Scînteia Tineretului, iulie 1978 (Anul 34, nr. 9053-9078)
1978-07-01 / nr. 9053
DIN PRIMA ZI A NOULUI SEMESTRU TINERIIIN PRIMELE RINDURI ALE MUNCII ŞI CREAŢIEI pentru îndeplinirea şi depăşirea planului la toţi indicatorii începem un nou semestru care marchează trecerea în cea de-a doua jumătate a acestui cincinal. îl începem cu un bilanţ fructuos — rod al rezultatelor remarcabile obţinute de colectivele de oameni ai muncii din industrie, investiţii, din celelalte ramuri ale economiei naţionale în primele şase luni ale anului, rezultate ce se adaugă celor la fel de rodnice cu care am încheiat primii doi ani ai cincinalului. Ceea ce dă garanţia că, pînă în 1980, atit cincinalul cit şi programul suplimentar, elaborat de Conferinţa Naţională a partidului, pot fi înfăptuite în cele mai bune condiţii, asigurînd peste prevederile planului o producţie industrială de cel puţin 100 miliarde lei. începutul noului semestru marchează, totodată, trecerea la aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din martie a.c. privind perfecţionarea conducerii şi planificării economiei şi îmbunătăţirea sistemului de indicatori economicofinanciari. Ceea ce, desigur, impune întărirea răspunderii colectivelor de oameni ai muncii pentru crearea tuturor condițiilor tehnico-organizatorice necesare și valorificarea acestora din vederea îndeplinirii planului la producția neta, care reprezintă aportul întreprinderilor economice la crearea venitului naţional, la dezvoltarea si întărirea economiei nationale, în contextul unor rezultate bune pe ansamblul economiei naţionale, o serie de întreprinderi sau şantiere de investiţii au intrat în cel de al doilea semestru cu restante la unii indicatori de plan, îndeosebi la producţia fizică pe sortimente, la stadiile fizice pe investiţii. Fapt ce impune, din primele zile, eforturi susţinute, organizară exemplară a muncii, desfăşurarea ritmică a aprovizionării tehnico-materiale în scopul recuperării cit mai grabnice a restanţelor şi încadrării în graficele de producţie planificate. Despre măsurile stabilite şi acţiunile întreprinse în cîteva unităţi economice — pornind de la bilanţul, experienţa sau neajunsurile consemnate de primul semestru, ca şi de la cerinţele realizării şi depăşirii sarcinilor de plan de acest an la toţi indicatorii —, despre iniţiativele colectivelor de oameni ai muncii, ale organizaţiilor U.T.C. luate în scopul desfăşurării unei activităţi productive exemplare, în anchetele noastre, publicate în pagina a IlI-a. ÎNSOŢIND UN MARE UTILAJ DE LA „GRIVIŢA ROSIE« PÎNA LA COMBINATUL PETROCHIMIC — BORZESTI (III) i iH J.. - î i u 7i'Vjf - y V nr-' - ; Feritele de Urziceni • Industrie de virrin pun şes paragon in vestiţii codri ai viasiei n-au lăsat urme decît in legendă • Zice Gheorghe Bariţiu... confirmă Vasile Pârvan şi Nicolae Iorga • Noul destin al celor 50 de diplome de liceu • Opt ani în care oamenii s-au întrecut pe ei înşişi • Televizorul dumneavoastră conţine ferite de Urziceni • Intre 240 de grame şi mai puţin de un gram - peste 200 de piese uşoare, dar de mare rafinament tehnic • Familii din marea familie a muncii • In cetate, viaţa bate după pulsul industrial. Ştiţi ce este o ferită ? Sau, mai exact , ştiţi ce sunt feritele de Urziceni ? Mărturisesc, nici noi nu cunoşteam prea multe lucruri despre această noţiune . Si numai traseul „carelor de foc“ in călătoria lor spre Borzesti a grăbit intilnirea, intenţionată de mai multă vreme, dar pînă azi neintimplată. Traileriştii au tras pe dreapta pentru un strop de odihnă meritată, iar subsemnatul — aşa cum a pronis de la începutul călătoriei si cum o va face si de acum înainte — foloseşte prilejul pentru a surprinde si relata secvenţe semnificative din munca si viaţa oamenilor din acest punct de popas : Urziceni. Şi ce poate fi mai semnificativ pentru oraşul Urziceni, decit faptul că aici se realizează o serie de produse unice pentru economia naţională. Veacuri de-a rindul, vestita codri ai Vlăsiei, care au ţinut tovărăşie timpului scurs la Urziceni, n-au lăsat decit urme legendare, poveşti pastorale în transhumanţă, chipuri de haiduci in doina frunzei — si cam atît, nici măcar o tradiţie în rotărit, iar casele oamenii erau