Scînteia Tineretului, noiembrie 1983 (Anul 39, nr. 10707-10732)
1983-11-01 / nr. 10707
r ::::: In spiritul indicațiilor cuprinse în Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul „Zilei recoltei“ ACȚIUNI ENERGICE, EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU A PUNE BASTRAINICE RECOLTELOR ANULUI VIITOR Despre cum s-a muncit în acest an pe ogoare, cel mai bine vorbesc recoltele, nivelul producţiilor atinse în fiecare unitate agricolă de pe întreg întinsul ţării. Acolo unde lucrările au fost efectuate la timp şi în condiţii calitative bune şi producţiile obţinute au fost ridicate. Aceasta este prima concluzie pe care o desprindem acum la ceas de bilanţ cînd ne aflăm, totodată, şi în plină pregătire a producţiei viitoare, cînd forţele satelor sînt mobilizate în cîmp unde se pun bazele recoltei anului 1984, recoltă care trebuie să fie cit mai bogată, la toate culturile şi in toate sectoarele de activitate. Deci reflecţind la rezultatele acestui an, analizînd temeinic modul In care s-a lucrat, învăţind din lipsurile manifestate intr-un domeniu sau altul, intr-o imitate sau alta, dar in mod deosebit din experienţa bună a fruntaşilor, a celor care, chiar in condiţii climatice mai puţin bune şi ale secetei prelungite, au obţinut producţii agricole mari, să stabilim de pe acum măsurile ce se impun în vederea obţinerii unor recolte agricole record in 1984 , aşa cum ne-o cere secretarul generalal partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aşa cum impun condiţiile bune asigurate Întregii noastre agriculturi. Şi prima măsură care trebuie întreprinsă, cea mai importantă acţiune, hotărltoare pentru nivelul producţiilor pe care le vom realiza in 1984 este încheierea cit mai grabnică a lucrărilor ce mai sunt de efectuat în actualul sezon. Totodată, trebuie grăbită stringerea de pe câip a roadelor încă neculese. Toate acestea să le transportăm cu rapiditate in depozite şi hambare, să adunăm cu grijă de buni gospodari totul din grădini, livezi şi ogoare netfel incit să umplem cămările, depozitele de furaje, sa avem asigurat pe timpul iernii tot ce este necesar pentru o cit mai bună aprovizionare a populaţiei cu toate produsele dar şi a industriei cu materii prime. Acolo unde încă mai sunt rămineri în urmă trebuie urgentată acţiunea de modernizare a adăposturilor din zootehnie. Apoi, în cîmp, trebuie intensificate arăturile. Toate tractoarele şi maşinile agricole se cer folosite cu randament maxim, astfel incit organizînd munca în două schimburi, mobilizînd întreg efectivul de mecanizatori şi specialişti să încheiem efectuarea arăturilor adinei de toamnă pînă la 10 noiembrie ! Cum bine se cunoaşte, în acest an am stabilit şi adoptat un vast program pentru asigurarea unorproducţii agricole sigure şi stabile, prin creşterea potenţialului productiv al pămintului, mai buna organizare şi folosire a întregii suprafeţe agricole a ţării, realizarea lucrărilor de irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului. Un program de luptă, dacă-i putem spune astfel, împotriva a tot ce influenţează în mod negativ producţia. Un program care, odată transpus in practică, va permite punerea în valoare a tuturor terenurilor afectate de secetă, de eroziune sau de exces de umiditate. Ceea ce înseamnă un plus de recoltă, producţii mereu mai mari de pe toate terenurile unităţilor noastre agricole. Iată de ce trebuie ca acest program, toate obiectivele sale să fie întocmai înfăptuite, de ce se impune ca zi de zi pe şantierele de îmbunătăţiri funciare, deschise pe, aproape întreg cuprinsul ţării, să se lucreze cu randamente sporite, fiecare palmă de pămint ciştigată şi redată mai repede circuitului agricol insemnind, cum subliniam, un plus de recoltă. Intr-un cuvint, fructificînd cit mai bine condiţiile bune create în toate sectoarele, experienţa acumulată pînă acum, insuşindu-ne întocmai programele şi obiectivele stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională ale partiduluiprivind desfăşurarea noiirevoluţii agrare inRomânia, acţionînd, cu energie şi eforturi sporite să facem totul pentru dezvoltarea tot mai puternică a agriculturii in tara noastră, pentru sporirea aportului acestei ramuri la dezvoltarea generală a economiei naţionale a tării ! NICOLAE MILITARU • DÎMBOVIŢA : Toate forţele şi mijloacele mecanice, la efectuarea arăturilor . TULCEA : Diferenţele de ritm la arat — diferenţele