Scînteia Tineretului, octombrie 1976 (Anul 32, nr. 8510-8535)

1976-10-01 / nr. 8510

Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ­in dialog fructuos cu oameni ai muncii şi specialişti din agricultură, o analiză cuprinzătoare atît a rezultatelor obţinute, cît şi a lipsurilor încă existente din acest sector de activitate, stabilirea unor măsuri concrete în vederea dezvoltării şi modernizării producţiei agricole VATĂ CE A CARACTERIZAT T­ovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republică Socialiste România, a făcut, joi dimineaţa, o vizită de lucru în unităţi agri­cole de producţie şi de cercetare, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Teodor Coman, Nicolae Giosan, Constan­tin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimen­tare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din alte ministere economice, cu oameni de ştiinţă şi cercetători, cu specialişti, cu oameni ai muncii de pe ogoare, care, în aceste zile, dau bătălia pentru încheierea la timp şi cu succes a recoltării, ară­turilor şi însămînţărilor de toamnă, examinind, la faţa locului, modul cum se înfăptuiesc sarcinile mari şi complexe ce revin agriculturii în actualul cincinal, în lumina hotărîrilor Congi­sului al XI-lea al P.C.R. A fost o analiză cuprinzătoare, atît a rezultatelor obţinute, cit şi a lipsurilor existente, care a condus la stabilirea unor măsuri concrete, eficiente, în vederea îndeplinirii, în cele mai bune condiţii, a programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi de sporire a producţiei vege­tale şi animale, a promovării unor tehnologii perfec­ţionate, a creării unei sisteme complexe de maşini­­agricole cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale şi, în general, a dezvoltării şi modernizării agriculturii. Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Bâneasa-Ciurgiu­­ PRIN AMENAJAREA NOILOR SISTEME DE IRIGAŢII ŞI EXPLOATAREA EFICIENTĂ A CELOR EXISTENTE— OBŢINEREA UNUI RANDAMENT MAXIM PE FIECARE HECTAR Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări, pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa-Giurgiu. în acest cin­cinal, institutului îi­­ revin sar­cini importante în domeniul e­­laborării, într-o concepţie uni­tară, pe baza organizării com­plexe a teritoriului, a soluţii­lor de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de iri­gaţii şi drenaje în diferite con­diţii naturale, în corelare cu amenajarea bazinelor hidrogra­fice ale ţării, în colectivul de muncă de aici se află şi foarte mulţi tineri care, aplecaţi asupra unor com­plicate aparate electronice sau mai obişnuitele balanţe farma­ceutice, îşi conjugă eforturile pentru descoperirea şi extinde­rea tehnicilor de lucru capabile să îmbogăţească zestrea de rod a pămintului. In paralel cu lu­crările de cercetare, tinerii de aici au efectuat, prin ţrunca pa­triotică, în cadrul întrecerii „Ti­neretul — factor activ in reali­zarea cincinalului revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice“, lucrări de în­treţinere a culturilor, de proiec­tare şi amenajare a sistemelor de irigaţii şi drenaj în valoare de aproape 20 mii lei. Sînt f fapte prin care tinerii unităţii se a­­daugă eforturilor întregului co­lectiv care lucrează la acest in­stitut de cercetări. Discuţia pe care secretarul general al partidului a purtat-o aici cu conducerea , Ministeru­lui Agriculturii şi Industriei A­­limentare, cu cercetători din institute şi staţiuni s-a referit la modul cum sunt transpuse în practică sarcinile privind fo­losirea intensivă a pămintului, problemele vaste care se ri­dică in legătură cu amenajarea noilor sisteme de irigaţii şi ex­ploatarea eficientă a celor e­­xistente, astfel incit să se ob­ţină