nevoiţi să şi le clădească tot din chirpici. Şi, iată, deşi recent înălţată aici, Întreprinderea de ferite din Urziceni plasează oraşul drept un punct unic, de mare importanţă, pe harta industrială a ţării. De altfel, însăşi istoria mai veche a fost cam vitregă cu locul atestat documentar din anul 1596, într-un act de zestre, cină „mărturie au fost mulţi oameni buni... şi Ştefan cu fraţii din Urziceni“. Nu, nu poate fi dreaptă nici părerea cum că numele ar veni ION ANDREIŢA (Continuare in pag. a 111-a) In pagina a 3-a — PASIUNE ŞI INOVAŢIE Secvenţă de muncă din atelierul relee al Întreprinderii de contactoare Buzău Foto : PLECAN EMILIAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ORGANIZARE EXEMPLARĂ, MUNCĂ ZI-LUMINĂ PENTRU STRÂNGEREA LA TIMP A RECOLTEI (IN PAGINA A 1I-A) ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9 053 6 PAGINI 30 BANI SIMBATĂ 1 IULIE 1978 30 DE ANI DE LA CONSTITUIREA PRIMELOR ŞANTIERE NAŢIONALE ALE TINERETULUI Brigadieri de pe Bistriţa In peisajul munţilor. Ceahlăul, in apropierea marelui lac de acumulare de pe Bistriţa, a avut loc ieri o impresionantă manifestaţie omagială dedicată aniversării a trei decenii de la constituirea, la chemarea partidului, a primelor brigăzi de muncă patriotică ale tineretului care au durat mari edificii ale construcţiei noastre socialiste şi au deschis drumul unei bogate tradiţii in munca şi viaţa tineretului nostru revoluţionar. Chiar pe locul unde brigadierii ţării au înscris una dintre cele mai frumoase pagini din activitatea lor ridicînd prima mare hidrocentrală de pe rîurile noastre s-au adunat acum, în Teren brigadieresc, sub drapelul patriei ridicat pe catarg, peste 5 000 de tineri de toate profesiile din judeţul Neamţ pentru a rememora faptele de bărbăţie ale înaintaşilor şi pentru a trece în revistă propriile lor realizări pe şantierele muncii patriotice. Alături de ei s-au aliniat cu aceeaşi vigoare, acelaşi entuziasm tineresc şi romantism revoluţionar foşti brigadieri pe primele şantiere naţionale ale tineretului — Bumbeşti — Livezeni, Salva — Vişeu, Agnita — Botorca, Bicaz —, azi bărbaţi la vîrsta maturităţii depline, distincte personalităţi ale muncii în întreprinderi, pe şantierele sau îninstituţiile unde activează. Erau printre aceştia muncitorul Ilie Stolieru de la uzina „Stejarul“ la construcţia căreia a participat ca brigadier, Constantin Tătaru, activist de partid, fost brigadier pe şantierul naţional al tineretului Salva — Vişeu şi Bistriţa, locotenentul-colonel Ion Petre, fost brigadier pe acelaşi şantifiru Giheorghe de partid, fost brigadier niner pe şantierul tunelului de aducţiune Bistriţa şi mulţi alţii. Printre tineri se aflau brigadieri abia întorşi de pe şantierul naţional al tineretului Canalul Dunărea — Marea Neagră şi alţii care se pregătesc să plece pe şantierul naţional al tineretului „Combinatul minier Oltenia — Gorj“ sau pe alte şantiere ale ţării, dar mai ales brigadieri de pe şantierele locale şi judeţene ale tineretului şi care s-au angajat cu acest prilej să-şi realizeze integral pînă la 23 August planul anual la muncă patriotică. Cu emoţie în glas cîţiva dintre foştii brigadieri au vorbit tinerilor prezenţi despre epopeea construcţiei hidroenergetice de pe Bistriţa la care au participat, despre contribuţia tineretului patriei în efortul întregii naţiuni la reconstrucţia ţării încă din anii de început ai construcţiei socialiste, în cuvîntul lor adresat brigadierilor, tovarăşii Petre Enache, prim secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., Ion Traian Ştefănescu, prim secretar al C.C. al U.T.C. ministru pentru problemele tineretului, Neculai Puşcaşu, prim secretar al Comitetului judeţean Neamţ al U.T.C. i-au felicitat cu căldură pe purtătorii salopetelor albastre ale muncii patriotice, pentru succesele lor deosebite pe şantierele patriei. Unui mare număr de brigadieri din generaţia celor de acum 30 de ani şi a celor de azi li s-au inmînat Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. şi insigna jubiliară, ca o frumoasă şi adincă recunoştinţă. Manifestaţia de pe Bistriţa s-a încheiat în acordurile cântecelor brigadiereşti care au reînviat pentru citeva clipe tumultul şi vibraţia tinerească