organizării (Relatări în pagina a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX, SERIA II, Nr. 10 7074 PAGINI - 50 BANI MARTI, 1 NOIEMBRIE 1983 Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România raportează îndeplinirea integrală a planului de muncă patriotică pe anul 1983 TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, In această perioadă de puternică angajare a întregului nostru popor pentru înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, animate de puternice sentimente patriotice izvorîte din dorinţa fierbinte de a contribui prin forţe proprii la progresul multilateral al patriei noastre socialiste, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, toţi tinerii ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — vă raportează îndeplinirea integrală a planului de muncă patriotică pe anul 1983, în spiritul concepţiei ştiinţifice a partidului şi statului nostru, al indicaţiilor şi orientărilor dumneavoastră mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la constituirea primelor şantiere naţionale ale tineretului, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţilor Studenţilor Comunişti din România au transformat munca patriotică, samti-erel© tineretului în adevărată şcoală de formare comunistă a tinerei generaţii, parte integrantă a educării pentru muncă şi viaţă a acesteia. Continuarea glorioaselor tradiţii ale muncii eroice pentru tară, extinderea experienţei acumulate in cadrul întrecerii uteciste „Tineretul — factor activ in realizarea obiectivului deceniului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“, parte integrantă a întrecerii socialiste, au creat condiţii ca tinăra generaţie să-şi asume răspunderea de a participa plenar la realizarea unor importante obiective economice, contribuţia sa entuziastă reprezentând expresia recunoştinţei defplin© faţă de grija, permanentă a partidului, a dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, pentru a crea tineretului condiţii minunate de muncă şi viaţă, de afirmare in toate sectoarele economice, politice şi sociale, înţelegînd necesitatea de a creşte aportul tinerei generaţii la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România au acţionat cu consecvenţă, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, pentru mobilizarea milioanelor de tineri — muncitori, ţărani, elevi şi studenţi — în vederea participării entuziaste la activitatea pe şantierele naţionale, judeţene şi locale ale tineretului, pentru iniţierea unor acţiuni de muncă in sprijinul producţiei, îndeosebi în ramurile prioritare ale economiei naţionale, pentru recuperarea şi reintroducerea in circuitul economic a unor importante cantităţi de materiale refolosibile. pentru îndeplinirea prevederilor Programului privind asigurarea unor producţii sigure şi stabile în agricultură, în anul următor. Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România vor prelua, din Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României, din Planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare, precum şi din Planul naţional de irigaţii, lucrări a căror valoare va fi cu 15 la sută mai mare decit în acest an, făcînd prin noi fapte de muncă dovada maturităţii lor politice, a încrederii neţărmurite in partid, in idealurile sale nobile. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că tineretul patriei noastre, urmind cu entuziasm şi pasiune revoluţionară strălucitul exemplu pe care ni-l oferă întreaga dumneavoastră viaţă şi activitate puse in slujba patriei, partidului şi poporului, este ferm hotârit să nu precupeţească nici un efort, înscriind prin fapte cutezătoare de muncă noi pagini in marea epopee a construcţiei noii orinduiri pe pămîntul scump al României socialiste. COMITETUL CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Imagine din municipiul Slatina Foto : VALERIU TANASOF TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARAŞA ELENA CEAUŞESCU au primit pe participanţii la Simpozionul ăkas dia a HBk. ■ internaţional rugwasn Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, prim vicepri-m -mnistru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, preşedintele Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, au primit, luni după-aimiază, pe participanţii de peste hotare lacel de-al 44-lea Simpozion International Pugwash. La primire au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, vice- preşedinte