Scînteia Tineretului, noiembrie 1983 (Anul 39, nr. 10707-10732)

1983-11-01 / nr. 10707

r ::::: In spiritul indicațiilor cuprinse în Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul „Zilei recoltei“ ACȚIUNI ENERGICE, EFORTURI SUSȚINUTE PENTRU A PUNE BAS­TRAINICE RECOLTELOR ANULUI VIITOR Despre cum s-a muncit în acest an pe ogoare, cel mai bine vorbesc recol­tele, nivelul producţiilor atinse în fie­care unitate agricolă de pe întreg în­tinsul ţării. Acolo unde lucrările au fost efectuate la timp şi în­ condiţii ca­litative bune şi producţiile obţinute au fost ridicate. Aceasta este prima con­cluzie pe care o desprindem acum la ceas de bilanţ cînd ne aflăm, totodată, şi în plină pregătire a producţiei vii­toare, cînd forţele satelor sînt mobili­zate în cîmp unde se pun bazele recol­tei anului 1984, recoltă care trebuie să fie cit mai bogată, la toate culturile şi in toate sectoarele de activitate. Deci reflecţind la rezultatele acestui an, analizînd temeinic modul In care s-a lucrat, învăţind din lipsurile mani­festate intr-un domeniu sau altul, in­tr-o imitate sau alta, dar in mod deo­sebit din experienţa bună a fruntaşi­lor, a celor care, chiar in condiţii cli­matice mai puţin bune şi ale secetei prelungite, au obţinut producţii agri­cole mari, să stabilim de pe acum mă­surile ce se impun în vederea obţinerii unor recolte agricole record in 1984 , aşa cum ne-o cere secretarul general­­al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aşa cum impun condiţiile bune asigurate Întregii noastre agri­culturi. Şi prima măsură care trebuie întreprinsă, cea mai importantă ac­ţiune, hotărltoare pentru nivelul pro­ducţiilor pe care le vom realiza in 1984 este încheierea cit mai grabnică a lucrărilor ce mai sunt de efectuat în actualul sezon. Totodată, trebuie grăbită stringerea de pe câip a roadelor încă neculese. Toate acestea să le transportăm cu rapi­ditate in depozite şi hambare, să adu­năm cu grijă de buni gospodari totul din grădini, livezi şi ogoare netfel in­cit să umplem cămările, depozitele de furaje, sa avem asigurat pe timpul iernii tot ce este necesar pentru o cit mai bună aprovizionare a populaţiei cu toate produsele dar şi a industriei cu materii prime. Acolo unde încă mai sunt rămine­ri în urmă trebuie urgen­tată acţiunea de modernizare a adă­posturilor din zootehnie. Apoi, în cîmp, trebuie intensificate arăturile. Toate tractoarele şi maşinile agricole se cer folosite cu randament maxim, astfel incit organizînd munca în două schimburi, mobilizînd întreg efectivul de mecanizatori şi specialişti să înche­iem efectuarea arăturilor adinei de toamnă pînă la 10 noiembrie ! Cum bine se cunoaşte, în acest an am stabilit şi adoptat un vast program pentru asigurarea unor­­producţii agri­cole sigure şi stabile, prin creşterea potenţialului productiv al pămintului, mai buna organizare şi folosire a în­tregii suprafeţe agricole a ţării, reali­zarea lucrărilor de irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului. Un pro­gram de luptă, dacă-i putem spune astfel, împotriva a tot ce influenţează în mod negativ producţia. Un pro­gram care,­ odată transpus in practică, va permite punerea în valoare a tu­turor terenurilor afectate de secetă, de eroziune sau de exces de umiditate. Ceea ce înseamnă un plus de recoltă, producţii mereu mai mari de pe toate terenurile unităţilor noastre agricole. Iată de ce trebuie ca acest program, toate obiectivele sale să fie întocmai înfăptuite, de ce se impune ca zi de zi pe şantierele de îmbunătăţiri funciare, deschise pe, aproape întreg cuprinsul ţării, să se lucreze cu randamente spo­rite, fiecare palmă de pămint ciştigată şi redată mai repede circuitului agri­col insemnind, cum subliniam, un plus de recoltă. Intr-un cuvint, fructificînd cit mai