Scînteia Tineretului, iulie 1978 (Anul 34, nr. 9053-9078)

1978-07-01 / nr. 9053

DIN PRIMA ZI A NOULUI SEMESTRU TINERII­­­IN PRIMELE RINDURI ALE MUNCII ŞI CREA­ŢIEI pentru îndeplinirea şi depăşirea planului la toţi indicatorii începem un nou semestru care marchează tre­cerea în cea de-a doua jumătate a acestui cinci­nal. îl începem cu un bilanţ fructuos — rod al rezultatelor remarcabile obţinute de colectivele de oameni ai muncii din industrie­, investiţii, din ce­lelalte ramuri ale economiei naţionale în primele şase luni ale anului, rezultate ce se adaugă celor la fel de rodnice cu care am încheiat primii doi ani ai cincinalului. Ceea ce dă garanţia că, pînă în 1980, atit cincinalul cit şi programul suplimen­tar, elaborat de Conferinţa Naţională a partidului, pot fi înfăptuite în cele mai bune condiţii, asigu­­rînd peste prevederile planului o producţie indus­trială de cel puţin 100 miliarde lei. începutul noului semestru marchează, totodată, trecerea la aplicarea măsurilor stabilite de Plena­ra C.C. al P.C.R. din martie a.c. privind perfec­ţionarea conducerii şi planificării economiei şi îm­bunătăţirea sistemului de indicatori economico­­financiari. Ceea ce, desigur, impune întărirea răs­punderii colectivelor de oameni ai muncii pentru crearea tuturor condițiilor tehnico-organizatorice necesare și valorificarea acestora din vederea înde­plinirii planului la producția neta, care reprezintă aportul întreprinderilor economice la crearea veni­tului naţional, la dezvoltarea si întărirea econo­miei nationale, în contextul unor rezultate bune pe ansamblul economiei naţionale, o serie de întreprinderi sau şantiere de investiţii au intrat în cel de al doilea semestru cu restante la unii indicatori de plan, îndeosebi la producţia fizică pe sortimente, la sta­diile fizice pe investiţii. Fapt ce impune, din pri­mele zile, eforturi susţinute, organizară exempla­ră a muncii, desfăşurarea ritmică a aprovizionării tehnico-materiale în scopul recuperării cit mai grabnice a restanţelor şi încadrării în graficele de producţie planificate. Despre măsurile stabilite şi acţiunile întreprinse în cîteva unităţi economice — pornind de la bi­lanţul, experienţa sau neajunsurile consemnate de primul semestru, ca şi de la cerinţele realizării şi depăşirii sarcinilor de plan de acest an la toţi in­dicatorii —, despre iniţiativele colectivelor de oa­meni ai muncii, ale organizaţiilor U.T.C. luate în scopul desfăşurării unei activităţi productive exemplare, în anchetele noastre, publicate în pa­gina a IlI-a. ÎNSOŢIND UN MARE UTILAJ DE LA „GRIVIŢA ROSIE« PÎNA LA COMBINATUL PETROCHIMIC — BORZESTI (III) i iH J.. - î i u 7i'Vjf - y V nr-' - ; Feritele de Urziceni • Industrie de virr­in pun şes paragon in vestiţii codri ai via­­siei n-au lăsat urme decît in legendă • Zice Gheorghe Bariţiu... confirmă Vasile Pârvan şi Nicolae Iorga • Noul destin al celor 50 de diplome de liceu • Opt ani în care oamenii s-au întrecut pe ei înşişi • Televizorul dumneavoastră conţine ferite de Urzi­ceni • Intre 240 de grame şi mai puţin de un gram - peste 200 de piese uşoare, dar de mare rafinament tehnic • Familii din marea familie a muncii • In cetate, viaţa bate după pulsul industrial. Ştiţi ce este o ferită ? Sau, mai exact , ştiţi ce sunt feritele de Urziceni ? Mărturisesc, nici noi nu cunoşteam prea multe lucruri despre această noţiune . Si numai traseul „carelor de foc“ in călătoria lor spre Bor­­zesti a grăbit intilnirea, inten­ţionată de mai multă vreme, dar pînă azi neintimplată. Traileriştii au tras pe dreapta pentru un strop de odihnă