al Consiliului de Stat, Ion Ursu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, George Ciucu, adjunct al ministrului educaţiei şi învăţământului, Radu Voinea, şeful grupului român Pugwash. Au participat personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice mondiale, între care laureaţi ai Premiului Nobel, academicieni, reprezentanţi ai unor universităţi şi foruri ştiinţific© din diferite ţări. în cadrul întâlnirii a luat cuvintul Dorothy Hodgkin, Anglia, laureat al Premiului Nobel, preşedinte al Organizaţiei Pugwash, care a exprimat cele mai călduroase mulţumiri pentru posibilitatea şi onoarea de a fi primiţi de preşedintele României. Arătând că reuniunea de la Bucureşti a prilejuit: schimburi deopinii deosebit de fructuoase, vorbitoarea a relevat atenţia acordată de oamenii de ştiinţă prezenţi in Capitala României conturării unui proiect de document pentru crearea unei zone a prieteniei, păciişi colaborării în această parte a lumii. Permiteţi-mi să adaug, a subliniat vorbitoarea, că am avut marea plăcere de a prezenta doamnei Ceauşescu o mică atenţie. Este vorba de alt volum care conţine articole scrise de o parte din studenţii mei din diferite părţi ale lumii, modalitate de a contribui pe calea ştiinţei la sitringerea legăturilor şi apropiere® intern popoare. Am făcut aceasta ţinînd seama de poliţia doamnei Ceauşescu, de calitatea sa de conducător al forurilor ştiinţifice din ţara dumneavoastră. Permiteţi-mi !— a spus în încheiere vorbitoarea — Să relev (Continuare, in pag. a Ill-a) Cuvîntarea preşedintelui Doamnelor şi domnilor, Tovarăşi, Aş dori, încă o dată, să vă adresez dumneavoastră şi tuturor participanţilor la simpozionul Pugwash cele mai bune urări. Aţi dezbătut în aceste zile in capitala României socialiste probleme care preocupă nu numai Europa, ci întreaga lume. Ne aflăm intr-un moment în care încordarea a ajuns deosebit de gravă. In viaţa omenirii au mai existat, este adevărat, după cel de-al doilea război mondial, multe momente grave ; au existat şi perioade de destindere — la care v-aţi referit şi dumneavoastră — după anii ’'iu. Dar, se poate spune că situaţia actuală este — poate — printre cele mai grave. In decursul acestor ani, chiar în perioada destinderii, s-au acumulat armamente care pot distruge — după cum declară chiar deţinătorii acestora — de 10 sau de mai multe ori lumea, întreaga omenire. Dacă am privi retrospectiv, poate ar trebui să ne facem anumite reproşuri pentru perioada de destindere. Toţi am crezut că aceasta poate fi ireversibilă, sau de lungă durată, şi nu am acordat prea multă atenţie faptului că in acei ani s-a continuat producerea de armament nuclear şi de alte armamente de distrugere in masă. Acum, pentru Europa, situaţia este deosebit de gravă. Aici sunt concentrate aproape totalitatea mijloacelor de distrugere in masă, inclusiv cele nucleare, iar dacă nu se va reuşi să se împiedice amplasarea noilor rachete cu rază medie de acţiune, va spori şi mai mult armamentul nuclear — ceea ce va înmulţi considerabil mijloacele de distrugere, nu numai a Europei, ci a întregii lumi. Se poate spune că Europa are mari merite în crearea şi dezvoltarea civilizaţiei moderne. Desigur, în decursul istoriei, au fost multe zone care au contribuit la civilizaţia şi dezvoltarea lumii , dar Europa poate fi considerată leagănul civilizaţiei actuale. Şi, acum, Europa este în pericol. Distrugerea Europei Înseamnă distrugerea întregii civilizaţii. Există insă un pericol şi mai mare — acela de a distruge însuşi omul, însăşi viaţa pe planeta noastră. De aceea, problema opririi cursei înarmărilor, împiedicarea unui nou război şi impunerea dezarmării, şi în primul rind a dezarmării nucleare, asigurarea păcii, constituie problema fundamentală a epocii noastre. Din Europa au pornit cele două războaie mondiale din acest secol. Trebuie să facem totul pentru a nu mai porni şi al treilea război mondial, care ar duce la distrugerea lumii. în Europa şi în lume sunt, fără indicată, multe probleme — economice, sociale, culturale, ştiinţifice. Sunt multe probleme pe care popoarele, guvernele, ştiinţa trebuie să le soluţioneze. Se poate spune că sunt multe drepturi pe care încă oamenii nu le pot folosi in întregime, dar acum este problema de a le asigura dreptul fundamental la existenţă şi la viaţă. De aceea apreciez foarte mult simpozionul dumneavoastră, care s-a ocupat