bine condiţiile bune create în toate sectoarele, experienţa acumulată pînă acum, insuşindu-ne întocmai progra­mele şi obiectivele stabilite de Con­gresul al XII-lea şi de Conferinţa Na­ţională ale partidului­­privind desfăşu­rarea noii­­revoluţii agrare in­­România, acţionînd, cu energie şi eforturi sporite să facem totul pentru dezvoltarea tot mai puternică a agriculturii in tara noastră, pentru sporirea aportului acestei ramuri la dezvoltarea generală a economiei naţionale a tării ! NICOLAE MILITARU­ • DÎMBOVIŢA : Toate forţele şi mij­loacele mecanice, la efectuarea arăturilor . TULCEA : Diferenţele de ritm la arat — diferenţele organizării (Relatări în pagina a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX, SERIA II, Nr. 10 707­­4 PAGINI - 50 BANI MARTI, 1 NOIEMBRIE 1983 Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România raportează îndeplinirea integrală a planului de muncă patriotică pe anul 1983 TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, In această perioadă de puternică an­gajare a întregului nostru popor pentru înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Con­gresului al XII-lea şi Conferinţei Naţio­nale ale par­tidului, animate de puternice sentimente patriotice izvorîte din dorin­ţa fierbinte de a contribui prin forţe proprii la progresul multilateral al pa­triei noastre socialiste, Uniunea Tinere­tului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, toţi tinerii ţării — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — vă raportează îndeplinirea integrală a planului de muncă patriotică pe anul 1983, în spiritul concepţiei ştiinţifice a parti­dului şi statului nostru, al indicaţiilor şi orientărilor dumneavoastră­ mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul îm­plinirii a 35 de ani de la constituirea primelor şantiere naţionale ale tineretu­lui, Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţilor Studenţilor Comu­nişti din România au transformat munca patriotică, samti-erel© tineretului în ade­vărată şcoală de formare comunistă a tinerei generaţii, parte integrantă a edu­cării pentru muncă şi viaţă a acesteia. Continuarea glorioaselor tradiţii ale muncii eroice pentru tară, extinderea ex­perienţei acumulate in cadrul întrecerii uteciste „Tineretul — factor activ in rea­lizarea obiectivului deceniului ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“, parte in­tegrantă a întrecerii socialiste, au creat condiţii ca tinăra generaţie să-şi asume răspunderea de a participa plenar la realizarea unor importante obiective economice, contribuţia sa­ entuziastă reprezentând expresia recunoştinţei def­­plin© faţă de grija, permanentă a partidului, a dumneavoastră, mult stima­te tovarăşe secretar general, pentru a crea tineretului condiţii minunate de muncă şi viaţă, de afirmare in toate sec­toarele economice, politice şi sociale, înţelegînd necesitatea de a creşte apor­tul tinerei generaţii la dezvoltarea multi­laterală a patriei noastre, Uniunea Tine­retului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România au acţionat cu consecvenţă, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, pen­tru mobilizarea milioanelor de tineri — muncitori, ţărani, elevi şi studenţi — în vederea participării entuziaste la activi­tatea pe şantierele naţionale, judeţene şi locale ale tineretului, pentru iniţierea unor acţiuni de muncă in sprijinul pro­ducţiei, îndeosebi în ramurile prioritare ale economiei naţionale, pentru recupe­rarea şi reintroducerea in circuitul econo­mic a unor importante cantităţi de ma­teriale refolosibile. pentru îndeplinirea prevederilor Programului privind asigu­rarea unor producţii sigure şi stabile în agricultură, în anul următor. Uniunea Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor­ Studen­ţilor Comunişti din România vor prelua, din Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României, din Planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare, precum şi din Planul naţio­nal de irigaţii, lucrări a căror valoare va fi cu 15 la sută mai mare decit în acest an, făcînd prin noi fapte de muncă do­vada maturităţii lor politice, a încrederii neţărmurite in partid, in idealurile sale nobile. