Scînteia Tineretului, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6959-6984)
1971-10-15 / nr. 6971
PE OGOARELE ARADULUI EFORTUL ENTUZIAST A GENERAT, SPONTAN, ÎNTRECEREA O dovadă concludentă a faptului că în ultima decadă cooperatorii şi ceilalţi lucrători din agricultura judeţului ARAD au accelerat ritmul realizărilor zilnice, este dublarea procentului înfăptuirilor la majoritatea categoriilor de lucrări ale toamnei. Porumbul este cules de pe aproape 72 la sută din suprafaţa cultivată, iar griul s-a semănat pe două treimi din numărul hectarelor planificate să rodească pîinea anului Viitor, ca „La noi sunt 170 de tineri şi toţi muncesc la cooperativa agricolă, ne spunea IOAN LÁSZLÓ, tinărul inginer şef al cooperativei din Dorobanţi. Noi avem pămînt foarte roditor. La porumb vom recolta o producţie medie de 4 500 kilograme la hectar, în teren neirigat, la sfeclă circa 33 000 kilograme. Vă daţi seama ce s-ar intîmpla cu aceste recolte dacă nu toţi membrii cooperatori şi deci şi toţi tinerii satului ar veni la muncă“. Datorită participării tinerilor, zilnic s-au putut mobiliza la culesul porumbului 350—400 braţe de muncă, ceea ce a făcut ca pînă la ora actuală din cele 713 hectare cultivate să fie neculese doar o sută. Intr-o parcelă unde găsim la lucru pe tinerele Ecaterina Salle, Iuliana Cristof, Paraschiva Covaci, Elisabeta Czank, au venit să dea o mină de ajutor celor din familie, în orele libere, şi cei care sunt salariaţi, muncitori în unităţile industriale din apropiere. „Au auzit că am rămas în urmă cu transportatul porumbului cules şi a doua zi ne-am trezit cu zeci de oameni veniţi în ajutor" — ne explica inginerul şef. La seră, primul etaj de tomate a început să fie cules. „De pe fiecare hectar, zilnic trebuie să fie recoltate în jur de 1 000 kilograme. Sunt aici însă 60 de fete tinere, harnice, care stau toată ziua sub bolta de sticlă, finalizînd eforturile făcute pe parcursul ciclului de producţie. Intre tinerii din ferme există o vie întrecere, iniţiată de Comitetul judeţean al U.T.C., întrecere care vizează atît participarea numerică cît şi rezultatele muncii lor. Şi tot în întrecere se aflau şi tinerii din brigăzile cooperativei agricole din Sînmartin. Preocupaţi de culesul porumbului, de însilozarea nutreţurilor, de eliberatul terenului, nu ştiau exact care este situaţia. „Vom afla la sfîrşit, cînd vom termina toate treburile cîmpului — ne spunea Francisc Mirek. Important este că am reuşit să antrenăm la muncă absolut toţi tinerii care sunt în sat. Este şi mulţumirea noastră, a celor care au muncit şi pînă acum, precum şi a celorlalţi, deoarece au cunoscut satisfacţiile ceasurilor şi zilelor petrecute cu folos“. In cuvinte diferite şi-au exprimat aceeaşi opinie şi alţi tineri cu care am stat de vorbă : Helga Fraisinger, Florica Oieş, Hilde Kästner, Ana Lustig, Eva Sandner, Ana Hoţ, aflate la culesul porumbului. Stadiul lucrărilor agricole de toamnă este aici foarte avansat : porumbul mai trebuie recoltat doar de pe 53 hectare, sfecla de pe 40 hectare, nesemănate mai sunt doar 80 hectare, care însă sunt deja pregătite de cîteva zile. Eforturile sunt concentrate acum la transportul recoltei și la eliberarea terenului. „Cei care lucrează la transport sunt tineri şi pentru ei ziua de muncă începe pe întuneric şi se termină tot pe întuneric, aşa că nu avem nici o teamă pentru vreo întîrziere“ , ne asigură tovarăşul Mihai Fakelman, secretarul organizaţiei comuniştilor cooperatori. Asigurare întărită şi de cîţiva conducători de atelaje, ca Iosif Gale, Adam Sabner, Iosif Heistein, pe care am avut prilejul să-i intîlnim în timpul şederii la Sânmartin, întrecerea care a existat între echipele de tinerii cooperatori de la Macea, a avut drept rezultat desfăşurarea intr-un ritm alert a recoltării. Aşa a fost posibil ca la data raidului nostru în situaţia operativă să fie consemnată