de problemele transformării Balcanilor intr-o regiune fără arme nucleare, de problemele păcii în Europa şi întreaga lume. Fără îndoială că apelul pe care dumneavoastră îl adresaţi celor două blocuri militare, şefilor de state care deţin armele nucleare, va avea o influenţă mare în opinia publică mondială. Am dori ca el să fie bine înţeles şi reţinut de şefii de state şi de guverne şi, în primul rind, de cele două mari puteri — de Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americă — pentru a face totul in vederea realizării unui acord la Geneva şi a opririi amplasării rachetelor cu rază medie de acţiune. Am dori să fie reţinut şi înţeles acest apel şi de şefii de state şi guverne din ţările unde urmează să fie amplasate noile rachete, pentru a renunţa la acceptarea pe teritoriul lor a noilor arme nucleare. Consider că acum, în această lună, trebuie să intensificăm eforturile în această direcţie. Noi dăm o mare importanţă marilor manifestări pentru pace ce se desfăşoară în prezent în Europa. Sutele de mii şi milioanele de oameni care parcurg străzile şi cer renunţarea la amplasarea rachetelor cu rază medie de acţiune, cer realizarea unei înţelegeri, la Geneva, între Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americă, cer renunţarea la arma nucleară — reprezintă voinţa tuturor popoarelor europene şi a întregii lumi. In acest cadru, oamenii de ştiinţă şi de cultură au o participare foarte activă , dar vreau să vă spun deschis că, după părerea mea, ar putea face ceva mai mult. Desigur, muncitorii ar putea face ce au făcut nu o dată , să renunţe să mai producă şi să transporte armele nucleare , dar principală producători sunt oamenii de ştiinţă. Ei trebuie să-şi asume răspunderea de a nu mai lucra pentru distrugerea omului, să nu mai admită producerea armelor nucleare, să nu mai lucreze pentru armele nucleare. După Hiroşima, mulţi dintre cei care au produs bomba au recunoscut că au greşit. Acum însă situaţia este de aşa natură că, dacă vor fi folosite din nou armele nucleare, nu va mai avea probabil cine să recunoască că a greşit. Desigur, se pot face multe declaraţii, se pot formula avertismente cu privire la răspunderea pe care o au cei care vor folosi armele nucleare, dar probabil că nu va mai avea cine să-i tragă la răspundere. Acum, insă, trebuie să acţionăm şi să determinăm încetarea cursei înarmărilor, oprirea amplasării noilor rachete nucleare, retragerea şi distrugerea celor existente. Se vorbeşte din nou de o nouă revoluţie tehnico-ştiinţifică pentru anii 2000. Desigur, posibilităţile cunoaşterii, ale ştiinţei sunt incomensurabile. Dar pentru a da această perspectivă, trebuie să asigurăm oamenilor liniştea şi pacea, trebuie să oprim cursul spre o catastrofă nucleară. Toate tocmai aceasta trebuie să fie — ca să mă exprim tot în aceşti termeni — revoluţia cu care să—începem: distrugerea armelor nucleare, asigurarea unei lumi fără războaie, a unei lumi a păcii şi colaborării paşnice intre toate naţiunile, între toate ţările, fără deosebire de orinduire socială. Noi, în România, suntem preocupaţi de dezvoltarea patriei noastre, de asigurarea unei vieţi mai bune pentru poporul nostru; dar înţelegem bine că nu putem face acest lucru decit în condiţii de pace şi colaborare internaţională. întrecerea intre statele cu diferite orinduiri sociale trebuie să aibă loc nu in domeniul armelor de distrugere, ci in domeniul creaţiei ştiinţifice, culturale, de bunuri materiale, in domeniul asigurării unor condiţii tot mai bune de muncă, de viaţă, de cultură, pentru popoare. Este mult de făcut in acest domeniu. Dumneavoastră cunoaşteţi bine ce se publică, de către diferite institute, cu privire la subdezvoltare, la sutele de milioane de oameni care nu au ce munca, la zecile de milioane de şomeri, în rindul cărora se numără şi mulţi oameni de ştiinţă, de cultură, îndeosebi tineri. Toate aceste mijloace care astăzi sunt destinate producerii armelor de distrugere în masă, de distrugere a omenirii trebuie îndreptate înspre soluţionarea problemelor complexe ale vieţii, ale progresului şi civilizaţiei omenirii. Am dori ca apelul, declaraţiile dumneavoastră să fie înţelese de oamenii de ştiinţă şi cultură de pretutindeni — şi să determine o intensificare a activităţii acestora, in strinsă legătură cu milioanele şi milioanele de oameni de pretutindeni, care se ridică in apărarea păcii. Deşi situaţia este