Scînteia Tineretului, octombrie 1976 (Anul 32, nr. 8510-8535)
1976-10-01 / nr. 8510
Proletari din toate tarile, uniti-vă ! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST in dialog fructuos cu oameni ai muncii şi specialişti din agricultură, o analiză cuprinzătoare atît a rezultatelor obţinute, cît şi a lipsurilor încă existente din acest sector de activitate, stabilirea unor măsuri concrete în vederea dezvoltării şi modernizării producţiei agricole VATĂ CE A CARACTERIZAT Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republică Socialiste România, a făcut, joi dimineaţa, o vizită de lucru în unităţi agricole de producţie şi de cercetare, împreună cu secretarul general al partidului s-au aflat tovarăşii Teodor Coman, Nicolae Giosan, Constantin Dăscălescu, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi din alte ministere economice, cu oameni de ştiinţă şi cercetători, cu specialişti, cu oameni ai muncii de pe ogoare, care, în aceste zile, dau bătălia pentru încheierea la timp şi cu succes a recoltării, arăturilor şi însămînţărilor de toamnă, examinind, la faţa locului, modul cum se înfăptuiesc sarcinile mari şi complexe ce revin agriculturii în actualul cincinal, în lumina hotărîrilor Congisului al XI-lea al P.C.R. A fost o analiză cuprinzătoare, atît a rezultatelor obţinute, cit şi a lipsurilor existente, care a condus la stabilirea unor măsuri concrete, eficiente, în vederea îndeplinirii, în cele mai bune condiţii, a programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi de sporire a producţiei vegetale şi animale, a promovării unor tehnologii perfecţionate, a creării unei sisteme complexe de maşiniagricole cu performanţe la nivelul tehnicii mondiale şi, în general, a dezvoltării şi modernizării agriculturii. Institutul de cercetări pentru irigaţii şi drenaje de la Bâneasa-Ciurgiu PRIN AMENAJAREA NOILOR SISTEME DE IRIGAŢII ŞI EXPLOATAREA EFICIENTĂ A CELOR EXISTENTE— OBŢINEREA UNUI RANDAMENT MAXIM PE FIECARE HECTAR Primul obiectiv al vizitei l-a constituit Institutul de cercetări, pentru irigaţii şi drenaje de la Băneasa-Giurgiu. în acest cincinal, institutului îi revin sarcini importante în domeniul elaborării, într-o concepţie unitară, pe baza organizării complexe a teritoriului, a soluţiilor de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de irigaţii şi drenaje în diferite condiţii naturale, în corelare cu amenajarea bazinelor hidrografice ale ţării, în colectivul de muncă de aici se află şi foarte mulţi tineri care, aplecaţi asupra unor complicate aparate electronice sau mai obişnuitele balanţe farmaceutice, îşi conjugă eforturile pentru descoperirea şi extinderea tehnicilor de lucru capabile să îmbogăţească zestrea de rod a pămintului. In paralel cu lucrările de cercetare, tinerii de aici au efectuat, prin ţrunca patriotică, în cadrul întrecerii „Tineretul — factor activ in realizarea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice“, lucrări de întreţinere a culturilor, de proiectare şi amenajare a sistemelor de irigaţii şi drenaj în valoare de aproape 20 mii lei. Sînt f fapte prin care tinerii unităţii se adaugă eforturilor întregului colectiv care lucrează la acest institut de cercetări. Discuţia pe care secretarul general al partidului a purtat-o aici cu conducerea , Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu cercetători din institute şi staţiuni s-a referit la modul cum sunt transpuse în practică sarcinile privind folosirea intensivă a pămintului, problemele vaste care se ridică in legătură cu amenajarea noilor sisteme de irigaţii şi exploatarea eficientă a celor existente, astfel incit să se obţină randamente maxime de