România Liberă, noiembrie 1945 (Anul 3, Nr. 382-407)
1945-11-01 / nr. 382
ANUL 1116 PAGINI« LEI C, taxa de francara plăjită. In numerar conf. aprobării Direcțiunii generale P.T.T. Nr. 108.828/15 Septembrie 1944 liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHHiimiiimiiiiiiiiiiiiiMiiiiiimmiiimiimiimiiiiiiiiiiuimiiiiiimiiiiiiuimmmiiimiimimmiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiM Redacția și Administrația: București I, Str. Sărindar 5-7-9, Centrala telefonică: 6.34.95 Contrec poștal Nr. 1378 ABONAMENTE CAPITALA ȘI PROVINCIA : MUNCITORI ȘI STUDENȚI, AUTORITĂȚI, INSTITUȚII, SOCIETĂȚI : 3 luni 2800 lei; 6 luni 5600 lei 3 luni 2300 lei; 6 luni 4600 lei 20.000 lei pe an Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunii și se fac sub rezerva urcării prețului. REDACTOR RESPONSABIL: GRIGORE PREOTEASA PÂNZA DE PĂIANJEN S'ar părea că deasupra întinderilor pe care le cuprinde politica internațională domnește un strat gros de ceată. Se îngrămădesc mereu știri din toate colțurile lumii pe care oamenii le descurcă cu greu sau nu le descurcă deloc și care dau o aparență de haos ciudat, cu atât mai de neînțeles cu cât surpriza vine de cele mai multe ori de unde se așteptau mai puțin. Fusese doar îndeajuns de lung războiul pentru ca tnte timp factorii de răspundere să fi putut trage concluziile necesarafisându-și cu claritate orientările politicei de după război. Și fără îndoială, cu atât mai mult. Franța. Franța pătimirilor nemeritate. Franța rezistenței și a insurecției Împotriva ocupanților. Bar nu pesemne că interesul pentru confuzie și haos, pentru revenire la stări putrede și periculoase — asemănătoare celor care au premers ultimului război mondial — sunt mai mari decât puterea convingătoare a logicei și lanțul întreg de prăbușiri pe care le-a adus lumii nerespectarea ei. Pe noi cei din sud-estul acesta balcanic al Europei, ne-ar fi interesat poate mai puțin aparenta de ceată grea a politicii internaționale, dacă nu am fi fost nevoiți să ne căutăm propriile noastre drumuri in haosul acesta artificial care încearcă să nu le ascundă, să nu le risipească pentru a le pierde până la urmă. In ceata asta însă, pentru a sti să urmăm firul drumului drept, se cuvine să încercăm a pătrunde. Pentru aceasta trebue să începem prin a constata că am devenit deodată mai ..balcanici” precum n’am fost nicicând. Aceasta pentru noi, cei de aci. Sau mai asiatici ca n’ciodată cei din lava, Indochina sau alte meleaguri din sudul Asiei. De unde tragere pentru a nu știi câta oară concluzia că reacțiunea internațională lucrează efectiv, cu drepturi recunoscute, legale, și — dacă se poate spune — cu toate armele în poziție de tragere. Nu de mult fruntașii rezistenței democrate din Spania au fost condamnați la moarte. S’ar putea crede că e vorba numai de Spania ți da Franco. Nu este adevărat In Grecia, acolo unde nu mai este ..Franco”, fiindcă armatele hitlerista au fost alungate, luptătorii rezistentei se chinue și mor ca și In trecut prin celulele întunecoase ale închisorilor. Citiți apelul trimis de Uniunea femeilor intelectuale din Grecia Reginei Angliei și soțiilor oamenilor politici de seamă din Anglia, Uniunea Sovietică, Statele Unite, Franța și China: „Femeile deținute, — lucrătoare, studente. Învățătoare, eleve — au luptat eroic pentru cauza comună a aliaților și pentru eliberarea patriei lor, se declară în acest apel. Din 115 femei deținute în închisoarea de pe strada Themistocle din Atena, 28 au fost partizane iar alte 20 au trecut din Închisori în lagărele de concentrare ale ocupanților. In Închisoare este deținută Evtihnita Moritia. In etate de 14 ani, bolnavă de tuberculoză care, în rândurile organizatiei ELAS din frontul national