randamente maxime de pe fiecare hectar. Statul nostru a­ făcut eforturi mari pentru extinderea an de an a lucrări­lor de hidroamelioraţii, lucrări care se justifică pe deplin din punct de vedere economic, ceea ce impune ca înfăptuirea la timp şi în bune condiţii a programului de amenajări pen­tru irigaţii să fie urmată şi de exploatarea raţională, eficientă, a sistemelor, astfel imeit să se realizeze sporurile de produc­ţie prevăzute, să se obţină cite două recolte pe acelaşi teren. In această direcţie,­­sarcini de mare importanţă revin cercetă­rii ştiinţifice. Actualul institut de irigaţii şi drenaje de la Bă­­neasa-Giurgiu, creat la indica­ţia conducerii partidului, îşi propune să rezolve multiple probleme vizînd activitatea în acest domeniu. Problemele le­gate de irigaţii, desecări şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt studiate de mai mulţi ani. Deşi au fost obţinute unele re­zultate în proiectarea sisteme­lor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că specialiştii din a­­cest domeniu nu pot fi mulţu­miţi cu ce s-a realizat până a­­cuim şi a criticat aspru institu­tul de cercetări de la Băneasa- Giurgiu pentru neajunsurile care s-au manifestat în, secto­rul de care se ocupă, mentali­tatea veche de a face cercetare de dragul cercetării. Revoluţia tehnică in agricultură — arăta secretarul general al partidului — trebuie să înceapă cu revo­luţia în concepţia oamenilor, în modernizarea agriculturii trebuie să pornim de la o con­cepţie nouă. Dînd dovadă de îndrăzneală şi imaginaţie, cer­cetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere probleme­le de care se ocupă. Fără a­­ceasta nu vor putea fi obţinu­te rezultatele dorite. Referin­­du-se în mod direct la activi­tatea institutului de la Bănea­­sa-Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesi­tatea abordării problemelor într-o concepţie unitară. In primul rind, să fie studiate şi găsite soluţii la toate aspectele legate de buna folosire a celor 3 600 hectare ce aparţin în pre­zent institutului şi care nu tre­buie să se transforme intr-un poligon de cercetări. Odată în­cheiată această activitate, în timpul cel mai scurt specialiştii institutului trebuie să-şi con­tinue cercetările pe alte supra­feţe, contribuind în mod con­cret la organizarea şi amenaja­rea complexă a terenurilor a­­parţinînd diferitelor unităţi a­­gricole, din diferite zone, să a­­sigure generalizarea la nivelul întregii ţări a metodelor şi teh­nologiilor moderne. In acest fel se va realiza în mod efi­cient integrarea activităţii de cercetare cu cea de producţie. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dispus reorganiza­rea radicală a activităţii insti­tutului pe noi principii, pentru a corespunde cerinţelor pe care le ridică modernizarea continuă a agriculturii. Avînd în vedere suprafeţele mari care urmează să fie ame­najate pentru irigat în acest cincinal şi in perspectivă, se­cretarul general al partidului a subliniat din nou necesitatea perfecţionării metodelor de iri­gare. Apreciind ca pozitivă prevederea de a se ajunge in 1980 la 800 000 ha amenajate pentru irigaţii prin brazde, s-a indicat să se acţioneze mai in­tens în vederea extinderii a­­cestei metode de irigare, care asigură, cu costuri de produc­ţie economicoase, pătrunderea apei la o adincime mai mare, reduce pierderile în reţea, spo­reşte gradul de mecanizare la efectuarea udărilor. Trebuie combătută rezerva manifestată la unii cercetători şi specialişti faţă de extinderea acestui si­stem de irigare pe brazde. Discuţiile referitoare la me­todele de aplicare a irigaţiilor au continuat in cîmp, unde au fost prezentate diferite utilaje aflate in dotarea institutului, în­tre care şi instalaţia