recoltarea a 750 hectare porumb din totalul de 920, a 50 hectare sfeclă din 170 existente, însilozarea a 2 000 tone de furaje, adică întreaga cantitate prevăzută în plan. în privinţa transportării porumbului recoltat de pe cîmp în păture şi a însămînţării griului procentele nu sunt la fel de bune. Acestea trebuiau să con- OCTAVIAN MILEA (Continuare in pag. a lll-a) să nu amintim decit cele mai voluminoase şi importante treburi ce le au de executat cei angrenaţi în campania de toamnă. Şi trebuie să remarcăm de la bun început că partea de contribuţie a tinerilor, fie ei cooperatori, mecanizatori, elevi sau studenţi, a fost în această toamnă mult mai consistentă decât în alţi ani, materializîndu-se în mii de ore de muncă spornică, de mare folos unităților agricole. In aceste ultime zile frumoase ale toamnei unităţile aparţinînd Direcţiei generale de construcţii montaj din Capitală au ca principal obiectiv asigurarea condiţiilor de lucru pentru timpul friguros care se apropie. Buletinele meteorologice anunţă ca iminentă perioada ploilor de toamnă, a frigului, cînd constructorii vor putea munci nestingheriţi doar dacă îşi creează de pe acum condiţiile necesare. Care este stadiul pregătirilor de iarnă şi mai ales ce se întreprinde acum pentru ca indiferent de timp activitatea în şantier să nu înregistreze o cădere de ritm ? împreună cu fotoreporterul am căutat răspuns la această întrebare în perimetrul microraioanelor 7, 7, 5 şi 6 din cartierul Drumul Taberei. Trebuie să spunem de la început că pe toate şantierele aparţinînd intreprinderilor de construcţii montaj nr. 2 şi 5 precum şi la fronturile de lucru deschise pentru crearea căilor de acces şi a drumurilor am întîlnit o mare concentrare de forţe, o activitate susţinută. Este dublată însă această concentrare de forţe şi de efortul pentru folosirea integrală a fiecărei zile de muncă, pentru asigurarea unei utilizări judicioase a maşinilor şi utilajelor aduse în şantier ? Să vedem ce ne oferă realitatea. — Astăzi trebuia să dăm în funcţiune şoseaua care leagă cele patru microraioane, ne spune tovarăşul inginer Adrian Matei, şeful lucrării. Din păcate, n-am reuşit. Sperăm însă ca în cîteva zile să o terminăm pentru că, după cum vedeţi, se lucrează cu toate forţele. I. MORARU (Continuare in pag. a lll-a) DOI INDISCIPLINAŢI STRICĂ TREABA LA SUTA DE OAMENI • „EU SÎNT MIC" NU ÎNLOCUIEŞTE OBLIGATORIUL „ŞI EU RĂSPUND"! Am cunoscut, în vară, la uzina „Electroprecizia“ din Săcele cîteva tinere. „Suntem toate surori şi despre fosta noastră familie am vrea să vă povestim“. Am acceptat, trebuie să mărturisesc, oarecum cu mirare această invitaţie. Ştiam că nici una din fetele care mi-o adresau nu-şi cunoscuseră părinţii. — Intr-adevăr, sîntem orfane, dar am avut aceeaşi familie : Casa de conii şcolari din Făgăraş. Acolo am crescut, acolo am învăţat carte, avînd toate condiţiile asigurate pentru a de- veni şi a ne forma ca oameni cinstiţi, adevăraţi. Noi sintem muncitoare, aici, la Săcele, alte colege sunt ţesătoare în Braşov, unele au ajuns profesoare, asistente universitare, inginere, farmaciste. Avem acum copii şi-i iubim cum numai o mamă care n-a avut mamă ştie să iubească. Dar nu despre noi vrem să vă vorbim, ci despre fosta noastră familie. Am fost de curind acolo şi ceea ce ne-a fost dat să vedem ne-a întristat. Elevele de-acum ne povestesc că sunt bătute, educatoarele fac orice, numai educaţie nu, fetele sunt îmbrăcate neglijent, n-au nici o supraveghere, am auzit de altfel vorbindu-se despre abateri grave de la, morală. Am fi vrut să aflăm mai multe, dar nu ni s-a permis să discutăm, şi-apoi ce am fi putut face ? Dacă le-aţi vizita, dv. poate că aţi găsi o soluţie. De-asta v-am deranjat,vă rugăm să interveniţi... Iată-mă după cîteva zile la Făgăraş. Casa copiilor şcolari se află în aceeaşi clădire spaţioasă, în centrul oraşului, cu camere luminoase, săli