me­ritată, iar subsemnatul — aşa cum a pron­is de la începutul călătoriei si cum o va face si de acum înainte — foloseşte prile­jul pentru a surprinde si relata secvenţe semnificative din mun­ca si viaţa oamenilor din acest punct de popas : Urziceni. Şi ce poate fi mai semnificativ pentru oraşul Urziceni, decit faptul că aici se realizează o serie de pro­duse unice pentru economia na­ţională. Veacuri de-a rindul, vestita codri ai Vlăsiei, care au ţinut tovărăşie timpului scurs la Ur­ziceni, n-au lăsat decit urme le­gendare, poveşti pastorale în transhumanţă, chipuri de hai­duci in doina frunzei — si cam atît, nici măcar o tradiţie în rotărit, iar casele oamenii erau nevoiţi să şi le clădească tot din chirpici. Şi, iată, deşi recent înălţată aici, Întreprinderea de ferite din Urziceni plasează o­­raşul drept un punct unic, de mare importanţă, pe harta in­dustrială a ţării. De altfel, însăşi istoria mai veche a fost cam vitregă cu lo­cul atestat documentar din anul 1596, într-un act de zestre, cină „mărturie au fost mulţi oameni buni... şi Ştefan cu fraţii din Urziceni“. Nu, nu poate fi dreaptă nici părerea cum că numele ar veni ION ANDREIŢA (Continuare in pag. a 111-a) In pagina a 3-a — PASIUNE ŞI INOVAŢIE Secvenţă de muncă din atelierul relee al Întreprinderii de contactoare Buzău Foto : PLEC­AN EMILIAN Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ORGANIZARE EXEMPLARĂ, MUNCĂ ZI-LUMINĂ PENTRU STRÂNGEREA LA TIMP A RECOLTEI (IN PAGINA A 1I-A) ANUL XXXIV, SERIA II, Nr. 9 053 6 PAGINI 30 BANI SIM­BATĂ 1 IULIE 1978 30 DE ANI DE LA CONSTITUIREA PRIMELOR ŞANTIERE NAŢIONALE ALE TINERETULUI Brigadieri de pe Bistriţa In peisajul munţilor. Cea­hlăul, in apropierea marelui lac de acumulare de pe Bis­triţa, a avut loc ieri o im­presionantă manifestaţie oma­gială dedicată aniversării a trei decenii de la constituirea, la chemarea partidului, a pri­melor brigăzi de muncă pa­triotică ale tineretului care au durat mari edificii ale construcţiei noastre socia­liste şi au deschis drumul unei bogate tradiţii in munca şi viaţa tineretului nostru re­voluţionar. Chiar pe locul unde brigadierii ţării au în­scris una dintre cele mai frumoase pagini din activita­tea lor ridicînd prima mare hidrocentrală de pe rîurile noastre s-au adunat acum, în Teren brigadieresc, sub dra­pelul patriei ridicat pe catarg, peste 5 000 de tineri de toate profesiile din judeţul Neamţ pentru a rememora faptele de bărbăţie ale înaintaşilor şi pentru a trece în revistă pro­priile lor realizări pe şantie­rele muncii patriotice. Alături de ei s-au aliniat cu aceeaşi vigoare, acelaşi entuziasm ti­neresc şi romantism revolu­ţionar foşti brigadieri pe pri­mele şantiere naţionale ale ti­neretului — Bumbeşti — Li­­vezeni, Salva — Vişeu, Ag­nita — Botorca, Bicaz —, azi bărbaţi la vîrsta maturităţii depline, distincte personalităţi ale muncii în întreprinderi, pe şantierele sau în­­institu­ţiile unde activează. Erau printre aceştia muncitorul Ilie Stolieru de la uzina „Steja­rul“ la construcţia căreia a participat ca brigadier, Con­stantin Tătaru, activist de partid, fost brigadier pe şan­tierul naţional al tineretului Salva — Vişeu şi Bistriţa, lo­­cotenentul-colonel Ion Petre, fost brigadier pe acelaşi şan­­­tifiru Giheorghe de partid, fost brigadier n­i­­ner pe şantierul tunelului de aducţiune Bistriţa şi mulţi alţii. Printre tineri se aflau briga­dieri abia întorşi de pe şan­tierul naţional al tineretului Canalul Dunărea — Marea Neagră şi alţii care se pre­gătesc să plece pe şantierul naţional al tineretului „Com­binatul minier Oltenia — Gorj“ sau pe alte şantiere ale ţării, dar mai ales brigadieri de pe şantierele locale şi judeţene ale tineretului şi care s-au angajat cu acest prilej să-şi realizeze integral pînă la 23 August planul anual la muncă patriotică. Cu emoţie în glas cîţiva dintre foştii brigadieri au vorbit tinerilor prezenţi despre epopeea construcţiei hidroenergetice de pe Bis­triţa la care au participat, despre contribuţia tineretului patriei în efortul întregii na­ţiuni la reconstrucţia ţării încă din anii de început ai con­strucţiei socialiste, în cuvîntul lor adresat bri­gadierilor, tovarăşii Petre Enache, prim secretar al Co­mitetului judeţean Neamţ al P.C.R., Ion Traian Ştefănescu, prim secretar al C.C. al U.T.C. ministru pentru problemele tineretului, Neculai Puşcaşu, prim secretar al Comitetului judeţean Neamţ al U.T.C. i-au felicitat cu căldură pe pur­tătorii salopetelor albastre ale muncii patriotice, pentru suc­cesele lor deosebite pe şan­tierele patriei. Unui mare număr de brigadieri din ge­neraţia celor de acum 30 de ani şi a celor de azi li s-au inmînat Diploma de onoare a C.C. al U.T.C. şi insigna ju­biliară, ca o frumoasă şi adincă recunoştinţă. Manifes­taţia de pe Bistriţa s-a în­cheiat în acordurile cântece­lor brigadiereşti care au re­înviat pentru citeva clipe tu­multul şi vibraţia tinerească a muncii patriotice, înălţătoare care a căpătat dimensiunile cele mai ample ale conştiin­ţei comuniste şi ale patriotis­­im­ilui ti recretului nostru,­­ cres­cut şi educat de partidul co­munist. ROMULUS LAL DE MAŞINI ! ZIUA CONSTRUCTORILOR A intrat în tradiţie ca, în fiecare an, în prima duminică a lunii iulie, oamenii muncii din întreaga ţară, clasa noastră muncitoare să-i sărbătorească pe făurarii de maşini şi uti­laje. Totodată a devenit o tradiţie ca de ziua lor construc­torii de maşini, muncitorii, inginerii şi tehnicienii care mun­cesc în acest important sector al economiei naţionale să se prezinte cu un bilanţ bogat în realizări de prestigiu. Deo­sebit de valoroase, înfăptuirile raportate şi în acest an evi­denţiază în mod pregnant înalta responsabilitate, puternicul spirit de dăruire al oamenilor ce alcătuiesc marele detaşa­ment al constructorilor de maşini din ţara noastră. In rin­­durile de mai jos ne-am oprit asupra cîtorva din cele mai semnificative succese înregistrate in activitatea desfăşurată pe primele 6 luni ale celui de-al treilea an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cincinal în care industriei con­structoare de maşini ii revine un rol deosebit atît în ceea ce priveşte dotarea noilor capacităţi construite cu maşini şi utilaje cit şi pentru modernizarea într-un ritm susţinut a tuturor celorlalte sectoare ale economiei naţionale, asimila­rea unor noi tipuri de instalaţii, utilaje şi agregate de înaltă tehnicitate• INVESTIŢIILE­­ LA TEMELIA PUTERNICULUI DINAMISM • Dintr-un total de peste 800 de capacităţi planificate a se con­strui In acest cincinal — cu 57 la suta mai mult decît în cinci­nalul 1971—1975 — în primii doi ani şî jumătate s-au pus în funcţiune peste 300 noi obiective importante * In ultimele 6 luni au intrat în funcţiune impor­tante capacităţi de produ­cţie pen­tru utilaj tehnologic la I.U.T. Bu­zău, I.U.C.H. Ploieşti, întreprinde­rea „1 Mai« Ploieşti, „UNIO« Satu Mare, întreprinderea de uti­laj chimic şi forjă Rîmnicu Vîl­­cea, I.M.U.M. Baia Mare, între­prinderea constructoare de ma­şini Reşiţa, întreprinderea de uti­laj chimic Griviţa Roşie, între­prinderea de utilaj greu „Pro­gresul« Brăila “ Urmare a puter­nicei dezvoltări pe care o cu­noaşte industria