de eliberare, a luat parte la 48 de lupte împotriva germanilor. Părinții, soții și frații multora din aceste femei deținute au fost executați de germani sau au pierit în luptele împotriva lor. Multe femei deținute au acasă copii. In continuare, se spune In apel că deținutele suferă de foame, sunt bătute și zilnic Îndură insulte și ofense”. „In apel se subliniază că deținutele sunt aruncate în Închisoare pe bază de învinuiri false și bănueli neîntemeiate și că singura lor vină constă în faptul că ele au luptat pentru patrie In loc să fi colaborat cu ocupanții. Astfel deținutei Olga Haralda i se aduce Învinuirea monstruoasă de a fi torturat un elev străpungându-i ochii. Acest elev, complect sănătos s’a prezentat singur la judecătorul de instrucție spre a desminți Învinuirea. Dar aceasta nu a avut nici o repercusiune asupra soartei deținutei". Apelul continuă așa cu exemple nenumărate. Hoțul se petrece în Grecia ocupată de armatele eliberatoare, în Grecia care avusese toate motivele să creadă în eliberarea ei. Se vede că Balcanii sunt cu deosebire interesanți. Peninsula Balcanică, peninsula Indochineză, insula Java și câte încă alte ținuturi pe suprafața globului. Să luăm de pildă Balcanii, și față de Balcani, una din țările care și-a spus foarte puțin cuvântul direct până acum, dar pare indirect și-l spune prin politica „Blocului occidental” pe care-l prezintă ca o familie occidentală (dar care uu fond trebue să fie o familie mai mare a celor 200 de familii, prea cunoscute pentru a mai fi prezentate aci). Franța oficială, a guvernului provizoriu prezidat de De Gaulle, susținând tânăra formulă anti-estică, are de bună seamă valori de apărat In Balcani. Cum ar fi, spre pildă, uzinele din Bor (Iugoslavia) Michlae Bella« Continuare în pas, ultimă col. 1—2 ODIOASA CRIMA DIN Str. ATELIERULUI No. 33 DE LA ZINAIDA SPÂNI SCU frumoasa bogătașă ucisă acum 25 ani și ascunsă într’un cufăr LA ANITA TICHILIU bătrâna nevoiașă asasinată de un subofițer demisionat și ascunsă într’o ladă fyJUTERII DE VALOARE INCALCULABILA JEFUITE ATUNCI ACUM: «NICI MĂCAR UN INEL*..» Reportajul în pag. 3-a ASASINUL PARTIDUL COMUNIST ROMÂN PRECONIZEAZĂ Un vast program de industrializare a țârii cum înțeleg comuniștii PARTIDUL UNIC MUNCITORESC CE CUPRINDE REZOLUȚIA CONFERINȚEI NATIONALE A P.C.R. Rezoluția Conferinței Nationale a Partidului Comunist Român începe prin a fixa condițiunile în care s’a ținut această Conferință, arătând că după cucerirea victoriei Împotriva fascismului sarcina care se impune este consolidarea păcii. Un însemnat pas înainte a fost făcut de Conferința Mondială Sindicală de la Paris prin constituirea Federației Mondiale Sindicale. Poporul român a cucerit prin luptă și cu ajutorul hotărîtor al Armatei Roșii, eliberarea Patriei de sub jugul german, înainte de 23 August 1944. In conditiunile ilegalității, Partidul Comunist Român a reușit săl ajute la închegarea Frontului Unic Muncitoresc, mobilizând în jurul lui toate forțele democratice ale țării. De la 23 August până la 6 Martie Partidul Comunist Român a avut un rol important la înlăturarea guvernelor în care predominau reacționarii, aducând la cârma țării guvernul Groza. După ce se referă la înfăptuirea reformei agrare, Rezoluția arată contribuția comuniștilor la realizarea ei. Conferința constată că în guvern, comuniștii și-au îndeplinit, sarcinile de susținători ai intereselor poporului și că Partidul a crescut considerabil, membrii săi contribuind la formarea Sindicatelor Unite, întărirea Frontului Unic, a Frontului National Democrat și a colaborării cu Partidul National Liberal de sub conducerea d-lui Tătărescu, pentru realizarea unei ordini democratice la noi in tară. In continuare, rezoluția, se ocupă cu unele lipsuri ale organizațiilor de partid, lipsuri semnalate în timpul Conferinței. Conferința Națională a Partidului Comunist Român a avut rolul de a da un nou Statut al Partidului, care este indicat drept lege fundamentală și călăuză organizatorică a Partidului. __________ Continuare în pag. 3-a col. 1-2-3 I Omul bine informat știe că: • Convorbirile intre d. Attlee si Președintele Truman vor începe la 1 Noembrie. 