Scînteia Tineretului, martie 1984 (Anul 40, nr. 10810-10836)
1984-03-01 / nr. 10810
ÎN ACTUALITATE PE OGOARE. IN ULTIMA LUNĂ A TRIMESTRULUI. CUVINTELE DE ORDINE ŞI ACŢIUNE TREBUIE SĂ FIE: RITMICITATE, CALITATE, EFICIENŢĂ Realizarea marilor obiective ce ni le-am propus, menite să conducă la dezvoltarea în ritm susţinut, la modernizarea economiei noastre naţionale, este in mod direct condiţionată — aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 7—8 februarie a.c. — de munca şi hărnicia fiecărui colectiv de oameni ai muncii in parte, de preocupările statornice ale acestora pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor planului de producţie, executarea la timp a fiecărui produs şi sortiment, reducerea cheltuielilor materiale, creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului calitativ al produselor. Ritmicitate, calitate, eficienţă — iată cuvintele de ordine şi acţiune pentru fiecare colectiv muncitoresc in acest an decisiv al cincinalului. Avem asigurate toate condiţiile pentru a atinge, zi de zi, lună de lună, aceste deziderate. Confirmarea acestei aprecieri este oferită de numărul mare al unităţilor industriale ce au raportat, chiar în devans, îndeplinirea sarcinilor de producţie pe primele două luni ale anului, debutind în ultima lună a primului trimestru cu realizări ce le permit asumarea unor angajamente mobilizatoare de depăşire a planului. între aceste unităţi se înscrie şi întreprinderea mecanică de utilaj chimic Berceni, despre realizările oamenilor muncii de aici propunîndu-ne să ne oprim in cadrul unei anchete, efectuate în ultima zi a lunii februarie. Se poate spune că in ziua de 29 februarie colectivul de la I.M.U.C. Berceni lucra în contul lunii martie. Toate comenzile de utilaje pentru luna ce se încheia au fost livrate, atît beneficiarilor interni cit şi celor externi. Bilanţul ce ne-a fost prezentat de către tovarăşul Constantin Oprea, secretarul comitetului de partid pe întreprindere, consemnează plusuri in dreptul fiecărui indicator al planului. Astfel, producţia marfă este depăşită cu 4 la sută, producţia fizică — cu 2 la sută, exportul — cu 1 la sută. Demn de menţionat este şi faptul că toate sporurile obţinute au drept suport creşterea productivităţii muncii, superioară cu 10,6 la sută prevederilor! „Greutăţi am avut şi noi destule , ne spune interlocutorul. Cele mai multe ţin de natura complexităţii utilajelor pe care le-am avut de executat şi livrat încă din aceste prime luni de producţie, de sarcinile mult sporite faţă de realizările anului trecut. Şi noi am fost confruntaţi cu problemele ce ţin de latura energetică, cu unele neajunsuri in aprovizionare. Totuşi, printr-o mobilizare exemplară a forţelor şi capacităţilor de care dispunem, aplicind cu consecvenţă in practică programele de măsuri tehnico-organizatorice, adoptate in adunările generale ale oamenilor muncii, am reuşit să onorăm toate comenzile pentru beneficiarii interni, iar pentru export am creat un avans şi de cite o lună la utilaje, aşa incit indicatorul producţie marfă vîndută şi încasată (pe baza căruia se constituie fondul de retribuire) este îndeplinit în proporţie de 102 la sută“. într-adevăr, numai în lună februarie, printre beneficiarii interni ai produselor purtind marca I.M.U.C. Berceni, putem aminti: întreprinderile de panificaţie din Constanţa, Alexandria, Piatra Neamţ (linii de paste făinoase). Combinatul chimic Giurgiu (filtre şi uscătoare). Combinatul chimic Piatra Neamţ (schimbătoare de ION D. CUCU (Continuare in pag. a IV-a) Proletari din toate tarile, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA • Este necesar să se acţioneze in lumină la efectuarea, cu maximă exigenţă şi responsabilitate, a operaţiilor pregătitoare pentru a asigura încadrarea lucrărilor agricole in perioadele optime. • Să se treacă la punerea in stare de funcţionare a întregii sisteme de maşini şi