pe fiecare hectar. Statul nostru a făcut eforturi mari pentru extinderea an de an a lucrărilor de hidroamelioraţii, lucrări care se justifică pe deplin din punct de vedere economic, ceea ce impune ca înfăptuirea la timp şi în bune condiţii a programului de amenajări pentru irigaţii să fie urmată şi de exploatarea raţională, eficientă, a sistemelor, astfel imeit să se realizeze sporurile de producţie prevăzute, să se obţină cite două recolte pe acelaşi teren. In această direcţie,sarcini de mare importanţă revin cercetării ştiinţifice. Actualul institut de irigaţii şi drenaje de la Băneasa-Giurgiu, creat la indicaţia conducerii partidului, îşi propune să rezolve multiple probleme vizînd activitatea în acest domeniu. Problemele legate de irigaţii, desecări şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare sunt studiate de mai mulţi ani. Deşi au fost obţinute unele rezultate în proiectarea sistemelor, ele nu sunt satisfăcătoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că specialiştii din acest domeniu nu pot fi mulţumiţi cu ce s-a realizat până acuim şi a criticat aspru institutul de cercetări de la Băneasa- Giurgiu pentru neajunsurile care s-au manifestat în, sectorul de care se ocupă, mentalitatea veche de a face cercetare de dragul cercetării. Revoluţia tehnică in agricultură — arăta secretarul general al partidului — trebuie să înceapă cu revoluţia în concepţia oamenilor, în modernizarea agriculturii trebuie să pornim de la o concepţie nouă. Dînd dovadă de îndrăzneală şi imaginaţie, cercetătorii trebuie să rezolve cu curaj şi răspundere problemele de care se ocupă. Fără aceasta nu vor putea fi obţinute rezultatele dorite. Referindu-se în mod direct la activitatea institutului de la Băneasa-Giurgiu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea abordării problemelor într-o concepţie unitară. In primul rind, să fie studiate şi găsite soluţii la toate aspectele legate de buna folosire a celor 3 600 hectare ce aparţin în prezent institutului şi care nu trebuie să se transforme intr-un poligon de cercetări. Odată încheiată această activitate, în timpul cel mai scurt specialiştii institutului trebuie să-şi continue cercetările pe alte suprafeţe, contribuind în mod concret la organizarea şi amenajarea complexă a terenurilor aparţinînd diferitelor unităţi agricole, din diferite zone, să asigure generalizarea la nivelul întregii ţări a metodelor şi tehnologiilor moderne. In acest fel se va realiza în mod eficient integrarea activităţii de cercetare cu cea de producţie. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a dispus reorganizarea radicală a activităţii institutului pe noi principii, pentru a corespunde cerinţelor pe care le ridică modernizarea continuă a agriculturii. Avînd în vedere suprafeţele mari care urmează să fie amenajate pentru irigat în acest cincinal şi in perspectivă, secretarul general al partidului a subliniat din nou necesitatea perfecţionării metodelor de irigare. Apreciind ca pozitivă prevederea de a se ajunge in 1980 la 800 000 ha amenajate pentru irigaţii prin brazde, s-a indicat să se acţioneze mai intens în vederea extinderii acestei metode de irigare, care asigură, cu costuri de producţie economicoase, pătrunderea apei la o adincime mai mare, reduce pierderile în reţea, sporeşte gradul de mecanizare la efectuarea udărilor. Trebuie combătută rezerva manifestată la unii cercetători şi specialişti faţă de extinderea acestui sistem de irigare pe brazde. Discuţiile referitoare la metodele de aplicare a irigaţiilor au continuat in cîmp, unde au fost prezentate diferite utilaje aflate in dotarea institutului, între care şi instalaţia