de lectură, anexe sociale. Cită deosebire însă între aducerile aminte ale tinerelor de la „Electroprecizia“ şi ceea ce ţi se dezvăluie astăzi. Unde este atmosfera prietenească şi de familie de care îmi vorbiseră interlocutoarele mele, unde sînt florile ce împodobeau curtea şi lotul şcolar, de ce nu se aud cîntecele vesele, tinereşti, care bucurau auzul trecătorilor ? Din prima clipă izbesc neplăcut privirea lipsa de curăţenie şi neorînduiala... Fetele ? Plictisite, păşesc prin curte, prin dormitoare, absente, cu o carte sau o croşetă în mină, cuprinse de apatie. Au un aspect neîngrijit şi ele. O fetiţă calcă marginea unor pantofi ce nu-i mai încap de mult, alta are tivul de la rochie desfăcut... Lucia Cîmpeanu zace de două zile într-un dormitor. O doare capul, vomită. O femeie de serviciu pulverizează în camera bolnavei insecticid. Mirosul e greu, înecăcios... O cunoscusem pe fetiță cu cîtva timp înainte. E premiantă pe clasă, sîrguincioasă, harnică și bună. — De ce nu este dusă la infirmerie, de ce nu este chemat un medic ? ADINA VELEA (Continuare în pag. a ll-a) Întristător de trist croşetaţi TOVARĂŞA DIRECTOARE! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXVII, SERIA II, Nr. 6971 4 PAGINI —30 BANI VINERI 15 OCTOMBRIE 1971 PAGINA A ll-A • Actualitatea pentru tineret • Sport PAGINA A Hl-A • „Leaota ’71" ÎN EXPEDIŢIE — PIONIERII ŞI TOVARĂŞII LOR MAI MARI, UTECIŞTII. • Cronica debuturilor Sergiu Adam : „ŢARA DE LUT" Embleme şi ritmuri în cincinal • ENERGETICA ŢÂRII s-a îmbogăţit în primele nouă luni din acest an cu noi agregate totalizînd o putere instalată de 785 megawaţi, urmînd să fie pus în funcţiune şi cel de-al 6-lea, şi ultimul grup de 175 MW., all hidrocentralei de la Porţile de Fier agregat aflat în perioada de probă. De asemenea, se află în fază înaintată de montaj ultimul agregat al centralei electrice de la Deva. In această perioadă, constructorii de reţele electrice au pus în exploatare liniile de 460 kV. Porţile de Fier — Slatina — Bucureşti şi Deva — Sibiu, ambele în lungime de aproape 500 km. S-au extins considerabil liniile electrice de 220 şi 110 kV. Totodată au fost puse în funcţiune staţiile electrice de la Codlea, Oradea-sud, Brazi, Săveni, Rm. Sărat, prin intermediul cărora se aduc îmbunătăţiri în alimentarea cu energie electrică a acestor centre. Pentru mai buna întreţinere a liniilor şi staţiilor echipele de intervenţie ale întreprinderilor judeţene de electricitate au fost dotate cu maşini, dispozitive şi utilaje de lucru moderne. Staţiile de radio portative, de pildă, intrate recent în dotare, ajută ca echipele să acţioneze operativ, să ţină o legătură strînsă în timpul intervenţiilor. Aceste măsuri au dus la reducerea timpului de remediere a avariilor şi au asigurat o desfăşurare normală a activităţii în unităţile economice beneficiare. • TEXTILIŞTII de la Fabrica de postav din Buhuşi şi-au îndeplinit, încă de la 30 octombrie, angajamentele asumate in întrecerea socialistă pe anul in curs, realizînd un spor la producţia globală în valoare de 16,5 milioane lei. Ca urmare au fost fabricate, peste prevederi, 32 120 mp, stofe din lină şi bumbac. Şi chimiştii de la Uzina de cauciuc sintetic din oraşul Gheorghe Gheorghiu Dej şi-au îndeplinit, înainte de termen, angajamentele asumate pe acest an, obţinînd un spor de 18 milioane lei la producţia globală, faţă de 16 milioane lei cît se angajaseră să realizeze pînă la 31 decembrie. Exprimate în unităţi fizice, aceste rezultate se concretizează în 700 tone de cauciuc sintetic, 140 tone fenol, 100 tone polistiren şi 85 tone acetonă. In programul de muncă nu există rubrica „TIMP PIERDUT"! Aşa a coborît Gheorghe Galan de pe buldozer. Cum s-a urcat la loc nu vă putem arăta. Pentru că l-am aşteptat zadarnic mai bine de un ceas. Foto : O. PLECAN Lingă excavatorul oprit, un şir de maşini aşteaptă zadarnic să fie