Realitatea Ilustrata, 1943 (Anul 17, nr. 830-881)

1943-01-01 / nr. 830

A STRONOMII par să fie neliniștiți de faptul că soarele, astrul preferat al cercetărilor lor, și-a schimbat în ultimii ani activitatea pe care până acum ei o categorisiseră au după date și perioade fixe: întocmai unui personaj cochet, soarele apare și dispare în dosul perdelei de nori. In realitate însă el desorganizează, de câtva timp, viața planetei, spre marea neliniște a savanților care au putut vedea cum anumite plante înfloresc la timp nepotrivit. De ase­menea se pare că răspândirea anumitor boli este sa­­lvată tot de capriciile solare. SOARELE PROVOACĂ RĂZBOAIELE Sunt ani în care soarele ne trimite o supraabun­dență de recoltă. Anul care se încheie de pildă, el a produs cu razele sale cea mai mare recoltă de fructa din ultimele două decenii. In deosebi strugurii au împodobit viile cele mai cunoscute ale Europei, dar și cele mai modeste. Izvor principal, direct sau indirect, al tuturor ener­giilor ce activează pe suprafața globului, soarele re­voluționează viața biologică a pământului și provoacă la intervale de 11 sau 22 de ani recolte impresionante. Să nu credem că soarele influențează numai asupra alimentației noastre, determinând rezultatele bune sau rele ale recoltelor. Nu! El are și alte posibilități de a participa la istoria pământului. D. Esclangeon, directorul Observatorului din Paris, este de părere că răsunetul sau efectul activității solare asupra vieții ființelor organizate poate fi ușor dovedită. Anumiți cercetători au mers poate prea departe acordând energiei solare o influență impor­tantă asupra vieții morale a indivizilor , asupra com­portării lui în colectivitate și deci asupra factorilor care decid războiul și pacea. Un medic francez a căutat să demonstreze că activitatea solară din anii decisivi pentru istoria Franței, 1870 și 1939 a deter­minat numeroase accidente de circulație și o anumită nervozitate care s’a putut constata în discuțiile par­lamentare. Nu trebue să tragem din aceste afirmații conclu­zii definitive, deoarece cercetările în legătură cu influența solară asupra vieții colective și individuale nu au fost îndrumate până acum pe calea studiilor ex­perimentale. S’a pus de mai multe ori întrebarea dacă soarele poate fi considerat cauza anumitor epidemii. La a­­ceastă întrebare, directorul Esclangeon răspunde : In anul 1918 s’a constatat în punctele cele mai di­verse ale globului puternice epidemii de gripă spa­niolă, fără ca să se fi­­ putut pune, pentru medici, chestiunea contagiunii de la bolnav la bolnav. Se știe că granițele erau închise. In anul 1933 s’a constatat în punctele cele mai deosebite ale globului o anumită maladie a barabu­­șilor care făceau ca tulpina acestei plante să se îne­­grească. De­sigur că numai soarele poate fi făcut responsabil de aceste fenomene constatate în zonele cele mai diverse ale globului. Soarele este cauza acestor fenomene, după cum tot el este acela care provoacă la intervale variate di­ferențe de nivel în lacurile terestre. Tot soarele este acela care determină schimbarea părului la animale și indirect ridicarea prețului la blănuri. De aseme­nea se știe că același astru dereglează busolele ma­rinarilor, provocând tulburări magnetice. S-ar putea susține că, din timp în timp, soarele determină paro­xism­ ale activității umane și aceste paroxisme sunt războaiele. Astronomul Californian Seth Nicholson, care a demonstrat ca Soarele provoacă epidemii de sinucidere. Asemenea pete observate în Soare pot fi cauza multor fenomene terestre. Un telescop uriaș menit a ur­mări toate fenomenele solare. k In Observ­atorii lui Esclangeon, l unde sa studieze rorii soarelui vi . I determinarea războaielor.­­iú.

Next