utilaje agricole ce vor intra peste citeva zile in brazdă la semănatul culturilor de sezon. • Se impune urgentarea lucrărilor de fertilizare cu îngrăşăminte organice şi chimice pe toată suprafaţa programată. • In fiecare unitate, in fiecare fermă de producţie este necesar să se asigure întreaga cantitate de seminţe, urmărindu-se şi din acest punct de vedere îndeplinirea normelor de densitate. • încadrarea in graficele de execuţie a lucrărilor pe şantierele de îmbunătăţiri funciare solicită o mai mare concentrare a forţelor, astfel incit fiecare palmă de teren să intre în circuitul productiv. • In legumicultura se impune producerea necesarului de răsaduri pentru obţinerea recoltelor timpurii şi extratimpurii, efectuarea lucrărilor de sezon in solarii si răsadniţe. Primăvara este în faptele oamenilor ! O demonstrează cu temeinicie intensele pregătiri desfăşurate de către toţi lucrătorii ogoarelor in vederea declanşării acţiunilor de pregătire a terenului şi de semănat. Există, dealtfel, condiţii ca lucrările campaniei agricole de primăvara — etapă hotărâtoare în realizarea recoltelor planificate în acest an agricol —, să înceapă mai devreme intr-o bună parte din zonele agricole ale ţării. De aceea, acum, cindi filele calendarului marchează anotimpul marilor bătălii pentru obţinerea de recolte record, întreaga atenţie a tuturor forţelor de la sate trebuie să se îndrepte către efectuarea lucrărilor in cimp, acolo unde se hotărăsc producţiile, unde se concretizează întregul ansamblu de măsuri şi acţiuni întreprins in lunile de iarnă. Atit ia .„cultura . mare“, cit si in legumicultura, in toate sectoarele agriculturii este deci momentul intensificării acţiunilor de asigurare a unor baze trainice pentru obţinerea de recolte mari şi stabile, pentru îmbunătăţirea muncii in această ramură. Prinşi în febra pregătirilor apropiatei campanii de semănat, gospodarii ogoarelor continuă în ritm intens fertilizarea terenurilor, ca şi curăţirea suprafeţelor de resturi vegetale. Se impune însă accelerarea lucrărilor în unităţile care înregistrează restanţe, unărindu-se ca prin mobilizarea unor forţe suplimentare, prin folosirea la transportul Îngrăşămintelor a tuturor atelajelor, să fie administrate cantităţile planificate pe întreaga suprafaţă programată. O importanţă deosebită prezintă acţiunile întreprinse pentru evacuarea apei in exces, astfel incit să se asigure din timp calea liberă pentru intrarea efectivă a utilajelor in brazdă pe toate suprafeţele. Fireşte pe primul plan se află înlăturarea băltirilor de pe semănăturile de toamnă, controlul suprafeţelor şi verificarea stadiului de vegetaţie la griu şi orz. Se poate spune astfel că acum atenţia oricărui om al muncii din agricultură trebuie să se îndrepte către cimp, către locurile unde se plămădesc producţiile record planificate la porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, la toate culturile. Aşa cum s-a stabilit la consfătuirile pe problemele agriculturii, din decembrie şi ianuarie, au evidenţiat necesitatea ca toate lucrările pregătitoare pentru producţiile agricole din acest an să fie efectuate la un înalt nivel calitativ şi încheiate la timp. Acesta este obiectivul imediat pe agenda de lucru a organizaţiilor de tineret de la sate, toţi tinerii din agricultură fiind chemaţi să dovedească, prin fapte aşezate la temelia recoltelor record din acest an, o mobilizare şi o participare exemplare la toate acţiunile, spirit de iniţiativă şi o bună organizare a activităţii pentru desfăşurarea in cele mai bune condiţii a campaniei agricole de primăvară. G. NICOLAE ANUL XL, SERIA II, Nr. 10810 6 PAGINI 50 BANI JOI 1 MARTIE 1984 DE AZI, 1 MARTIE Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor De azi, 1 martie 1984, alte noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de prevederile Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind majorarea