a muncii patriotice, înălţătoare care a căpătat dimensiunile cele mai ample ale conştiinţei comuniste şi ale patriotisimilui ti recretului nostru, crescut şi educat de partidul comunist. ROMULUS LAL DE MAŞINI ! ZIUA CONSTRUCTORILOR A intrat în tradiţie ca, în fiecare an, în prima duminică a lunii iulie, oamenii muncii din întreaga ţară, clasa noastră muncitoare să-i sărbătorească pe făurarii de maşini şi utilaje. Totodată a devenit o tradiţie ca de ziua lor constructorii de maşini, muncitorii, inginerii şi tehnicienii care muncesc în acest important sector al economiei naţionale să se prezinte cu un bilanţ bogat în realizări de prestigiu. Deosebit de valoroase, înfăptuirile raportate şi în acest an evidenţiază în mod pregnant înalta responsabilitate, puternicul spirit de dăruire al oamenilor ce alcătuiesc marele detaşament al constructorilor de maşini din ţara noastră. In rindurile de mai jos ne-am oprit asupra cîtorva din cele mai semnificative succese înregistrate in activitatea desfăşurată pe primele 6 luni ale celui de-al treilea an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cincinal în care industriei constructoare de maşini ii revine un rol deosebit atît în ceea ce priveşte dotarea noilor capacităţi construite cu maşini şi utilaje cit şi pentru modernizarea într-un ritm susţinut a tuturor celorlalte sectoare ale economiei naţionale, asimilarea unor noi tipuri de instalaţii, utilaje şi agregate de înaltă tehnicitate• INVESTIŢIILE LA TEMELIA PUTERNICULUI DINAMISM • Dintr-un total de peste 800 de capacităţi planificate a se construi In acest cincinal — cu 57 la suta mai mult decît în cincinalul 1971—1975 — în primii doi ani şî jumătate s-au pus în funcţiune peste 300 noi obiective importante * In ultimele 6 luni au intrat în funcţiune importante capacităţi de producţie pentru utilaj tehnologic la I.U.T. Buzău, I.U.C.H. Ploieşti, întreprinderea „1 Mai« Ploieşti, „UNIO« Satu Mare, întreprinderea de utilaj chimic şi forjă Rîmnicu Vîlcea, I.M.U.M. Baia Mare, întreprinderea constructoare de maşini Reşiţa, întreprinderea de utilaj chimic Griviţa Roşie, întreprinderea de utilaj greu „Progresul« Brăila “ Urmare a puternicei dezvoltări pe care o cunoaşte industria constructoare de maşini au fost dezvoltate şi puse în funcţiune noi turnătorii de fontă şi oţel la Alba lulia, întreprinderea de strunguri Arad, întreprinderea „23 August«, întreprinderea de osii şi boghiuri Balş, întreprinderea „Progresul« Brăila, întreprinderea mecanică „Nicolina« din Iaşi • O puternică dezvoltare au cunoscut-o şi unităţile constructoare de maşini unelte şi agregate, pe harta economică a ţării apărînd pe lingă întreprinderile cunoscute alte astfel de obiective la Piteşti, Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, s-au dezvoltat întreprinderea de strunguri din Arad, întreprinderea de maşini-unelte Bacău, întreprinderea „înfrăţirea« Oradea. MAŞINI ŞI UTILAJE COMPLEXE EXECUTATE PESTE PREVEDERI • Ca urmare a accentuării acţiunii de modernizare şi perfecţionare a proceselor de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie, promovării într-o tot mai largă măsură a noului, la cele peste 2 miliarde lei, producţie suplimentară realizată in primii doi ani ai cincinalului, în semestrul I 1978 au mai fost adăugate alte importante cantităţi de maşini, instalaţii şi utilaje, produse suplimentare. In domeniul aparatajelor electrice de joasă tensiune au fost produse peste plan instalaţii, piese de schimb, aparate în valoare de peste 18 milioane lei * In vederea utilării noilor capacităţi construite pe întreg teritoriul patriei, modernizării unor linii de fabricaţie, au fost livrate, de asemenea, peste prevederi, mijloace pentru automatizări în valoare de peste 54 milioane lei . In întreprinderile de maşini unelte au fost fabricate în afara sarcinilor de plan circa 300 de strunguri normale, alte 18 strunguri revolver, freze, maşini de rectificat, instalaţii de prelucrat prin electroeroziune in valoare de mai multe milioane Iei • Succese remarcabile raportează şi constructorii de mijloace tehnice de calcul electronic şi electrotehnic. Ei au livrat suplimentar economiei naţionale şi la export produse în valoare de peste 20 