autopro­pulsată transversală „I.A.T. Bă­­neasa-306“, destinată irigaţiilor prin aspersiune la culturile joase şi medii, care asigură o creştere a productivităţii muncii de 4—5 ori mai mare decît sis­temul de udare prin metode sta­tice. In dialogul purtat cu spe­cialiştii în agricultură prezenţi pe cîmp, secretarul general al partidului a indicat căile şi mij­loacele ce trebuie puse în va­loare pentru îmbunătăţirea uti­lajelor şi a tehnologiei la cul-■turtle Irigare, pentru sporirea eficienţei economice a irigaţii­lor, care trebuie să se concreti­zeze în producţii tot mai mari obţinute pe terenurile amena­jate în acest scop. Dacă îi dăm pământului apă şi îngrăşăminte trebuie să asigurăm şi o densi­tate mai mare de plante la hec­tar, mult mai mare decît o aveţi aici — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, după ce a examinat starea recoltei în unele lanuri de porumb. Aceste probleme vizează nu numai pe cei ce se ocupă de irigaţii, ci şi pe creatorii de soiuri. în acest sens, sunt hotăritoare colabora­rea şi cooperarea în cercetare şi producţie a cadrelor din toate institutele şi unităţile de cer­cetare cu specific agricol. Pe linia acestor preocupări au fost abordate şi unele aspecte ale perfecţionării sistemelor de irigaţii prin aspersiune la po­rumb şi alte culturi cu vegetaţie înaltă, care să asigure mobili­tate şi randament sporit în fo­losirea instalaţiilor. Un alt aspect al activităţii din agricultura ţării, căruia secreta­rul general i-a acordat şi de a­­ceastă dată o importanţă deo­sebită, îl constituie lucrările menite să sporească şi să îmbu­nătăţească potenţialul productiv al solurilor. Cadre de conducere din institutul de cercetare pen­tru mecanizarea agriculturii şi întreprinderea de specialitate a judeţului Ilfov au prezentat mai multe sisteme de maşini şi Uti­laje pentru regenerarea­ în adincime a solului şi creşterea (Continuare in pag. a III-a) Productivitate înaltă prin modernizarea şi mecanizarea unor lucrări de construcţii • SARCINILE DE PRODUCŢIE PE ACEST AN­­ REALIZATE IN PROCENT DE 80 LA SUTA • ECO­NOMII LA PREŢUL DE COST IN VALOARE DE 1,5 MILIOANE LEI • LA APROAPE TOATE OBIECTI­VELE, LUCRĂRI IN AVANS FATA DE GRAFICE • ÎNALTĂ PRODUCTIVITATE LA LUCRĂRILE DE CON­STRUCŢII-MONTAJ PRIN INTRODUCEREA PREFABRICATELOR ŞI A UNOR M­II TEHNOLOGICE MO­DERNE. Colectivul Trustului de con­strucţii Cluj, unitate fruntaşă pe ramură in întrecerea socialistă pe anul 1975, continuă să în­scrie în grafice succese tot mai mari în activitatea de produc­ţie. Acum, cînd mai sint cîteva zile pină la sfîrşitul celui de-al III-lea trimestru, sarcinile de plan pe acest an au fost înde­plinite în proporţie de 80 la sută, graficele fiind în devans la aproape toate obiectivele a­­flate in construcţie. In acelaşi timp, unitatea înregistrează eco­nomii de peste 1,5 milioane lei faţă de valoarea planificată a costurilor la lucrările ce au fost executate. Discutind cu specia­liştii din întreprinderi, cu nu­meroşi tineri constructori din şantierele trustului, cu toţii au fost unanimi în a aprecia că succesele din ultimul timp sunt rodul bunei organizări a muncii în toate compartimentele între­prinderii, introducerii unor teh­nologii moderne de execuţie la lucrările de investiţii. Una din măsurile organizato­rice cele mai importante se re­feră la centralizarea tuturor pro­blemelor de aprovizionare cu materiale, piese de schimb şi utilaje. Se asigură astfel o cu­noaştere exactă a necesarului de materiale, forţă de muncă şi NICOLAE MILITARU­ (Continuare in pag. a lll-a) ® ŞCOALA: Cine ocupă primul loc pe lista beneficiarilor ® CULTURĂ: Reîntîl­nire cu ,,zeul pianu­lui“ . Poezia şi creş­terea limbii româ­neşti ® SPORT : Calificarea s-a