retribuţiei. Este vorba, de această dată, de lucrătorii ogoarelor şi din alte domenii ale unităţilor de stat agricole, inclusiv direcţiile generale agricole judeţene şi întreprinderile pentru legume şi fructe, precum şi de oamenii muncii care lucrează în unităţile industriale subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Sunt cuprinşi in această majorare circa 970 000 de oameni ai muncii, din care mai bine de două treimi o constituie cei care lucrează direct în agricultură , din I.A.S., S.M.A. şi alte întreprinderi specializate cu activităţi legate de producţia de bunuri agroalimentare. Retribuţia tarifară va creşte cu 5 la sută faţă de nivelul anului 1980, dar pe ansamblu retribuţia nominală va fi mult mai mare datorită sporurilor majorate pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, a adaosului de acord, mărirea cotelor de constituire a fondului de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, precum şi pentru stimularea exportului, prin mărirea cotelor de constituire a fondului de premiere anuală şi a fondului de premiere pentru realizări deosebite obţinute în cursul anului. Dar, aşa cum este bine ştiut, prin specificul său de producţie agricultura implică şi alte forme directe de sporire a veniturilor celor ce lucrează in această ramură de bază a economiei naţionale prin aplicarea principiilor acordului global, care in raport de producţiile erotici deră posibilitatea de câştiguri tot mai mari. în acest sens, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU , secretar general al partidului şi preşedintele ţării, sublinia : „Cointeresarea materială presupune să ne ocupăm serios de producţie. Aceasta este singura cale pentru a creşte veniturile specialiştilor, cooperatorilor, muncitorilor şi mecanizatorilor — mă refer acum la sectorul agricol. Şi veniturile celor din sectorul creşterii animalelor sunt nelimitate, in raport de creşterea efectivelor de animale, cu producţiile de lapte, carne, ouă pe care le obţin. Orice alt fel de a judeca lucrurile nu corespunde principiilor noastre socialiste. Acordul global cuprinde şi pe preşedintele de cooperativă, şi pe inginerul şef, şi pe directorul staţiei de mecanizare“. Deci, pe lingă retribuţia de bază pe care lucrătorii din unităţile agricole de stat o obţin, majorată acum de la 1 martie, in întregime — cu condiţia îndeplinirii indicatorilor planificaţi de producţie — aceştia mai pot realiza venituri suplimentare nelimitate în raport direct cu depăşirea recoltelor vegetale şi animale. Acest normativ trebuie insă înţeles atît in ce priveşte depăşirea de plan cît şi in ce priveşte nerealizarea producţiilor stabilite, care atrage — in al doilea caz — diminuarea veniturilor proporţional cu neîndeplinirea planului. Este, aceasta, o formă echitabilă de răsplată a muncii după efortul concret depus, o formă de cointeresare nemijlocită faţă de realizarea şi depăşirea producţiilor. Se întăresc astfel responsabilitatea şi exigenţa faţă de folosirea integrală a pământului, a bazei tehnico-materiale, a forţei de muncă, interesul pentru promovarea experienţei înaintate şi a ultimelor cuceriri ale ştiinţei, permanenta preocupare pentru a aplica in practică acele metode eficiente de producţie care să conducă la obţinerea unor recolte tot mai mari atît in sectorul vegetal cît şi in zootehnie, concomitent cu întărirea şi perfecţionarea relaţiilor economice şi de producţie între toate unităţile care concură la realizarea recoltelor in cadrul amplului efort general al societăţii noastre socialiste pentru dezvoltarea accelerată, multilaterală a economiei naţionale şi creşterea nivelului de trai. Sunt, dealtfel, binecunoscute interesul şi atenţia deosebită de care se bucură agriculuţii din partea partidului şi si statului, a secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iniţiatorul unor profunde şi pozitive transformări revoluţionare în acest