România - Capitala, octombrie 1939 (Anul 2, nr. 482-496)

1939-10-01 / nr. 482

DECLARAŢIILE D LUI ING. I. GIGURTU FĂCUTE PRESEI STRÂINE Fostul ministru al Economiei Na­ţionale şi cunoscutul bancher de in­giner I. Gigurtu, a făcut recent o călătorie prin Germania. Cu prilejul acestei călătorii, dom­nia sa a fost primit de preşedintele Consiliului german, mareşalul H. Goering. In cursul audienţei, d. in­giner L Gigurtu, a expus punctul de vedere al ţării noastre faţă de răz­boiul ce s’a declarat intre Franţa— Anglia—Polonia, pe deoparte — Şi cel de al treilea Reich pe de altă. Această declaraţie, dată fiindu-i’ justeţea şi temeinicia argumentării, merită să fie relevată. Căci prin ea se afirmă încă odată categoric do­rinţa României de a fi şi de a ră­mânea de o desăvârşită neutra­litate. Guvernul Renaşterii Naţionale a intuit din primul moment ■ linia pe care trebuie să se desfăşoare, ne­tulburată, politica noastră externă. E acesta unul din cele mai de seamă merite pe care echipa de lucru a M. S. Regelui şi l-a câştigat în vremu­rile sbuciumate ce le trăim. Tot ceea ce face în ultimul timp Statul român, vine să confirme hotărîrea lui nestrămutată de a-şi menţine absoluta atitudine de neutralitate pe care a adoptat-o de la început. Inspirată din cele mai realiste principii, politica guvernului nostru nu înţelege să şovăiască în faţa comandamentelor elementare ce le impun însăşi necesităţile profunde ale'­'Vieţii naţionale. D. inginer I. Gigurtu a dat expre­sie clară acestor adevăruri, dealtfel limpezi prin Chiar rostul lor cel măi­­­idoric înţelepciunea Suveranului a ştiut să asigure optimele condiţii de des­­voltare a neutralităţii române. Prin reorganizarea lăuntrică a ţării, mai corect prin instaurarea principiilor de autoritate naţională în locul hao­sului politicianist, noi ne prezentăm astăzi ca o forţă unitară, conştientă şi decisă să-şi afirme drepturile îm­potriva oricărui ar îndrăzni să le co­tropească. Iată ce a spus d. Gigurtu în inter­­vievul ce l-a acordat unei publica­­ţiuni străine : „Se pare din ce în ce mai mult, că actualul conflict european tinde a deveni o luptă de principii, mai mult decât o luptă de ideologii, de când Rusia a trecut de partea Statelor to­talitare. In aceste condiţiuni mai subzistă încă voinţa de a duce un război decisiv numai pentru prin­cipii? Numai ţările democratice in­teresate o pot decide. In orice caz nu se poate contesta unei ţări dreptul de a se guverna, cum crede mai bi­ne. Iresponsabilitatea conducerii po­litice a democraţiilor parlamentare nu a dat rezultate strălucite după război şi acest sistem, prin urmare, nu a reuşit să se menţină în cele mai multe ţări, încercarea de a sus­ţine ca orice preţ şi prin forţă acest sistem, îmi pare imposibilă căci to­tul în lume este în devenire şi tre­buie să se adapteze la evoluţie. Exi­genţele, ce se prezintă astăzi con­ducerii politice a unui popor, sunt atât de mari, încât un sistem par­lamentar nu este capabil să le aco­pere’». Aceasta fiind situaţia Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea, a creat în România un regim care are toa­te calităţile să răspundă nouilor necesităţi ivite în urma evoluţiei evenimentelor , atât naţionale cât şi internaţionale. Regimul Renaşterii este o sinteză admirabilă între de­mocraţie şi autoritarism. El a nă­zuit şi a izbutit să garanteze liber­tatea civică în limita supremelor