constructoare de maşini au fost dezvoltate şi puse în funcţiune noi turnătorii de fontă şi oţel la Alba lulia, între­prinderea de strunguri Arad, în­treprinderea „23 August«, între­prinderea de osii şi boghiuri Balş, întreprinderea „Progresul« Brăila, întreprinderea mecanică „Nicolina« din Iaşi • O puter­nică dezvoltare au cunoscut-o şi unităţile constructoare de maşini unelte şi agregate, pe harta eco­nomică a ţării apărînd pe lingă întreprinderile cunoscute alte ast­fel de obiective la Piteşti, Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, s-au dezvol­tat întreprinderea de strunguri din Arad, întreprinderea de ma­­şini-unelte Bacău, întreprinderea „înfrăţirea« Oradea. MAŞINI ŞI UTILAJE COMPLEXE EXECUTATE PESTE PREVEDERI • Ca urmare a accentuării ac­ţiunii de modernizare şi per­fecţionare a proceselor de pro­ducţie, a tehnologiilor de fabri­caţie, promovării într-o tot mai largă măsură a noului, la cele peste 2 miliarde lei, producţie suplimentară realizată in primii doi ani ai cincinalului, în se­mestrul I 1978 au mai fost adău­gate alte importante cantităţi de maşini, instalaţii şi utilaje, pro­duse suplimentar­e. In domeniul aparatajelor electrice de joasă tensiune au fost produse peste plan instalaţii, piese de schimb, aparate în valoare de peste 18 milioane lei * In vederea utilării noilor capacităţi construite pe întreg teritoriul patriei, moderni­zării unor linii de fabricaţie, au fost livrate, de asemenea, peste prevederi, mijloace pentru auto­matizări în valoare de peste 54 milioane lei . In întreprinderile de maşini­ unelte au fost fabri­cate în afara sarcinilor de plan circa 300 de strunguri normale, alte 18 strunguri revolver, freze, maşini de rectificat, instalaţii de prelucrat prin electroeroziune in valoare de mai multe milioane Iei • Succese remarcabile rapor­tează şi constructorii de mijloace tehnice de calcul electronic şi electrotehnic. Ei au livrat supli­mentar economiei naţionale şi la export produse în valoare de peste 20 milioane lei. Grupaj realizat de NICOLAE MILITARU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit pe amiralul Emilio Eduardo Massera, împreună cu soţia Vineri, 30 iunie­, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au pri­mit, la Snagov, pe amiralul Emi­lio Eduardo Massera, comandant sef al marinei și membru al Juntei militare de guvernămint din Republica Argentina, îm­preună cu soţia. Cu acest prilej, a continuat dialogul cu privire la dezvoltarea pe multiple planuri a colaborării dintre România și Argentina, exprimindu-se hotărîrea de a se aprofunda cooperarea reciproc avantajoasă, de a se iniţia noi acţiuni de interes comun. In timpul întrevederii s-au abordat unele aspecte ale vieţii internaţionale. Oaspetele a dat o înaltă apreciere politicii externe promovate de România, activi­tăţii deosebite desfăşurate de preşedintele Nicolae Ceauşescu Pentru soluţionarea in interesul popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii, pentru o lume mai bună si mai dreaptă. In cadrul convorbirilor a fost manifestată dorinţa celor două ţări de a intensifica conlucrarea lor în domeniul politicii externe contribuind la soluţionarea pozi­tivă a problemelor care confrun­tă omenirea, la consolidarea păcii, înţelegerii şi cooperării în­tre naţiuni, la promovarea unor relaţii interstatale noi, înteme­iate de egalitate şi echitate care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoare­lor.