încărcate deoarece excavatoristul Vasile Tudor... demarează greu după concediu. Patru din cei nouă oameni care au stat degeaba cite patru ore aşteptînd să sosească o macara. Pînă la urmă va fi sosit... Dar cu ce macarale trebuie ridicate greutăţile pe care le pune proasta organizare In calea bunului mers al producţiei ? Preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, participă la festivităţile prilejuite de aniversarea Creării statului iranian Joi dimineaţă, a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Iran, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia şahinşahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, va participa la festivităţile prilejuite de cea de-a 2 500-a aniversare a creării statului iranian. Preşedintele Consiliului de Stat este însoţit de George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, şi soţia sa, Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile, membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă Sadegh Sadrieh, ambasadorul Iranului la Bucureşti, membri ai Ambasadei Iranului, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Un mare număr de cetăţeni ai Capitalei, aflaţi pe aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat, au ovaţionat îndelung, exprimîndu-şi şi cu acest prilej sentimentele de stimă şi respect faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un grup de pionieri au oferit flori. După ce survolează teritoriile Bulgariei şi Turciei, avionul prezidenţial aterizează, în dupăamiaza zilei de joi, la Shiraz. In întîmpinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei, sale, Elena Ceauşescu, au venit pe aeroport Alteţa Sa prinţul Abdel Reza Pahlavi, fratele şahinşahului Iranului, M. Bahrami, şeful protocolului Ministerului Afacerilor Externe, şi alte persoane oficiale. A fost, de asemenea, prezent Alexandru Roabă, ambasadorul României la Teheran. De la Shiraz, un elicopter al curţii imperiale poartă pe înalţii oaspeţi români spre anticul Persepolis, capitala fostului imperiu persan al dinastiei Ahemenizilor, locul de desfăşurare a festivităţilor consacrate aniversării creării statului iranian. La Persepolis, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au fost întîmpinaţi cu deosebită cordialitate de şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi de împărăteasa Farah. Şahinşahul Iranului cu soţia sa au adresat călduroase urări de bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi soţiei sale. După intonarea imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Iranului, preşedintele Ceauşescu şi şahinşahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr au trecut în revistă garda de onoare. înalţii oaspeţi români au fost conduşi apoi de suveranii Iranului spre reşedinţa ce le-a fost pusă la dispoziţie. Pentru primirea oaspeţilor, în apropierea oraşului Persepolis a fost construit un orăşel din corturi reproducînd o tabără ahemenidă, iar corturile — locuinţele vechilor persani. Intre corturi se află largi magistrale asfaltate purtînd denumirea a cinci continente. In faţa corturilor sunt arborate drapelele de stat ale ţărilor participante la festivităţi. Persepolisul este bine cunoscut tovarăşului Nicolae Ceauşescuşi tovarăşei Elena Ceauşescu, care au avut prilejul să le admire în urmă cu doi ani, în timpul vizitei oficiale făcute in Iran. Atunci, oaspeţii români au dat această apreciere : „Anticul Persepolis pe care l-am vizitat cu deosebit interes ne-a deschis în faţă o emoţionantă pagină a istoriei milenare a unui popor cu strălucite tradiţii de civilizaţie şi cultură“. Joi seara, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, au participat la banchetul oferit de şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, şi împărăteasa Farah, în onoarea înaltelor personalităţi participante la festivităţi. Printre invitaţi s-au aflat şefi de state, de