in­terese de Stat. Ordinea şi solidari­­tatea obştească sunt cele două te­melii pe care se sprijină sistemul cârmuirii actuale. Din cauza aceasta, atitudinea Ro­mâniei se precizează, faţă de orice problemă, extrem de logic. Ţară care nu mai are nimic de cucerit peste fruntarii, era mai mult decât natural ca România să-şi declare neutralitatea. D. Gigurtu o spune lămurit : „Politica noastră externă actuală este caracterizată prin dorinţa de colaborare pacifică cu toate pute­rile care au oarecare greutate în sud-estul Europei. Aceasta se aplică deasemeni relaţiilor noastre cu Ru­sia şi cred, că pot adăuga că ruşii nu mai au nici o intenţie de a se în­tinde în dauna ţării noastre. Noi credem că e de în interesul Europei ca o putere independentă şi neutră să, păstreze gurile Dunării şi răscru­m йдавдуяад nă trec prin România. Din contră, ţara noastră trebue să se obişnuiască cu ideia că are o misiune de îndeplinit prin muncă, putere de voinţă şi o înţelegere aprofundată a situaţiei europene”. Aşa­dar, înţelegându-şi just mi­siunea şi depunând toate eforturile ca s-o realizeze, România Renaş­terii Naţionale nu va renunţa nici o clipă la îndatoririle ce şi le-a luat adoptând cumintea şi singura posi­bilă atitudine­ a neutralităţii. In cazul acesta forţa ei va spori. Ea are totul de câştigat intensifi­când relaţiile paşnice cu Statele europene. Şi nu trebuie să ne în­doim că rostul ei va fi apreciat ca atare. In matineul de azi Sâmbătă, 30 Septembrie, la ora 3 d. a. Studio­ul Teatrului Naţional reprezintă, pen­tru a 115-a oară, comedia de mare succes „Clownul” de Serek Roggers, în regia d-lui Ion Sahighian. Cu tot numărul excepţional de mare de re­prezentaţii, succesul „Clownului” nu este epuizat. In seara aceleiaşi zile se joacă, pentru a zecea oară, „Curierul de La Opera Română se lucrează in­tens in vederea deschiderii ,stagiu,-li­nii. Se probează decorurile; scena e un­ freamăt de comenzi, de încer­cări, de asortări, in­ sensul­­esteticei stricte a dramei, a amănuntului­ scenic de o importanţă capitală în creiarea iluziei. Cântăreţii repetă, făcând zilnic act de prezenţă şi desfăşurând rolurile în prezenţa corepetitorilor şi regizorilor. E o muncă încordată alături de or­chestră, ea va duce la rezultate ad­mirabile de interpretare şi de mon­tare, atunci când se vor unifica in­tenţiile întru realizarea emoţiei. Sub conducerea maestrului George Georgescu, Opera Română făgădu­ieşte frumuseţi inedite în noul an muzical. * D. Mircea Brucăr pianistul deo­sebit de talentat, care s-a manifes­tat ca un muzician autentic la Ra­dio executând concertul în sol ma­jor de Beethoven, va reveni în faţa microfonului în calitate de solist cu concertul în re minor de Mozart. Orchestra Radio, acompaniatoare va fi condusă de d. Ionel Perlea. Artiştii români prin audiţiile bine susţinute în străinătate, ne măresc faima înzestrării noastre muzicale. Unul dintre aceste elemente de elită pare poartă cu cinste titlul de cântăreţ român e tânărul tenor de la Opera din Cluj, d. Tomel Spătaru. D-sa a fost pretutindeni întâmpinat în ţările pe unde a concertat de o cri­tică elogioasă şi de un public care a ştiut să-l aprecieze, manifestând o caldă simpatie pentru vocea sa naturală şi amplă, peniţele criticei streine, totdeauna prudente, au o­­magiat fără nici o rezervă pe d. Tomel Spătaru. Desprindem dintr’o critică belgiană aceste rânduri de apreciere