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că tineretul patriei noastre, urmind cu en­tuziasm şi pasiune revoluţionară strălu­citul exemplu pe care ni-l oferă întreaga dumneavoastră viaţă şi activitate puse in slujba patriei, partidului şi poporului, este ferm hotârit să nu precupeţească nici un efort, înscriind prin fapte cuteză­toare de muncă noi pagini in marea epopee a construcţiei noii orinduiri pe pămîntul scump al României socialiste. COMITETUL CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Imagine din municipiul Slatina Foto : VALERIU TANASOF TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ŞI TOVARAŞA ELENA CEAUŞESCU au primit pe participanţii la Simpozionul ăk­as d­ia a HBk. ■ internaţional rugwasn Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tova­răşa Elena Ceauşescu, prim v­icepri-m­ -m­­­nistru al guvernu­lui, preşedintele Consiliului Na­ţional pentru Ştiinţă şi Tehno­logie, preşedintele Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, au primit, luni după-aimiază, pe participanţii de peste hotare la­­cel de-al 44-lea Simpozion International Pugwash. La primire au luat parte tovarăşii Manea Mănescu, vice-­ preşedinte al Consiliului de Stat, Ion Ursu­, prim­-vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, George Ciucu, adjunct al ministrului educaţiei şi învăţământului, Radu Voinea, şeful grupului român Pugwash. Au participat personalităţi de frunte ale vieţii ştiinţifice mon­diale, între care laureaţi ai Pre­miului Nobel, academicieni, re­prezentanţi ai unor universităţi şi foruri ştiinţific© din diferite ţări. în cadrul întâlnirii a luat cu­­vintul Dorothy Hodgkin, Anglia, laureat al Premiului Nobel, pre­şedinte al Organizaţiei Pugwash, care a exprimat cele mai căldu­roase mulţumiri pentru posibili­tatea şi onoarea de a fi primiţi de preşedintele României. Arătând că reuniunea de la Bucureşti a prilejuit: schimburi de­­opinii deosebit de fructuoase, vorbi­toarea a relevat atenţia acorda­tă de oamenii de ştiinţă pre­zenţi in Capitala României con­turării unui proiect de docu­ment pentru crearea unei zone a prieteniei, păcii­­şi colaboră­rii în această parte a lumii. Per­­miteţi-mi să adaug, a subliniat vorbitoarea, că am avut marea plăcere de a prezenta doamnei Ceauşescu o mică atenţie. Este vorba de alt volum care conţine articole scrise de o parte din studenţii mei din diferite părţi ale lumii, modalitate de a con­tribui pe calea ştiinţei la­ sitrin­­gerea legăturilor şi apropiere® intern popoare. Am făcut aceasta ţinînd seama de poliţia doamnei Ceauşescu, de calitatea sa de conducător al forurilor ştiinţifi­ce din ţara dumneavoastră. Permiteţi-mi !— a spus în în­cheiere vorbitoarea — Să relev (Continuare, in pag. a Ill-a) Cuvîntarea preşedintelui Doamnelor şi domnilor, Tovarăşi, Aş dori, încă o dată, să vă adresez dumneavoastră şi tu­turor participanţilor la simpo­zionul Pugwash cele mai bune urări. Aţi dezbătut în aceste zile in capitala României socialiste probleme care preocupă nu nu­mai Europa, ci întreaga lume. Ne aflăm intr-un moment în care încordarea a ajuns deose­bit de gravă. In viaţa omenirii au mai existat, este adevărat, după cel de-al doilea război mondial, multe momente gra­ve ; au existat şi perioade de destindere — la care v-aţi re­ferit şi dumneavoastră — după anii ’'iu­. Dar, se poate spune că situaţia actuală