9 Președintele Braziliei și-a dat demisia și se află în prezent arestat. 9 Situația grevelor din U.S.A. s-a înrăutățit în ultimele 24 de ore. • Se înființează clase pentru elevii rămași neînscriși la școlile din Capitală. • Pensiile asiguraților au fost majorate până la 200 la sută. • S’au fixat prețuri maximale la manualele de curs primar. • Condițiile detașărilor și tansferărilor în învățământul primar au fost stabilite. • Se face lichidarea patrimoniului formațiunilor paramilitare. Mâine începe eliberarea titlurilor împrumutului Refacerii. © S’au majorat indemnizațiile de deplasare. Amănunte in corpul ziarului PANSEURI Nu se știe încă dacă criminalii de război vor fi executați prin împușcare sau prin spânzurare. (Ziarele) CiOEMING : Ce mijloace rudimentare, față noi care am inventat camerele de gaze.,,* de De azi pe mâine REZIDUURI Aș putea fura — dacă aș crede în jurăminte — că d. Maximin, dela „Semnalul" nu e reacționar. Și totuși, d-sa termină una din recentele sale cronici umoristice cu un sfat matrimonial serios și personal: •— Ia, dom'le, o femeie, nu o titrată!... Așadar, în bună concluzie, o titrată este orice, monstru, curiozitate, dezagreabilă necesitate, numai femeie nu. Cetitoarele, în curs de cultivare, ale d-lui Maximin,nu mai vorbesc de cetitori — aceștia au reținut dintr’o cronică mai veche a d-lui Maximin că pe femeie n’o poți dresa decât cu bătaia), așadar, cetitoarele cultivabile au tot dreptul să cadă pe gânduri: — ca să mai las eu învățătura și lectura, că am să rămân nemăritată. Nu mă mai recomandă a Maximin... Și astfel, fără să vrea — dar iarăși nu jur! — d. Maximin face, în anul de grație 1945, în România celor 76% de femei analfabete, operă anticulturală, deci antidemocratică. Și asta, desigur, pentru că nu e ușor să găsești în fiecare zi un subiect pentru o cronică umoristică și pentru că, în goana condeiului, n’ai timp să controlezi ca e clișeu reacționar și ce nu, mai ales când o viață întreagă ai fost deprins să râzi și să încerci, a face și pe alții să râdă în numele unor „principii” foarte utile așezărilor și așezaților vechi. Spiritele — ca și hainele— de la naftalină sântt mai comode decât cele noi... Dar ele riscă să transforme o cronică umoristică a actualității într’una tragic și primejdios de Iaactuală. .The catosie Graur , FLORILE, UN LUX! CRISANTINA, GRISANTINA, In otsgimB afimă UN REPORTAJ CU LIMUZINE, CRISANTEME, ȚIGĂNCI ȘI VIOLETE tt. Mihail Apostolescu VIZITA GENERALULUI EISENHOWER LA MOSCOVA GENERALUL EISENHOWER (stânga) vizitează o crescătorie de vaci în sovhozul raionului Mârșcinsk (regiunea Moscovei) SENATORUL AMERICAN CLAUDE PEPPER IN DRUM SPRE BUCUREȘTI BELGRAD, 31 (Radio). Senatorul american Claude Pepper a avut ieri o lungă întrevedere cu mareșalul Tito. D. Pepper va părăsi astăzi Belgradul plecând spre București de unde se va duce apoi la Sofia, Praga și Nuerenberg. DIN CAUZA GREVEI DORERILOR ÎN ANGLIA VOR FI REDUSE RAȚIILE DE LAPTE LONDRA, 33 (Radio) Ministrul alimentării a deplîîit:f că, dfe © siness grevei detkerllos*, rații» la d@ lapte vor fi reduse cu începere de mâi* fî ® dela 150 © Im 12 ©‹ p ® săptămână» A No. 382 Joi Noembrie îs« POEȚII LIBERTĂȚII Paul Eluard Dacă e in Spania un arbore mânjit de sânge Este arborile libertății. Dacă e în