asupra unui concert pe care valorosul şi modestul cântăreţ român l-a dat la Ostende: „Artistul dispune de o voce na­turală, caldă, puternică şi duioasă In ea se topeşte expresia sentimen­telor". „Cântăreţul e un adept al şcoa­­lei vocale italiene şi găsim în inter­pretarea sa demonstraţii respirato­rii, puncte de orgă lung susţinute şi faimosul suspin italienesc al că­rui efect asupra publicului e întot­deauna sigur" D. Tomel Spătaru deşi se bucură de recunoaştere internaţională stu­diază şi îşi vede de artă departe de orgoliile zadarnice. Succesul d-lui T. Spătaru e cu atât mai îmbucu­rător. D. constantin Silvestri va dirija la sfârşitul lunei Octombrie „Gian­­щ Schichi“ de Puccini. Deasemenea tânărul dirijor al cărui talent de compozitor a fost unanim recunos­cut de critica românească lucrează la un preludiu și Fugă pentru or­chestră. # In prima parte a stagiunii, la se vor reprezenta In continuare d. inginer Gigurtu a declarat : „Noi sperăm că se va ţine seamă rostul României când se va stabili noua ordine europeană. Reichul are desigur cel mai mare interes faţă de o poziţie puternică a unei Ro­mânii neutre, precum România are un interes extrem faţă de o Germa­nie puternică”. In concluzie se cere să subliniem încă odată că neutralitatea ţării noastre este un fapt îzvorît din cele mai profunde realităţi naţionale şi că ea este, deopotrivă, semnul clar al unei cârmuiri ,care îşi cunoaşte misiunea excepţîoi fală ce i-a rezer­vat-o ceasul istoric. Lyon” în versiunea d-lui G. M. Zam­­firescu. Un ansamblu bine strunit in­terpretează celebra dramă, urmărită cu acelaş interes de marele public ca şi de spectatorii cu gusturi rafina­te. Vechimea acestei piese nu micşo­rează cu nimic valoarea unei acţiuni dibaci conduse, abundent în meşte­şugite lovituri de teatru, ca şi dialo­gul plin de vioiciune, bussy şi „L’apres midi d’un faune". гД18­4 Crăciun sunt, sorţi da d is­­bândă să vedem­ Demoazela Măriu­­ţa de Mihail Jóra şi Carnavalul de Schumann. ШШШшоО Animatoarea coreografică va fi inteligenta maestră de balet Floria Capsali. ___________________w. g. Politica noastră externă actuală este caracterizată prin dorinţa de colaborare pacifică cu toate puterile cari au oarecare greiutate în Sud-Estul Europei вввввввваввввввввавввввввввввввввввввввввввавввввввв Astăzi două mari succese la Studo-ul Teatrului Naţional ÎNSEMNĂRI muzicale Ж D. ING. I. GIGURTU Valentina Creţoiu şi Şerban Tasianîntr’o seară de lieduri D-na Valentina Creţoiu-Tassian şi Şerban Tassian, ambii de la „Opera Română” oferă publicului nostru meloman o minunată „seară de lie­duri’’ în care vor cânta cele mai reprezentative bucăţi ale maeştrilor genului: Schumann, Schubert, Scar­­latti, Bru­ll, Mussorgsky, Hasn, Löwe, Rubinstein, Drăgoiu și Dima. Concertul de sub auspiciile „Gân­­direi Europene” inaugurează un ci­clu de concerte dedicat liedului și va avea loc Sâmbătă 7 Octombrie la ora 9 seara în sala „Dalles”. Bile­te la Feder. A murit marele scriitor bulgar Ştefan Kostof La Sofia a încetat din viaţă marele scriitor Ştefan Kostof, unul dintre cei mai mari literaţi şi dramaturgi ai Bulgariei. Născut la Sofia în 1879, Ştefan Ko­stof şi-a făcut studiile îin Capitala Bulgariei. De mai mulţi ani, el era directorul muzeului etnografic din Sofia. Autor al unor piese de mare suc­ces, prozator de seamă, el a scris şi un număr de cărţi ştiinţifice foarte apreciate, care au determinat alege­rea sa ca membru corespondent al Academiei de ştiinţe din Sofia.