este — poate — printre cele mai gra­ve. In decursul acestor ani, chiar în perioada destinderii, s-au acumulat armamente care pot distruge — după cum de­clară chiar deţinătorii acestora — de 10 sau de mai multe ori lumea, întreaga omenire. Dacă am privi retrospectiv, poate ar trebui să ne facem anumite reproşuri pentru pe­rioada de destindere. Toţi am crezut că aceasta poate fi ire­versibilă, sau de lungă durată, şi nu am acordat prea multă atenţie faptului că in acei ani s-a continuat producerea de armament nuclear şi de alte armamente de distrugere in masă. Acum, pentru Europa, situa­ţia este deosebit de gravă. Aici sunt concentrate aproape totali­tatea mijloacelor de distrugere in masă, inclusiv cele nucleare, iar dacă nu se va reuşi să se împiedice amplasarea noilor rachete cu rază medie de ac­ţiune, va spori şi mai mult ar­mamentul nuclear — ceea ce va înmulţi considerabil mij­loacele de distrugere, nu nu­mai a Europei, ci a întregii lumi. Se poate spune că Europa are mari merite în crearea şi dezvoltarea civilizaţiei moder­ne. Desigur, în decursul isto­riei, au fost multe zone care au contribuit la civilizaţia şi dez­voltarea lumii , dar Europa poate fi considerată leagănul civilizaţiei actuale. Şi, acum, Europa este în pericol. Distru­gerea Europei Înseamnă distru­gerea întregii civilizaţii. Există insă un pericol şi mai mare — acela de a distruge însuşi omul, însăşi viaţa pe planeta noastră. De aceea, problema opririi cursei înarmărilor, împiedicarea unui nou război şi impunerea dezarmării, şi în primul rind a dezarmării nucleare, asigura­rea păcii, constituie problema fundamentală a epocii noastre. Din Europa au pornit cele două războaie mondiale din acest secol. Trebuie să facem totul pentru a nu mai porni şi al treilea război mondial, care ar duce la distrugerea lumii. în Europa şi în lume sunt, fără indicată, multe probleme — economice, sociale, culturale, ştiinţifice. Sunt multe pr­obleme pe care popoarele, guvernele, ştiinţa trebuie să le soluţione­ze. Se poate spune că sunt multe drepturi pe care încă oamenii nu le pot folosi in întregime, dar acum este problema de a le asigura dreptul fundamental­­ la existenţă şi la viaţă. De aceea apreciez foarte mult simpozionul dumneavoastră, care s-a ocupat de problemele transformării Balcanilor intr-o regiune fără arme nucleare, de problemele păcii în Europa şi întreaga lume. Fără îndoială că apelul pe care dumneavoastră îl adresaţi celor două blocuri militare, şefilor de state care deţin armele nucleare, va avea o influenţă mare în opinia pu­blică mondială. Am dori ca el să fie bine înţeles şi reţinut de şefii de state şi de guverne şi, în primul rind, de cele două mari puteri — de Uniunea So­vietică şi Statele Unite ale Ame­rică — pentru a face totul in vederea realizării unui acord la Geneva şi a opririi amplasă­rii rachetelor cu rază medie de acţiune. Am dori să fie reţinut şi înţeles acest apel şi de şefii de state şi guverne din ţările unde urmează să fie amplasate noile rachete, pentru a renunţa la acceptarea pe teritoriul lor a noilor arme nucleare. Consider că acum, în această lună, trebuie să intensificăm eforturile în această direcţie. Noi dăm o mare importanţă marilor manifestări pentru pace ce se desfăşoară în prezent în Europa. Sutele de mii şi mili­oanele de oameni care parcurg străzile şi cer renunţarea la amplasarea rachetelor cu rază medie de acţiune, cer realizarea unei înţelegeri, la Geneva, între Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americă, cer renun­ţarea la arma nucleară — re­prezintă voinţa tuturor popoare­lor europene şi a întregii lumi. In acest cadru, oamenii de ştiinţă şi de cultură au o parti­cipare foarte activă , dar vreau să vă spun deschis că, după pă­rerea mea, ar putea face ceva mai