­­ A fost subliniată de ambele părţi necesitatea intensificării eforturilor tuturor forţelor iubi­toare de pace în vederea solu­ţionării. Pe cale politică, a tra­tativelor, a stărilor conflictuale din Orientul Mijlociu, Africa şi din alte zone ale lumii, cu parti­ciparea părţilor direct interesate, fără nici un amestec din afară, respecti­nd­u - se interesele fun­damentale ale popoarelor, drep­tul lor de a trăi libere şi inde­pendente, de a se dezvolta po­trivit propriilor lor aspiraţii şi năzuinţe. Totodată, a fost reafirmată ho­tărîrea României Si Argentinei de a acţiona, atît în cadrul ,,Grupu­lui celor 77“, cit Si in diferite or­ganisme internationale, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru edificarea unei noi ordini econo­mice mondiale, care să asigure un progres mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare, promova­rea intereselor vitale ale acesto­ra, înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. După întrevedere, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut pe amiralul Emilio Eduardo Mas­sera şi pe soția sa la dejun, întrevederea și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cor­dială, prietenească. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ministrul energiei şi industriei petrochimice din Algeria Vineri după-amiază, preşedin­tele Republicii Socialiste. Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la Snagov, pe Sid Ahmed Ghozali, ministrul ener­giei şi industriei petrochimice din Algeria, care a participat la lucrările Comisiei mixte româ­­no-algeriene pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi cooperă­rii economice, ştiinţifice şi teh­nice ce s-au desfăşurat la Bucu­reşti. La întrevedere a participat Cornel Burtică, viceprim-minis­­tru al guvernului, ministrul co­merţului exterior şi cooperării economice internaţionale. Ministrul algerian a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea preşedintelui Republicii Alge­riene Democratice şi Populare, Houari Boumediene, iar poporu­lui român prieten, urări de noi succese pe calea progresului şi bunăstării. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis preşedin­telui Houari Boumediene un cordial salut împreună cu urări de bunăstare şi fericire poporu­lui algerian prieten. In timpul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele re­laţii dintre România şi Algeria, colaborarea şi cooperarea ro­­mâno-algeriană care se diversi­fică continuu în domenii largi de activitate, potrivit înţelege­rilor şi acordurilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt dintre şefii celor două state. S-a subliniat că actuala se­siune a Comisiei mixte a iden­tificat noi domenii şi forme de cooperare pentru extinderea ra­porturilor bilaterale de priete­nie şi cooperare, în folosul şi spre binele ambelor popoare, în interesul cauzei păcii şi cola­borării internaţionale. S-a făcut, de asemenea, un schimb de vederi în probleme internationale actuale. In acest cadru, reliefindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, a fost subli­niată însemnătatea întăririi so­lidarităţii tuturor forţelor pro­gresiste, a ţărilor în curs de dezvoltare, a tuturor statelor in lupta împotriva imperialismu­lui, colonialismului şi neocolo­­nialismului, a tendinţelor de reîmpărţire a lumii in zone de influenţă, pentru soluţiona­rea în interesul popoarelor a problemelor care confruntă omenirea, pentru instaurarea unei noi ordini economice mon­diale, a unor relaţii interstatale bazate pe egalitate în drepturi şi avantaj reciproc, pe respec­tul independenţei şi suveranită­ţii naţionale, care să asigure dezvoltarea liberă a tuturor na­ţiunilor, înfăptuirea năzuinţelor de progres şi bunăstare ale