­­Piesa sa „Mina de aur” a fost juca­tă şi pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. O altă piesă a sa de mare succes,— „Kolomanof” — a fost jucată pe sce­nele mai tuturor teatrelor din Euro­pa centrală şi balcanică.. Marele scriitor Ştefan Kostof moa­re în vârstă de 60 de ani, regretat de toli oamenii de lutsţie b­ilgwys .n.. 2 1. X. 1939 ROM­A­NIA No. 482 D. PROF. NICOLAE IORGA A VORBIT ERI LA „LIGA CULTURALĂ" DESPRE „PROBLEMA SILEZIANA“ Continuând seria de conferinţe, în cadrul „Institutului de istorie uni­versală , inaugurată săptămâna tre­cută cu subiectul „Vechiul oraş al Danzigului”, d. prof. Nicolae Iorga a vorbit eri după masă la Liga cultu­rală, despre „Problema sileziană”. Un numeros şi select public, care-l urmăreşte totdeauna pe d. prof. Ior­ga în multiplele sale manifestaţiuni, a ţinut să asiste şi eri după masă. D. prof. Nicolae Iorga a spus în esenţă următoarele: „Problema sileziană va fi tratată din două puncte de vedere. Primul punct de vedere se va referi la legă­tura ce o are problema cu noi, iar din al doilea punct de vedere proble­ma va fi cercetată în ea însăși. A­­cest de al doilea punct este în rela­ie cu programul pan-germanist. In această expunere eu mă voi mărgini la o înfăţişare strictă, ştiin­ţifică, fără să condamn săm să spri­jin vreuna din părţi. Silezia este un teritoriu ce a­­fost disputat de Germania, Polonia şi chiar fosta Ceho-Slovacie. Şi acea­sta, pentru că acest teritoriu se gă­seşte la graniţa acestor trei state. Populaţia cea mai veche a Sile­­ziei nu a fost nici cea slavă, nici cea germană. Mai înainte de aceş­tia a fost acolo o populaţie veche, a celţilor. Celţii aceştia se întindeau, dealt­fel, până la Isaccea şi până la văr­sarea Nistrului în mare. Peste această pătură celtă din Si­lezia, s’au aşezat slavii şi germanii. Interesant de observat că între noi şi Silezia a existat o legătură încă din secolul al XIV-lea. Pe la 1360-70 o fată a lui Alexan­dru Basarab, Domniţa Elisabeta s’a căsătorit cu un palatin al Ungariei, cari­ palatini erau proveniţi dintre prinţii Sileziei. Dar iată încă o legătură. Se ştie că Mihai Viteazul a cucerit Oradea în contra lui Andrei Bathori. Deasemeni se ştie că Sigismund Bathori era crescut la şcoala iezui­ţilor şi că s’a căsătorit cu o arhidu­cesă austriacă. Mai târziu împăratul Rudolf II,­­căruia i s’a lăsat stăpânirea Ardea­lului, i-a oferit lui Sigismund două principate sileziene. Aci, el a locuit mult timp în con­diţiuni deplorabile. In arhivele din Viena am găsit plângeri de ale sale, unele deadreptul ridicole. Această situaţie se vede şi din câ­teva scrieri satirice ale italianului Traiana Bocalini, cari spuneau des­pre Sigismund Bathori „că nu va şti niciodată perfect latineşte”. Ca să răspundem la întrebarea „ce au fost silezienii la început”, putem aminti că oamenii nu sânt de rasa pe care şi-o închipue ei. Astfel, germanii din Sud-vest sunt ameste­caţi cu elemente romanice; germa­nii dela marea Baltică sunt balti, ca şi letonii sau estonienii. Germa­nii, începând chiar cu cei dela Ber­lin, sunt slavi germanizaţi; bulgarii sunt tracii romanizaţi, apoi slavi­zaţi; serbii sunt iliri, amestecaţi cu elemente romane. Iată deci ce înseamnă rasa. Slavii din Silezia aparţin unei ra­muri deosebite de­­care aparţin şi o parte a Germa­n­iei. La