Spania un glas care strigă El vorbește numai de libertate. Dacă e în Spania un pahar de vin curat Pe acesta numai poporul îl va sorbi. Paul Eluard mai scrie următoarele emoționante rânduri: "Fascismul nu e mort... Rezistența, cu atât mai ruțin. Niciun om cinstit din lume nu uită pentru ce am luptat, pentru ce luptăm încă, pentru ce atâția eroi și-au dat însăși viața lor. Ni se promite azi grațierea lui Alvarez și Zapiraii. Ceea ce vor smulge însă massele abjectului guvern al lui Franco, este punerea lor în libertate, este liberttatea însăși pe care noi o voim pentru poporul spaniol libertate pe care o merită într’adevăr. A SCRIS UN POEM PENTRU Alvarez și Zapirain ■S'il y a ea Espagne- un ctrBre feint de sang C'eșt l'arbre dș la liberte. *5'11 y a en Espagne une bouche bavarde Elle parle de liberté. 5'iLy a en Espagne un vérré de vin pur C'est le peuple qui le boira. PAUL ELUARD mmit AL ASOCIAȚIILOR PETROLIFERE de V. BORCEA Am citit zilele acestea unul d În acele obișnuite memorii pe care diferitele asociații profesionale din țară nu întârzie, pentru motive de cele mai multe ori puțin justificate, să le trimită ministerelor. Este vorba de memoriul întocmit de „Asociația Industriilor de Petrol” și prezentat Ministerului Minelor și petrolului. El se referă la conferințele organizate de Sindicatele Unite din regiunea Prahovei, cu specialiștii și inginerii societăților petrolifere. Ce se întâmplă la acete conferințe ne sporne chiar memoriul amintit pe care-l vom cita. ..La aceste conferințe se discută se propun și se soluționează chestiuni de ordin tehnic și economic, în cadrul unor comisiuni speciale pentru problemele de foraj de lucrări geologice, producție, prelucrare, materiale, transporturi, etc. formate din specialiștii Societăților, în calitate de membri ai Sindicatelor”. Mărturisim că ajunși cu lectura la înfățișarea acestui judicios plan de lucru al Sindicatelor Unite din Prahova, ne așteptam ca Asociația Industriilor de Petrol’* să-și exprime satisfacția pentru modul în care Sindicatele înțeleg să întrunească tehnicienii și muncitorii spre a asigura un cât mai mare randament luptei pentru refacerea industriei petrolifere și prin aceasta, pentru refacerea economică a țării Mai mult încă, socoteam ei poate. Asociația Industriilor de Petrol, in dorința ei de a reliefa toate Inițiativele menite să aducă o contribuție rodnică operei de reconstrucție va propune generalizarea acestor conferințe pentru toate sectoarele industriale. ( Cetitorii vor înțelege deci surprinderea cu care am luat cunoștință apoi de felul în care ..Asociația” privește aceste conferințe. Iată, tot citând din memoriu : „interferențe care pot duce la desorientarea inginerilor și la neaplicarea programelor de lucru întocmite de dv.’’ (Ministerul Minelor și Petrolului). Pentru noi, această acuzație pare de neînțeles: cum studierea tuturor problemelor pe care le enumera însuși memoriul a fi cercetate la aceste conferințe, pot duce la ..dezorientarea’’ inginerilor, la neaplicarea” programului de lucru? Dar noi socotim că asemenea conferințe — prin însuși natura lor — nu pot duce decât tocmai la aplicarea acestui program, la depășirea lui chiar prin schimbul reciproc de experiențe între specialiștii diferitelor societăți. Iar acest schimb de experiențe, nu poate provoca în niciun caz „dezorientare»’, ci dimpotrivă o mai largă posibilitate pentru tehnicieni și ingineri de a fotol cele mai bune metode de lucru spre a activa producții ceea ce nu poate fi decât în avantajul și al societăților respective, și al economiei naționale. Sau poate, tocmai această depășire a programului de lucru, această intensificare a producției petrolifere supără Continuare în pag. 3-a col. 5-6-7