autopropulsată transversală „I.A.T. Băneasa-306“, destinată irigaţiilor prin aspersiune la culturile joase şi medii, care asigură o creştere a productivităţii muncii de 4—5 ori mai mare decît sistemul de udare prin metode statice. In dialogul purtat cu specialiştii în agricultură prezenţi pe cîmp, secretarul general al partidului a indicat căile şi mijloacele ce trebuie puse în valoare pentru îmbunătăţirea utilajelor şi a tehnologiei la cul-■turtle Irigare, pentru sporirea eficienţei economice a irigaţiilor, care trebuie să se concretizeze în producţii tot mai mari obţinute pe terenurile amenajate în acest scop. Dacă îi dăm pământului apă şi îngrăşăminte trebuie să asigurăm şi o densitate mai mare de plante la hectar, mult mai mare decît o aveţi aici — a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, după ce a examinat starea recoltei în unele lanuri de porumb. Aceste probleme vizează nu numai pe cei ce se ocupă de irigaţii, ci şi pe creatorii de soiuri. în acest sens, sunt hotăritoare colaborarea şi cooperarea în cercetare şi producţie a cadrelor din toate institutele şi unităţile de cercetare cu specific agricol. Pe linia acestor preocupări au fost abordate şi unele aspecte ale perfecţionării sistemelor de irigaţii prin aspersiune la porumb şi alte culturi cu vegetaţie înaltă, care să asigure mobilitate şi randament sporit în folosirea instalaţiilor. Un alt aspect al activităţii din agricultura ţării, căruia secretarul general i-a acordat şi de această dată o importanţă deosebită, îl constituie lucrările menite să sporească şi să îmbunătăţească potenţialul productiv al solurilor. Cadre de conducere din institutul de cercetare pentru mecanizarea agriculturii şi întreprinderea de specialitate a judeţului Ilfov au prezentat mai multe sisteme de maşini şi Utilaje pentru regenerarea în adincime a solului şi creşterea (Continuare in pag. a III-a) Productivitate înaltă prin modernizarea şi mecanizarea unor lucrări de construcţii • SARCINILE DE PRODUCŢIE PE ACEST AN REALIZATE IN PROCENT DE 80 LA SUTA • ECONOMII LA PREŢUL DE COST IN VALOARE DE 1,5 MILIOANE LEI • LA APROAPE TOATE OBIECTIVELE, LUCRĂRI IN AVANS FATA DE GRAFICE • ÎNALTĂ PRODUCTIVITATE LA LUCRĂRILE DE CONSTRUCŢII-MONTAJ PRIN INTRODUCEREA PREFABRICATELOR ŞI A UNOR MII TEHNOLOGICE MODERNE. Colectivul Trustului de construcţii Cluj, unitate fruntaşă pe ramură in întrecerea socialistă pe anul 1975, continuă să înscrie în grafice succese tot mai mari în activitatea de producţie. Acum, cînd mai sint cîteva zile pină la sfîrşitul celui de-al III-lea trimestru, sarcinile de plan pe acest an au fost îndeplinite în proporţie de 80 la sută, graficele fiind în devans la aproape toate obiectivele aflate in construcţie. In acelaşi timp, unitatea înregistrează economii de peste 1,5 milioane lei faţă de valoarea planificată a costurilor la lucrările ce au fost executate. Discutind cu specialiştii din întreprinderi, cu numeroşi tineri constructori din şantierele trustului, cu toţii au fost unanimi în a aprecia că succesele din ultimul timp sunt rodul bunei organizări a muncii în toate compartimentele întreprinderii, introducerii unor tehnologii moderne de execuţie la lucrările de investiţii. Una din măsurile organizatorice cele mai importante se referă la centralizarea tuturor problemelor de aprovizionare cu materiale, piese de schimb şi utilaje. Se asigură astfel o cunoaştere exactă a necesarului de materiale, forţă de muncă şi NICOLAE MILITARU (Continuare in pag. a lll-a) ® ŞCOALA: Cine ocupă primul loc pe lista beneficiarilor ® CULTURĂ: Reîntîlnire cu ,,zeul pianului“ . Poezia şi creşterea limbii româneşti ® SPORT : Calificarea s-a