Început nimeni nu lucra la mine în Silezia. Mai târziu, caracterul naţional şi politic al Si­leziei se schimbă. Polonia se for­mează ca un puternic Stat. Cehia s’a format ca un ducat în legătură cu­­coroana germană. Statul polon s, avut cândva un ca­racter unitar, dar dela o bucată de vreme el s’a desfăcut în mai multe voevodate, cari apoi devin palati­­nate. Acestea, la un moment dat, a­­veau tendința să devină state inde­pendente. Astfel că Polonia, devine, la un moment dat, mai multe... Polonii. Atunci Silezia devine Stat de sine stătător. Deci cea dintâi împărţire a Polo­­niei, a venit din interiorul ei. ' im Meat ishomeh fakarn­­eşte unei naţiuni o epocă grea. Această împărţire a ţinut până in secolul, al XIV, când­ Ladislaw Piti­cul a restabilit,­ în 1330, unitatea Poloniei. Mai târziu s-a văzut că politica imperialistă a No Cazimir cel Mare, a fost o primejdie pentru viitorul Poloniei. Silezia a urmat şi ea exemplul de împărţire de la Polonia. La un moment dat Silezia era di­vizată în vreo 16 părţi. Influenţa germană devine atunci puternică sub toate raporturile. Dar a mai pătruns aci şi o in­fluenţă franceză. Prin urmare, pe la 1400 avem o Si­­lezie cu caracter slav, supusă unei influenţe germane, iar prin legătu­ra Boemiei cu dinastia de Luxem­burg, a unei influenţe franceze. De la o bucată de vreme Boemia se ridică împotriva stăpânirii germane. Husiţii au ridicat din mijlocul lor un rege. Deasemeni se ştie că Matiaş Cor­vin, care era român, a stăpânit în mai multe rânduri Silezia. De altfel, şi-a întins­ stăpânirea până la Viena. După el vine Vladislav, care era polon şi care lasă mână liberă Sile­­ziei.Astfel că Silezia a căzut sub sta­pânirea habsburgică, care a fost cu stăpânire aspră. Când s’a ridicat Boethia împotri­va habsburgică, atunci şi în părţile Sileziei s’au produs fenomenele сот timporane. Din momentul acesta Silezia nui mai era decât o sdreanţâ austriacă* Orice viaţă locală era desfiinţată. Lumea s’a aruncat lacomă asupra’ provinciei numai pentrucă aci erau mine bogate. Aceasta este starea Sileziei până la Maria Tereza. Apoi pe vremea lui Frédéric al II-lea, Germania a făcut două răz­boaie pentru Silezia pe care apoi ai cucerit-o. Silezia prusacă datoreşte lui Fré­déric al II-lea prosperitatea ei, pen­tru că acesta era mare gospodar a popoarelor moştenite sau cucerite”. In încheiere d. prof. Nicolae Ior­ga arată cum înţelege d-sa să trate­ze o problemă istorică, dându-i o interpretare românească, dar strict obiectivă. Conferința du ple a fost urmărită cu viu interes de auditoriu, cu toate că în timpul ei s’a întâmplat un re­gretabil incident, stingându-se lumi­na, din cauza unui defect al conto­rului electric. c. st. ВгаЯЯВЯЯВЯЯВЯЯЯЯЯНЯЯЯВЯШВЯЯИИВВВЯЯЯЯЯЯЯВВЯЯЯЯВВЯВВВШЯ ВИЯМИ D. PROF. N. IORGA Reluarea câtorva succese ale Teatrului Naţional Deschizând stagiunea cu ,,0 seri­­i soare pierdută” de I. L. Caragiale, în­­ seara de Luni, 2 Octombrie, Teatrul Naţional va relua în prima săptămâ­nă de activitate câteva din succesele trecutei stagiuni. Astfel „Maria Baschlitzeff”, în ver­siunea d-rei Ticu Archip, „Titanic- Vals” de d. Tudor Muşatescu,­­„Du­duca Sevastiţa” de d. Ion Sân-Gior­­giu, „Madame Sans Gene” de Victo­rien Sardou şi Emile Moreau, ,,Ion al Vădanei” de d. N. Kiriţescu, „Co­coşul negru” de d. Victor Eftimiu vor alcătui repertoriul­­primei săp­tămâni al Teatrului Naţional. 