gravă, noi considerăm că nu este prea târziu, şi că se poate încă opri drumul spre prăpastie, spre catastrofă, se poate asigura pacea întregii lumi. Şi trebuie să facem totul in această privinţă ! Puteţi fi siguri că oamenii de ştiinţă şi cultura români, întregul nostru popor vor continua să acţioneze cu toate forţele în direcţia aceasta. încă o dată, doresc să subliniez rolul important pe care il are, în momentul de faţă, simpozionul dumneavoastră, apelurile pe care le-aţi adresat. Urez tuturor participanţilor la simpozionul Organizaţiei Pugwash succese tot mai mari in această activitate ! Urez să triumfe pacea, înţelegerea şi colaborarea intre toţi oamenii de ştiinţă, între toate naţiunile lumii ! Vă doresc succes în activitatea dumneavoastră şi sănătate ! (Aplauze puternice). NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR Peste 950 000 de muncitori, tehnicieni, ingineri şi alte categorii de personal din industria construcţiilor de maşini şi din industria de maşini-unelte, electronică şi electrotehnică vor primi, din luna noiembrie retribuţii majorate, începînd de astăzi, 1 noiembrie 1983, noi categorii de oameni ai muncii, respectiv cei din industria construcţiilor de maşini şi din industria de maşini-unelte, electronică şi electrotehnică, beneficiază de prevederile Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 325/1983, privind majorarea retribuţiilor personalului muncitor. Astfel, peste 950 000 de oameni ai muncii din două sectoane de bază ale economiei noastre naţionale vor beneficia de retribuţii majorate, în concordanţă deplină cu măsurile adoptate pe baza Programului privind aplicarea fermă a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a muncii şi creşterea retribuţiei în acest an, expresie a grijii permanente a partidului şi statului nostru, a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de aceste detaşamente muncitoreşti, cărora le revin sarcini deosebite in înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a României socialiste adoptate de Congresul al XII- lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Oamenii muncii din aceste ramuri au primit cu entuziasm şi recunoştinţă prevederile decretului, prin care, din luna noiembrie, retribuţia reală urmează să fie cu 5 la sută mai mar© faţă de 1980. De reţinut este şi faptul că retribuţia nominală a personalului muncitor din industria construcţiilor de maşini şi din industria de maşini-unelte, electronică şi electrotehnică, urmează să sporească cu 10,4 la sută, ca urmare atît a creşterii retribuţiei tarifare, cit şi pe seama sporirii părţii variabile în veniturile totale, obţinute prin creşterea adaosului de acord, majorarea sporului pentru vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, mărirea cotelor de constituire a fondului de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, precum şi pentru stimularea exportului, prin mărirea cotelor de constituire a fondului de premier© anuală, şi a fondului pentru realizări deosebite în cursul anului. De asemenea, un număr însemnat de oameni ai muncii din aceste sectoare industriale, în spiritul eticii şi echităţii, noastre socialiste, vor beneficia de măsura corespunzător căreia reţelele retribuţiilor tarifare, pentru unele sectoare, vor trece la un nivel superior de ierarhizare. Este cazul acelor categorii de personal din activităţile in care s-au introdus utilaje şi tehnologii noi, de mare complexitate sau din activităţi cu condiţii grele de muncă. Toate aceste prevederi, ilustrate de calculele realizate cu sprijinul tovarăşei Jana Iliescu,, specialist în Ministerul Muncii, sunt în măsură să stimuleze cointeresarea mai puternică a constructorilor de maşini, a făuritorilor de utilaje, instalaţii şi echipamente electronic© şi electrotehnice, eforturile acestora pentru o înaltă calitate şi eficienţă economică, pentru creşterea competitivităţii produselor realizate de aceste două ramuri industriale de bază, ce au cunoscut o puternică dezvoltare îndeosebi in perioada care a trecut de ,la Congresul al IX- lea al partidului. Eforturilor deosebite pe care economia noastră naţională, statul nostru socialist le fac pentru înfăptuire® hotărîrilor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului privind creşterea în continuare a nivelului de trai material şi spiritual, oamenii muncii din aceste ramuri economice au ION D. CUCU (Continuare in pag. a ll-a)