decis la... Bucureşti (relatare despre întilnirea de fotbal Dinamo — A. C. Milan). Din alte sporturi ® Ştiri, note, comentarii — rubricile noastre „Paşi pe Terra“, „Fișier“, „De toate“ ANUL XXXII, SERIA II, Nr. 8 510 4 PAGINI 30 BANI VINERI 1 OCTOMBRIE 1976 STRUM SI DEPOZITAREA RECOLTELOR • In fiecare din aceste zile, sute de elevi de la liceele din Timişoara sunt prezenţi alături de profesorii lor în unităţile agricole din judeţ pentru a ajuta la strângerea grabnică a recoltelor. Perioada de practică agricolă a fost astfel organizată incit elevii să-şi aducă contribuţia efectivă la cele mai urgente lucrări la zi : recoltarea legumelor, zarzavaturilor şi ,,fructelor, stringerea şi depănuşarea porumbului, sortarea şi depozitarea cartofilor, întreprinderile agricole de stat din Timişoara Şag, Sînandrei, C.A.P. din Recaş, Dumbrăviţa, Chişoda, Mihale, Ghioroda ş.a., sunt cîteva din locurile de muncă ale elevilor de la Liceul pedagogic, Liceul nr. 2, Liceul industrial pentru industrie alimentară, Liceul electrotehnic nr. 2, Liceul de informatică din Lenau, precum şi ale colegilor lor de la Grupul şcolar al întreprinderii mecanice Timişoara. Pină in prezent au semnat în cartea recoltelor peste 2 400 de elevi, iar valoarea muncii lor depăşeşte suma de 719 000 lei. (Romulus Lai). • Peste 1 200 de elevi ai Utieelor teoretic şi agricol din Calafat participă în aceste zile pe ogoarele din împrejurimile oraşului şi ale comunelor învecinate in cadrul campaniei de toamnă la strânsul recoltelor. Dacă cei de la Liceul agricol sunt aproape pe terminate cu recoltatul porumbului si florii soarelui în ferma proprie, cei de la liceele teoretice, împreună cu elevii şcolii generale din localitate constituiţi in brigăzi participă zi de zi alături de cooperatorii din Basarabi, Poienii şi Ciupercenii Noi la sortatul legumelor pentru fa(Continuare in pag. a lll-a) DECADĂ RECORD ÎN PRODUCŢIE Pentru tinerii din unităţile economice ale Capitalei perioada 20—30 septembrie a fost declarată ,,Decadă record“ cu rezultate maxime în producţie în care s-a acţionat cu întreg potenţialul de energie pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor asumate în marea întrecere utecistă „Tineretul — factor activ în realizarea cinnalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice“, pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor, folosirea la maximum a fondului de timp afectat producţiei. Cîteva rezultate, ce demonstrează, odată în plus, folosirea cu eficienţă a capacităţii de muncă a tineretului, sunt elecvente pentru ceea ce a reprezentat decada record bucureşteană : peste 220 000 ore de muncă patriotică la o serie de obiective de investiţie la nivelul marilor întreprinderi , extinderi de capacităţi etc. (întreprinderea „23 August“, I.M.G.B., Vulcan, I.C.M.E., I.F.M.A., Grivița Roşie, Tinăra Gardă, Electroaparataj etc), precum şi realizarea unei producţii suplimentare de peste 5,7 milioane Iei concretizată in : piese turnate din oţel şi fontă, piese de schimb neri,ru motoare, echipamente de urină, lacuri şi vopsele, medicamente etc. Succesele obţinute arată că brigăzile de tineret au înţeles sensul major al angajamentelor de producţie. (Dinu Drăgan). REALIZĂRI PESTE ANGAJAMENTE Luna septembrie a reprezentat pentru cei 700 de tineri de la întreprinderea Schela foraj extracţie din Brăila realizarea unei producţii suplimentare de 211 tone de ţiţei, rezultat cu care se mindresc utedi,iii organizaţiei U.T.C. al cărei secretar este Gheorghe Catiînescu. In acelaşi timp ei au acţionat cu spirit de răspundere şi dăruire pentru realizarea angajamentelor la toţi indicatorii pe întreaga luni. (Neaga Broască).