'LITERATURA ORIGINA­LA IN ASTOALA STA­­...... - GUME ’ы‘ " In afara lucrărilor străine, clasice sau de reputaţie universală, Teatrul Naţional va da o deosebită atenţie in cursul acestei stagiuni, literaturii dramatice româneşti. Actuala Direcţie doreşte să repre­zinte, într’un timp cât m­ai scurt, toa­te piesele originale admise de Comi­tetul de lectură şi nejucate încă. Eri s’a pus in repetiţie noua lucra­­re dramatică a d-nei Claudia Milion jr „Fericirea mea’’, intr’o distribuţie al­­easă. Еяаавшввввавоввяядвввявявя Teatrul „Muncă şi voe bună1" Din motive technice, matineul pentru copii de astăzi, cu „Scufiţa, Roşie”, e suspendat!. Cu începere de mâine 1 Oct., la matineurile pentru copii de Joi, Sâmbătă şi Duminică, ora 3 d. a., se vor juca două­ piese: „Cinci nâinîi" comedie într’un act de Gr. Raz, după povestirea: Iul- Ion Gream­­ga­ şi „Motanul Ineditat“, comedia int­r’un prolog şi 3 tablouri de A­­drian Maniu şi George Silviu. Astăzi şi în fiecare seară, la ora 8.30, comedia de aventuri senzaţio­nale „Shen’ok Holmes", marele suc­ces al stagiunii, în aceeaşi distribu­ţie minunată de la premieră. Direcţia de scenă Victor Ion Popa* HI la a 9QE3E Noutăţi literare PeqijE Вовек, Inger В&грШог Admirabila bibliotecă „Energia" a Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol I" se va îmbo­găţi in câteva zile cu un nou volum, semnat de Pearl Buck, celebra au­toare a „Ogorului" şi recenta lau­reată a premiului Nobel, „Inger Luptător", tradus din limba engle­ză de d. Mircea Eliade. După pateticul portret al mamei sale din „Mama", marea scriitoare americană prezintă în „înger Lup­tător", pe acela, al tatălui său, fost misionar în China. Ani de zile, acest om de o rară abnegaţie, bravură şi devoţiune a predicat, a botezat şi a avut conflicte violente cu ceilalţi misionari într’un teritoriu pe cât de vast pe atât de necunoscut, in une­le sate fugea gonit de câini, în al­tele era bătut, într’altul a fost prins de bandiţi. Dar de cele mai multe ori chinezii îl ascultau cu răbdare şi politeţă, socotindu-l un om bun, puţin posedat, care-şi ispăşea pro­babil în acest mod cine ştie ce pă­cat. înger Luptător este astfel un do­cument uman de o profundă sem­nificaţie. O carte bogată şi variată, plină din dinamism O nildă 1° -яга ent-á-c şi —­in acelaş timp — o o­­peră exemplară de devoţiune filia­lă. BIBLIOTECA MICA ENCICLOPE­DIE Ar­, sg­.e cgrd­ 11“ va lansa în curând o nouă colecţie, întitulată „Mica Enciclopedie", care îşi pro­pune să fie o bibliotecă de largă vulgarizare ştiinţifică şi literară, a­­daptată nevoilor publicului româ­nesc. Primul volum al secţiei ştiinţifi­ce . „Calculul Probabilităţilor" de d-nii prof. Octav Onicescu şi Gh. Mihoc va fi în vitrinele librăriilor chiar peste câteva zile, demons­trând cât se poate de clar ce va fi această Mică Enciclopedie. Cu o competenţă şi o luciditate exemplară, cei doi autori — auto­rităţi de mult recunoscute în dome­niul respectiv — expun, analizează şi explică noţiunile fundamentale ale disciplinei pe care se bazează aproape toate ramurile Fizice şi li­nele ramuri ale Chimiei şi Biolo­giei, izbutind să le facă înţelese, a­­similate şi apreciate de orice osti­­tor inteligent. Acest volum va fi urmat la un scurt interval de un al doilea des­pre „Radioelectricitate" de d Ind. I. Konteschweller şi de primul vo­lum al se­cţiei liberare, semnat de d­jplfflfcfiUb Brăttflatt. ----------

Next