, Lelong, Raphael, Raux, Rebel, Thibault. Mijlocie : Marcel Tbiî, Barjo- lin, Bass’üi, Besneux, Candel, Le­hr ize, Nitram. Semi-grea: Argotte, Barrere, Bob Youssef, Pierre Gandon, Ha­­tron, Lauriot, Sportiello, Ver­­maut, West Moet. Grea,: Griselle, Moise Bouqui­­llon. Primo Camera, Gardebois, Landrin. Primo Camera figurează prin­tre boxeurii francezi, deoarece gigantul a fost naturalizat fran­cez, de curând. Intr’unul din numerile viitoare vom publica clasamentul alcătuit de forul pugilistic francez. > —X O. X ... ■ ■ .1. Nevi Oprescu va lupta cu Guy Bonangine Kelu Oprescu — care în ulti­mul său match susţinut în ţară, a terminat la egalitate cu Lucian Popescu — se află — după cum am anunţat la timp — de peste două săptămâni, la Paris, unde se antrenează la sala Lerda. Primul angajament obţinut în străinătate de excelentul nostru reprezentant, corespunde unui match extrem de dificil pentru el. „ Nelu Oprescu urmează să în­tâlnească — peste două săptămâni — pe Guy Bonaugure, excelenta pană din Marsilia,, cotat în pri­ma serie de Federaţia franceză de box. Asupra acestui match vopi re­veni intr’unul din numerele vii­toare. Camera de Consiliu. Prezentul Extras se va publica de noi Grefier în ziarul „Rampa“ con­­form, art. 285 , cod. civ. modificat. Grefier, Indescifrabil Dosar -No. 6221 din 1932 «r rwiAUilii­lBiTiiiiii, .No. 55105 1932 Oct. 28 a Footbal Braşovia-Campioni­i naţionali 1-1 (1-0) sau când te imbeţi cu apă chioară Duminică, la Braşov, dar sub ar­bitrajul bucureştean al d-luli Ra­du Istrati, învingătoarea cu 6-0 (citiţi exact: şase la zero) a Clu­bului Atletic Orădeni, — echipa din Splaiul Independenţii, — a tre­buit sa lupte din răsputeri şi să beneficieze de concursul unei şan­se uluitoare, pentru a termina la egalitate, 1nit cu modestul team al Braşoviei, învins de C. A. O. cu 3—0 şi deţinând lanterna roşie în Divizia Naţională. Şi acest penibil match nul, a ve­nit după victoria cu atât tam­tam speculată asupra C. A. D.-u­­lui, timele svâcniri ale jocului, până în minutul 82, — deci opt minute înainte de final, — braşovenii a­­vând conducerea cu 1—0 şi pre­­jsând cea mai mare parte din timp Matchul, — ne relatează cores, dese­ori trecut. înaintarea a fost des­­pondentul nostru din Braşov, — a figurată de neputinţa lui Traian lo­ fost urmărit de un public extrem nu ne înşelăm, — şi nu ne înşelăm ~l am­ văzut figurând cu un obol destul de însemnat, — deci mărtu­risirea eclatantă a unei simpatii, de­ altfel de toată lumea ştiută, — pe lista de subscripţie, deschisă de un ziar bucureştean, pentru slă­virea prin medalii de bronz, a e­­chipei din Splaiul Independenţei. Scorul l-au deschis, în primele minute de joc, cei de la „Braşovia” Bucureşteniii, deşi în cel mai bun „11” al lor, neavând stimulentul decisiv al galeriei din Capitală, sunt dominaţi cu autoritate. In mi­tempsul secund, braşove­­ni­i ratează ocazia de a-şi asigura matchul, trimiţând stângaci un „11 m.”, în braţele portarului e­­chipei din Splaiul Independenţei. Un al doilea goal marcat de „Bra­­şovia”,­­ despre care, curios, zia­­rele bucureştene apărute ori, n’au scris nimic, — este refuzat de d. Istrati, pe motiv de offside. Abia în ultimele minute, după luptă dis­perată, se produce goalul egaliza­tor. Rezultatul acesta, obţinut la o săptămână după ce Unirea Trico­lor câştiga, cu 2-0, asupra acele­­reuşit cu mare trudă, în ui­­iaşi Braşovia, şi tot la Braşov, — -*-* vine să facă haz de osanalele care sau ridicat în cinstea echipei de pe cheiul Gârlei, după victoria re­purtată asupra C. A. O.-uluî. Şi confirmă, aşadar, ceea ce am susţinut noi că înfrângerea C. A. O..ului a fost un simplu accident urmare a unui concurs de împre­jurări excepţionale: un goal din off-side, un goal dintr’un penalty imaginar, două auto-goaluri şi, mai presus de toate, în ansamblu atmosfera de intimidare în care s’a jucat acest match. Astfel că, supremaţia dintre C A. O. şi echipa din Splaiul Inde­­pendenţei, — nu numai că nu s‘a tranşat în favoarea bucureşteni­­­lor, cum s’a scris cu irezistibilă competenţă şi entuziasm, — dar în condiţiuni normale, nici nu se poate vorbi despre aşa ceva. Şi când aceasta e realitatea, de ce atâta pasiune pentru numai una din echipele Capitalei, şi dec© numai­decât „să arborăm tricolo­rul românesc”, când cel mai bun ju­cător al acestei echipe înfăţişa­ta ca pur românească, este... roma­nul Eisenbeisser (sic), iar alţi imediat însă, după goalul mar-­­ cinci echipieri de valoare se­cat de braşoveni, d. Radu Istrati­­­mese, Petea Vâlcov, Volodea Vâl­­acordă un ^ „penalty” îjj favoarea j cov, Colea Vâlcov, Struşcka şî bucureştenilor. Decepţie însă, — i Renaldo Akţis, — îmbutându-ne şi pentru domnul arbitru! — lovi-1 cu apă chioară?! tura de pedeapsă este bătută în k«TM. —- 4 „ JACK BERARIU

Next