milioane lei. Grupaj realizat de NICOLAE MILITARU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit pe amiralul Emilio Eduardo Massera, împreună cu soţia Vineri, 30 iunie, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit, la Snagov, pe amiralul Emilio Eduardo Massera, comandant sef al marinei și membru al Juntei militare de guvernămint din Republica Argentina, împreună cu soţia. Cu acest prilej, a continuat dialogul cu privire la dezvoltarea pe multiple planuri a colaborării dintre România și Argentina, exprimindu-se hotărîrea de a se aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă, de a se iniţia noi acţiuni de interes comun. In timpul întrevederii s-au abordat unele aspecte ale vieţii internaţionale. Oaspetele a dat o înaltă apreciere politicii externe promovate de România, activităţii deosebite desfăşurate de preşedintele Nicolae Ceauşescu Pentru soluţionarea in interesul popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii, pentru o lume mai bună si mai dreaptă. In cadrul convorbirilor a fost manifestată dorinţa celor două ţări de a intensifica conlucrarea lor în domeniul politicii externe contribuind la soluţionarea pozitivă a problemelor care confruntă omenirea, la consolidarea păcii, înţelegerii şi cooperării între naţiuni, la promovarea unor relaţii interstatale noi, întemeiate de egalitate şi echitate care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor. A fost subliniată de ambele părţi necesitatea intensificării eforturilor tuturor forţelor iubitoare de pace în vederea soluţionării. Pe cale politică, a tratativelor, a stărilor conflictuale din Orientul Mijlociu, Africa şi din alte zone ale lumii, cu participarea părţilor direct interesate, fără nici un amestec din afară, respectindu - se interesele fundamentale ale popoarelor, dreptul lor de a trăi libere şi independente, de a se dezvolta potrivit propriilor lor aspiraţii şi năzuinţe. Totodată, a fost reafirmată hotărîrea României Si Argentinei de a acţiona, atît în cadrul ,,Grupului celor 77“, cit Si in diferite organisme internationale, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea unei noi ordini economice mondiale, care să asigure un progres mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare, promovarea intereselor vitale ale acestora, înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. După întrevedere, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut pe amiralul Emilio Eduardo Massera şi pe soția sa la dejun, întrevederea și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul energiei şi industriei petrochimice din Algeria Vineri după-amiază, preşedintele Republicii Socialiste. România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la Snagov, pe Sid Ahmed Ghozali, ministrul energiei şi industriei petrochimice din Algeria, care a participat la lucrările Comisiei mixte româno-algeriene pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi cooperării economice, ştiinţifice şi tehnice ce s-au desfăşurat la Bucureşti. La întrevedere a participat Cornel Burtică, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. Ministrul algerian a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea preşedintelui Republicii Algeriene Democratice şi Populare, Houari Boumediene, iar poporului român prieten, urări de noi succese pe calea progresului şi bunăstării. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis preşedintelui Houari Boumediene un cordial salut împreună cu urări de bunăstare şi fericire poporului algerian prieten. In timpul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele relaţii dintre România şi Algeria, colaborarea şi cooperarea româno-algeriană care se diversifică continuu în domenii largi de activitate, potrivit înţelegerilor şi acordurilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt dintre şefii celor două state. S-a subliniat că actuala sesiune a Comisiei mixte a identificat noi domenii şi forme de cooperare pentru extinderea raporturilor bilaterale de prietenie şi cooperare, în folosul şi spre binele ambelor popoare, în interesul cauzei păcii şi colaborării internaţionale. S-a făcut, de asemenea, un schimb de vederi în probleme internationale actuale. In