decis la... Bucu­reşti (relatare despre întilnirea de fotbal Dinamo — A. C. Mi­lan). Din alte sporturi ® Ştiri, note, comenta­rii — rubricile noas­tre „Paşi pe Terra“, „Fișier“, „De toate“ ANUL XXXII, SERIA II, Nr. 8 510 4 PAGINI 30 BANI VINERI 1 OCTOMBRIE 1976 STRUM SI DEPOZITAREA RECOLTELOR • In fiecare din aceste zile, sute de elevi de la liceele din Timişoara sunt prezenţi alături de profesorii lor în unităţile agricole din judeţ pentru a ajuta la strângerea grabnică a recol­telor. Perioada de practică agricolă a fost astfel organizată incit elevii să-şi aducă contri­buţia efectivă la cele mai ur­gente lucrări la zi : recoltarea legumelor, zarzavaturilor şi ,,fructelor, stringerea şi depănu­­­şarea porumbului, sortarea şi depozitarea cartofilor, între­prinderile agricole de stat din Timişoara Şag, Sînandrei, C.A.P. din Recaş, Dumbrăviţa, Chişoda, Mihale, Ghioroda ş.a., sunt cîteva din locurile de mun­că ale elevilor de la Liceul pe­dagogic, Liceul nr. 2, Liceul in­dustrial pentru industrie ali­mentară, Liceul electrotehnic nr. 2, Liceul de informatică din Lenau, precum şi ale colegilor lor de la Grupul şcolar al între­prinderii mecanice Timişoara. Pină in prezent au semnat în cartea recoltelor peste 2 400 de elevi, iar valoarea muncii lor depăşeşte­­ suma de 719 000 lei. (Romulus Lai). • Peste 1 200 de elevi ai Ut­ieelor teoretic şi agricol din Calafat participă în aceste zile pe ogoarele din împrejurimile oraşului şi ale comunelor în­vecinate in cadrul campaniei de toamnă la strânsul recolte­lor. Dacă cei de la Liceul agri­col sunt aproape pe terminate cu recoltatul porumbului si florii soarelui în ferma proprie, cei de la liceele teoretice, îm­preună cu elevii şcolii generale din localitate constituiţi in brigăzi participă zi de zi alături de cooperatorii din Basarabi, Poienii şi Ciupercenii Noi la sortatul legumelor pentru fa­(Continuare in pag. a lll-a) DECADĂ RECORD ÎN PRODUCŢIE Pentru tinerii din unităţile economice ale Capitalei pe­rioada 20—30 septembrie a fost declarată ,,Decadă re­cord“ cu rezultate maxime în producţie în care s-a ac­ţionat cu întreg potenţialul de energie pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor asumate în marea întrecere utecistă „Tineretul — fac­tor activ în realizarea cin­­­­nalului revoluţiei tehnico-şti­­inţifice“, pentru îmbunătăţi­rea permanentă a calităţii produselor, folosirea la ma­ximum a fondului de timp afectat producţiei. Cîteva re­zultate, ce demonstrează, o­­dată în plus, folosirea cu e­­ficienţă a capacităţii de muncă a tineretului, sunt e­­lecvente pentru ceea ce a reprezentat decada record bucureşteană : peste 220 000 ore de muncă patriotică la o serie de obiecti­ve de investiţie la ni­velul marilor întreprinderi , extinderi de capacităţi etc. (întreprinderea „23 Au­gust“, I.M.G.B., Vulcan, I.C.M.E., I.F.M.A., Grivița Roşie, Tinăra Gardă, Elec­­troaparataj etc), precum şi realizarea unei producţii su­plimentare de peste 5,7 mi­lioane Iei concretizată in : piese turnate din oţel şi fon­tă, piese de schimb neri,ru motoare, echipamente de uri­nă, lacuri şi vopsele, medi­camente etc. Succesele obţi­nute arată că brigăzile de tineret au înţeles sensul ma­jor al angajamentelor de producţie. (Dinu Drăgan). REALIZĂRI PESTE ANGAJAMENTE Luna septembrie a repre­zentat pentru cei 700 de ti­neri de la întreprinderea Schela foraj extracţie din Brăila realizarea unei pro­ducţii suplimentare de 211 tone de ţiţei, rezultat cu care se mindresc utedi,iii organi­zaţiei U.T.C. al cărei secre­­tar este Gheorghe Catiî­nes­­cu. In acelaşi timp ei au ac­ţionat cu spirit de răsp­un­dere şi dăruire pentru reali­zarea angajamentelor la toţi indicatorii pe întreaga luni­. (Neaga Broască).

Next