po­poarelor, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate. CARTEA - AVERE NAŢIONALĂ Am ţinut în palme — ca pe o columbă — de curînd, într-o bibliotecă în Transil­vania, prima ediţie a versu­rilor lui Eminescu, o sămîn­­ţă care de aproape o sută de ani rodeşte miraculos în su­fletul românesc, mai de preţ decît aurul şi toate cite le tăinuie pămîntul. Această a­­vuţie îşi adaugă in valoare odată cu trecerea vremii, le­­gâmentul ei de taină ţine de zările viitorului. Ca să-şi întreţină viaţa, oamenii au nevoie de piinea zilnică, de îmbrăcăminte şi locuinţe, dar ca să fie mai buni, ca viaţa lor să fie mai presus de natura înnobilată de legile morale ale spiritului, ca oamenii să fie îngăduitori unii cu alţii, pregătiţi pentru jertfa de sine in vederea propăşirii celorlalţi, ca o co­munitate omenească să se orinduiască in vederea unei Patrii, ca piinea zilnică să hrănească virtuţile celor ti­neri, oamenii au nevoie vita­lă de cărţi, de acest dans al focului spiritului înaintea o­­chilor noştri care ne poate smulge lacrima bucuriei sau a compasiunii, care ne poate ajuta să devenim mai buni şi mai vrednici pe faţa pămîn­­tului. Ceea ce este focul pen­tru oala de lut pămîntie este fulgerul logosului pentru su­fletul unui tînăr ce ţine în palme o carte fundamentală. Veacuri de-a rindul, cartea a fost rară şi scumpă ca să intre în casele tuturor. Des­coperirea tiparului, apariţia hirtiei la preţ accesibil au dus la multiplicarea ei, iar posibilitatea dialogului intre oameni prin mijlocirea căr­ţii a declanşat energiile creatoare, geniul popoarelor de a lua în stăpînire cuvîn­tul, de a-şi exprima sufletul la modul convingător în poe­ de loan Alexandru zie şi cugetare înaltă, în ob­servaţie de ştiinţă un amă­nunt asupra lumii. Afirmarea fiinţei poporului nostru in istorie, a unităţii de limbă şi simţire româ­nească este de neconceput fără carte, fără cărţi, fără acest izvor de apă vie prin care ne-am păstrat viaţa prin vremi aici în jurul Carpa­­ţilor. Tiparniţele lui Matei Basa­rab sau Vasile Lupu prin care ieşeau la lumină un grai românesc îndreptările legii sau Psalmii lui Dosoftei, ori cartea de învăţătură a Caza­niei lui Varlaam, Govora şi Neamţu, Mănăstirea Dealu sau Blajul lui Samuil Micu pregătesc in literă şi duh pe­­ Bălcescu şi Alecsandri, pe , Eminescu şi Creangă, pe Ior­­­­ga şi Sadoveanu, pe Goga şi I alifia alţii pînă în zilele noastre. ţ Hotarele unei Patrii, spu­ i nea Goga, se apără nu nu- i­mai prin oştiri, ci şi prin­­ cărţile poeţilor ce exprimă­­ sufletul propriului lor popor.­­ Cartea este astfel o cetate ^ ce nu-şi încetează duhul e­­i crotitor de-a lungul veacu- I rilor. ^ Cinstea de care se bucură i astăzi cartea în ţara noastră­­ o putem constata fiecare L dintre noi. Cărţi de poezie bunăoară,­­ scrisă acum în Patria noas- L tră, editată în tiraje de zeci , de mii de exemplare se e- t puizează rapid din librării. i Statisticile impresionantului J Salonul de carte ce a fost » găzduit la sala Dalies vor- ! beau elocvent despre miile şi I miile de titluri noi multipli-­i cate anual în milioane de • exemplare care ajung în mii- I nile cititorilor.­­ Dimensiunea reală a unei ’ cărţi este calitatea ei, va- f loarea morală şi spirituală i exprimate în verb convingă-­­ tor şi aceasta este şi trebuie­­ să fie mereu preocuparea fundamentală a fiecăruia I dintre noi cei ce ţinem zii-­­ nie un condei în mină. ţ --------------------------------- In pagina a 4-a-------------------------------­O constantă a Festivalului „Cîntarea României" Arta actorului contemporan în dialog cu publicul

Next