acest cadru, reliefindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, a fost subliniată însemnătatea întăririi solidarităţii tuturor forţelor progresiste, a ţărilor în curs de dezvoltare, a tuturor statelor in lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a tendinţelor de reîmpărţire a lumii in zone de influenţă, pentru soluţionarea în interesul popoarelor a problemelor care confruntă omenirea, pentru instaurarea unei noi ordini economice mondiale, a unor relaţii interstatale bazate pe egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, care să asigure dezvoltarea liberă a tuturor naţiunilor, înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale popoarelor, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate. CARTEA - AVERE NAŢIONALĂ Am ţinut în palme — ca pe o columbă — de curînd, într-o bibliotecă în Transilvania, prima ediţie a versurilor lui Eminescu, o sămînţă care de aproape o sută de ani rodeşte miraculos în sufletul românesc, mai de preţ decît aurul şi toate cite le tăinuie pămîntul. Această avuţie îşi adaugă in valoare odată cu trecerea vremii, legâmentul ei de taină ţine de zările viitorului. Ca să-şi întreţină viaţa, oamenii au nevoie de piinea zilnică, de îmbrăcăminte şi locuinţe, dar ca să fie mai buni, ca viaţa lor să fie mai presus de natura înnobilată de legile morale ale spiritului, ca oamenii să fie îngăduitori unii cu alţii, pregătiţi pentru jertfa de sine in vederea propăşirii celorlalţi, ca o comunitate omenească să se orinduiască in vederea unei Patrii, ca piinea zilnică să hrănească virtuţile celor tineri, oamenii au nevoie vitală de cărţi, de acest dans al focului spiritului înaintea ochilor noştri care ne poate smulge lacrima bucuriei sau a compasiunii, care ne poate ajuta să devenim mai buni şi mai vrednici pe faţa pămîntului. Ceea ce este focul pentru oala de lut pămîntie este fulgerul logosului pentru sufletul unui tînăr ce ţine în palme o carte fundamentală. Veacuri de-a rindul, cartea a fost rară şi scumpă ca să intre în casele tuturor. Descoperirea tiparului, apariţia hirtiei la preţ accesibil au dus la multiplicarea ei, iar posibilitatea dialogului intre oameni prin mijlocirea cărţii a declanşat energiile creatoare, geniul popoarelor de a lua în stăpînire cuvîntul, de a-şi exprima sufletul la modul convingător în poe de loan Alexandru zie şi cugetare înaltă, în observaţie de ştiinţă un amănunt asupra lumii. Afirmarea fiinţei poporului nostru in istorie, a unităţii de limbă şi simţire românească este de neconceput fără carte, fără cărţi, fără acest izvor de apă vie prin care ne-am păstrat viaţa prin vremi aici în jurul Carpaţilor. Tiparniţele lui Matei Basarab sau Vasile Lupu prin care ieşeau la lumină un grai românesc îndreptările legii sau Psalmii lui Dosoftei, ori cartea de învăţătură a Cazaniei lui Varlaam, Govora şi Neamţu, Mănăstirea Dealu sau Blajul lui Samuil Micu pregătesc in literă şi duh pe Bălcescu şi Alecsandri, pe , Eminescu şi Creangă, pe Iorga şi Sadoveanu, pe Goga şi I alifia alţii pînă în zilele noastre. ţ Hotarele unei Patrii, spu i nea Goga, se apără nu nu- imai prin oştiri, ci şi prin cărţile poeţilor ce exprimă sufletul propriului lor popor. Cartea este astfel o cetate ^ ce nu-şi încetează duhul ei crotitor de-a lungul veacu- I rilor. ^ Cinstea de care se bucură i astăzi cartea în ţara noastră o putem constata fiecare L dintre noi. Cărţi de poezie bunăoară, scrisă acum în Patria noas- L tră, editată în tiraje de zeci , de mii de exemplare se e- t puizează rapid din librării. i Statisticile impresionantului J Salonul de carte ce a fost » găzduit la sala Dalies vor- ! beau elocvent despre miile şi I miile de titluri noi multipli-i cate anual în milioane de • exemplare care ajung în mii- I nile cititorilor. Dimensiunea reală a unei ’ cărţi este calitatea ei, va- f loarea morală şi spirituală i exprimate în verb convingă- tor şi aceasta este şi trebuie să fie mereu preocuparea fundamentală a fiecăruia I dintre noi cei ce ţinem zii- nie un condei în mină. ţ --------------------------------- In pagina a 4-a-------------------------------O constantă a Festivalului „Cîntarea României" Arta actorului contemporan în dialog cu publicul