mult. Desigur, muncitorii ar putea face ce au făcut nu o dată , să renunţe să mai pro­ducă şi să transporte armele nucleare , dar principală produ­cători sunt oamenii de ştiinţă. Ei trebuie să-şi asume răspun­derea de a nu mai lucra pentru distrugerea omului, să nu mai admită producerea armelor nu­cleare, să nu mai lucreze pen­tru armele nucleare. După Hiroşima, mulţi din­tre cei care au produs bomba au recunoscut că au greşit. Acum însă situaţia este de aşa natură că, dacă vor fi folosite din nou armele nucleare, nu va mai avea probabil cine să recu­noască că a greşit. Desigur, se pot face multe declaraţii, se pot formula avertismente cu privire la răspunderea pe care o au cei care vor folosi armele nucleare, dar probabil că nu va mai avea cine să-i tragă la răspundere. Acum, insă, trebuie să acţionăm şi să determinăm încetarea cursei înarmărilor, oprirea am­plasării noilor rachete nucleare, retragerea şi distrugerea celor existente. Se vorbeşte din nou de o nouă revoluţie tehnico-ştiinţifică pen­tru anii 2­000. Desigur, posibili­tăţile cunoaşterii, ale ştiinţei sunt incomensurabile. Dar pen­tru a da această perspectivă, trebuie să asigurăm oamenilor liniştea şi pacea, trebuie să oprim cursul spre o catastrofă nucleară. Toate tocmai aceasta trebuie să fie — ca să mă ex­prim tot în aceşti termeni — re­voluţia cu care să—începem: distrugerea armelor nucleare, asigurarea unei lumi fără răz­boaie, a unei lumi a păcii şi co­laborării paşnice intre toate na­ţiunile, între toate ţările, fără deosebire de orinduire socială. Noi, în România, suntem­ pre­ocupaţi de dezvoltarea patriei noastre, de asigurarea unei vieţi mai bune pentru poporul nos­tru; dar înţelegem bine că nu putem face acest lucru decit în condiţii de pace şi colaborare internaţională. întrecerea intre statele cu diferite orinduiri so­ciale trebuie să aibă loc nu in domeniul armelor de distrugere, ci in domeniul creaţiei ştiinţi­fice, culturale, de bunuri mate­riale, in domeniul asigurării unor condiţii tot mai bune de muncă, de viaţă, de cultură, pentru popoare. Este mult de făcut in acest domeniu. Dum­neavoastră cunoaşteţi bine ce se publică, de către diferite in­stitute, cu privire la subdez­voltare, la sutele de milioane de oameni care nu au ce munca, la zecile de milioane de şomeri, în rindul cărora se numără şi mulţi oameni de ştiinţă, de cul­tură, îndeosebi tineri. Toate a­­ceste mijloace care astăzi sunt destinate producerii armelor de distrugere în masă, de distru­gere a omenirii trebuie îndrep­tate înspre soluţionarea proble­melor complexe ale vieţii, ale progresului şi civilizaţiei ome­nirii. Am dori ca apelul, declaraţiile dumneavoastră să fie înţelese de oamenii de ştiinţă şi cultură de pretutindeni — şi să deter­mine o intensificare a activităţii acestora, in strinsă legătură cu milioanele şi milioanele de oa­meni de pretutindeni, care se ridică in apărarea păcii. Deşi situaţia este gravă, noi considerăm că nu este­­ prea târziu, şi că se poate încă opri drumul spre prăpastie, spre ca­tastrofă, se poate asigura pacea întregii lumi. Şi trebuie să facem totul in această privinţă ! Puteţi fi siguri că oamenii de ştiinţă şi cultura români, între­gul nostru popor vor continua să acţioneze cu toate forţele în direcţia aceasta. încă o dată, doresc să subli­niez rolul important pe care il are, în momentul de faţă, sim­pozionul dumneavoastră, apelu­rile pe care le-aţi adresat. Urez tuturor participanţilor la simpo­zionul Organizaţiei Pugwash succese tot mai mari in această activitate ! Urez să triumfe pacea, înţelegerea şi colaborarea intre toţi oamenii de ştiinţă, între toate naţiunile lumii ! Vă doresc succes în activita­tea dumneavoastră şi sănătate ! (Aplauze puternice). NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR Peste 950 000 de muncitori, tehnicieni, ingineri şi alte categorii de personal din industria construcţiilor de maşini şi din industria de maşini-unelte, electronică şi electrotehnică vor primi, din luna noiembrie retribuţii majorate, începînd de astăzi, 1 noiem­brie 1983, noi categorii de oa­meni ai muncii, respectiv cei din industria construcţiilor de maşini şi din industria de ma­­şini-unelte, electronică şi elec­trotehnică, beneficiază de pre­vederile Decretului Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România nr. 325/1983, privind majorarea retribuţiilor personalului muncitor. Astfel, peste 950 000 de oameni ai muncii din două sect­oane de bază ale economiei noastre naţionale vor beneficia de re­tribuţii majorate, în concor­danţă deplină cu măsurile a­­doptate pe baza Programului privind aplicarea fermă a prin­cipiilor autoconducerii munci­toreşti şi autoges­t­iunii, per­fecţionarea mecanismului e­­conomico-financiar, a sistemu­lui de retribuire a muncii şi creşterea retribuţiei în acest an, expresie a grijii perma­nente a partidului şi statului nostru, a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de aceste de­taşamente muncitoreşti, că­rora le revin sarcini deosebi­te in înfăptuirea programelor de dezvoltare economi­co-so­­cială a României socialiste a­­doptate de Congresul al XII- lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Oamenii muncii din aceste ramuri au primit cu entuziasm şi recunoştinţă prevederile decretului, prin care, din luna noiembrie, retribuţia reală urmează să fie cu 5 la sută mai mar© faţă de 1980. De re­ţinut este şi faptul că retri­buţia nominală a personalului muncitor din industria con­strucţiilor de maşini şi din industria de maşini-unelte, e­­lectronică şi electrotehnică, urmează să sporească cu 10,4 la sută, ca urmare atît a creş­terii retribuţiei tarifare, cit şi pe seama sporirii părţii va­riabile în veniturile totale, ob­ţinute prin creşterea adaosu­lui de acord, majorarea spo­rului pentru vechimea neîn­treruptă în aceeaşi unitate, mărirea­ cotelor de constituire a fondului de participare a oamenilor muncii la realiza­rea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, precum şi pentru stimularea exportului, prin mărirea cote­lor de constituire a fondului de premier© anuală, şi a fon­dului pentru realizări deose­bite în cursul anului. De ase­menea, un număr însemnat de oameni ai muncii din aces­te sectoare industriale, în spi­ritul eticii şi echităţii, noastre socialiste, vor beneficia de măsura corespunzător căreia reţelele retribuţiilor tarifare, pentru unele sectoare, vor trece la un nivel superior de ierarhizare. Este cazul acelor categorii de personal din ac­tivităţile in care s-au introdus utilaje şi tehnologii noi, de mare complexitate sau din activităţi cu condiţii grele de muncă. Toate aceste prevederi, ilus­trate de calculele realizate cu s­prijinul tovarăşei Jana Ilies­cu,, specialist în Ministerul M­uncii, sunt în măsură să sti­muleze cointeresarea mai pu­ternică a­ constructorilor de maşini, a făuritorilor de uti­laje, instalaţii şi echipamente electronic© şi electrotehnice, eforturile acestora pentru o înaltă calitate şi eficienţă eco­nomică, pentru creşterea com­petitivităţii produselor reali­zate de aceste două ramuri industriale de bază, ce au cu­noscut o puternică dezvoltare îndeosebi in perioada care a trecut de ,la Congresul al IX- lea al partidului. Eforturilor deosebite pe care economia noastră naţională, statul nos­tru socialist le fac pentru în­făptuire® hotărîrilor Congre­sului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului pri­vind creşterea în continuare a nivelului de trai material şi spiritual, oamenii muncii din aceste ramuri economice au ION D. CUCU (Continuare in pag. a ll-a)

Next