guvern şi alţi conducători din 69 de ţări. Luînd cuvîntul cu acest prilej, suveranul iranian a urat bun venit înalţilor oaspeţi şi le-a mulţumit călduros pentru participarea la jubileul statului iranian. Relevînd legătura dintre tradiţiile istorice ale poporului iranian şi realităţile de astăzi, şahinşahul şi-a exprimat speranţa, în edificarea unei lumi a păcii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni. In această operă de interes general, a spus el, fiecare naţiune este chemată să-şi aducă contribuţia proprie, originală spre binele şi progresul material şi spiritual al întregii omeniri. După banchet, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, împreună cu celelalte personalităţi prezente la festivităţi, au asistat la un spectacol „Sunet şi lumină“, evocînd momente memorabile din trecutul oraşului Persepolis, al cărui destin se împleteşte strîns cu milenara istorie a statului iranian. (Agerpres) Survolînd teritoriul Republicii Populare Bulgaria, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a transmis de la bordul avionului o telegramă tovarăşului Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. „Zburînd deasupra teritoriului R. P. Bulgaria, în drum spre Iran — se spune în telegramă — vă adresez un salut cordial şi cele mai calde urări de sănătate şi fericire dv. personal, iar poporului frate bulgar urări de noi succese în construirea socialismului şi înflorirea patriei sale". De asemenea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adresat preşedintelui Republicii Turcia, Cevttet Sunay, o telegramă de la bordul avionului prezidenţial. „Cu prilejul survolării teritoriului Republicii Turcia — se spune în telegramă — doresc să vă transmit dv. şi Întregului popor turc un salut cordial şi cele mai bune urări de prosperitate şi pace". Educaţia educatorilor de DUMITRU MAZILU Experienţa umană demonstrează convingător că a subaprecia capacitatea educativă, ţinuta morală, conduita socială a educatorului este o gravă eroare. Deosebit de concis, dar, în, acelaşi timp, cu o clarviziune neîntrecută — surprinzînd conţinutul real al raportului dintre cel ce educă şi cei educaţi — cunoscutul gînditor şi militant politic francez, Jean Jaures, repeta ori de cîte ori se referea la eficienţa educaţiei „nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti". Desigur, este important să încercăm a face pe oameni mai buni prin raţiune, dar mult mai mare putere de penetraţie are exemplul. Oricît de doctă ar fi o expunere, ea nu va mişca decît în cazul în care mesajul ei va emoţiona. Nici un profesor — oricît de instruit va fi în materie, oricît de bine îşi va cunoaşte patria —■ nu va putea trezi dragostea, devotamentul pentru glia străbună, pentru valorile dobîndite prin munca plină de sîrg şi depusă cu devoţiune de înaintaşi, dacă el însuşi nu va fi pătruns de acest nobil sentiment. Şi cîte împrejurări — chiar dacă lecţia de patriotism este „fără reproş" — pot să dezvăluie elevilor sau studenţilor adevăratele sentimente ale dascălului lor. „Fiţi ceea ce vreţi să fie celălalt" — îndemna H. Fr. Amici, iar marele patriot şi luptător paşoptist Nicolae Bălcescu chema pe toţi revoluţionarii la o conduită ireproşabilă : „Viaţa voastră, iar nu cuvintele voastre să fie o predică". Concordanţa dintre vorbe şi fapte este aşadar o condiţie sine qua non a eficienţei oricărui mesaj educativ. Tocmai de aceea, partidul nostru a pus şi pune un accent statornic asupra educării educatorilor, celor chemaţi să inspire cele mai înalte sentimente, să determine şi cultive entuziasmul şi dăruirea, să dezlănţuie pasiuni pentru luminoase năzuinţi şi idealuri în muncă şi viaţă. „Noi trebuie să luăm — preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescur— toate măsurile ca fiecare tînăr să fie educat şi pregătit pentru viaţă, să nu avem rebuturi de nici un fel". Or, (Continuare în pag.n ll-a)