domeniu, în esenţă noua revoluţie agrară promovată de secretarul general urmăreşte o puternică dezvoltare şi intensificare a producţiei agroalimentare pe calea creşterii recoltelor medii, mai buna folosire a pămintului, modernizarea bazei materiale şi în final sporirea veniturilor celor ce muncesc pe ogoare, atît din unităţile de stat şi cooperatiste cît şi în gospodăriile ţării- ŞTEFAN DORGOŞAN (Continuare în pag. a V-a) Aşa cum se înfăţişează în această dimineaţă, strălucind sub un soare cu dinţi, oraşul Miercurea Ciuc este fascinant. Construcţii inalte, respirind stil şi elegantă, par a cobori, odată cu străzile pe care le străjuiesc, spre ceea ce localnicii numesc — astăzi — centru. Precizarea nu este întimplatoare şi cetăţenii oraşului nu uită niciodată s-o facă, pentru că Miercurea Ciuc va avea, cit de curind, un nou centru. Un centru impozant, aşa cum se cuvine reşedinţei unui judeţ al cărui rol in viaţa patriei este din ce in ce mai important. Noul, centru va reuni dintr-un inspirat ansamblu arhitectonic — sediul politico-administrativ, Palatul culturii, o piaţă vastă, spaţii comerciale moderne, un hotel de mare capacitate şi, evident, locuinţe — aproape 5 000 de noi apartamente. Dar, pină cind noul centru civic, aflat acum in miinile de nădejde ale constructorilor, va fi gata, să ne întoarcem in actualul centru... Miercurea Ciuc, te convingi aici, este o cetate foarte veche şi foarte... nouă în acelaşi timp. In încăperile muzeului, aflăm data de naştere a aşezării: un cartier aparţinător, Şumuleu, apare menţionat in , acte incă din 1332 , oraşul propriu-zis este atestat documentar in 1658. Prin 1611—1612 chiar pe locul in care ne aflăm, se construieşte o cetate. Prima cetate. Vechimea documentelor este impresionantă , dar nu despre această primă cetate zidită aici vrem să vorbim, ci despre noua cetate, cetatea albă şi strălucitoare ce se înfăţişează azi ochilor, a cărei istorie este, cel puţin, la fel de impresionantă ca şi cea a străvechii cetăţi. Pentru că ce poate fi mai impresionant decit să porneşti practic de la zero şi să ridici o citadelă a industriei moderne . Pentru a afla data naşterii noii cetăţi nu mai este nevoie să cercetăm, arhivele ne-o poate spune orice locuitor — este aceeaşi cu data de naştere a noului destin al întregii patrii, 23 August 1944. Fierbintea zi de august a marcat şi pentru oraşul de la izvoarele Oltului începutul unei vieţi noi. Oamenii şi-au reciştigat libertatea şi odată cu ea demnitatea. Stăpini in ţara lor, şi-au regăsit vocaţia de ctitori. Miercurea Ciuc era o localitate mică, fără însemnătate economică, asemănătoare autor altor localităţi de pe harta ţării. Oraşul trăia mai mult din amintiri — aici a fost ridicată, cindva, cu secole in urmă, o cetate, a fiinţat şi o tipografie vestită in toată Transilvania... Cindva... 23 August 1944 a însemnat momentul începerii unei alte istorii — istoria contemporană. O altă dată de neuitat pentru întreaga tară, anul 1965, dată cind In fruntea partidului şi a ţării este ales tovarăşul Nicolae Ceauşescu marchează momentul declanşării unei adevărate înfloriri a zonelor ce păreau, pină in August’44, sortite să rămină simple puncte menţionate pe hartă. In 1968, la, înfiinţarea judeţului Harghita, Miercurea Ciuc devine capitală. Centrul de reşedinţă al unui judeţ tinăr cu sarcini uriaşe pe linia dezvoltării sale economice, culturale, ştiinţifice... Tot ceea ce părea vis, tot ceea ce nu s-a putut împlini in secole prinde contur in mai puţin de două decenii. Chiar numărul locuitorilor este grăitor. Aşezarea ce nu putea o-MONICA ZVIRJINSCU (Continuare in pag. a IV-a) ANUL 40 AL LIBERTĂŢ MIERCUREA-CIUC cetatea muncii înfrăţite Foto: GHEORGHE CUCU ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Primăvara, un surîs de ghiocei şi tinereţe Mărţişorul este o obligaţie minusculă. Singura pe care o acceptăm fără încruntare. Ajungind, fără ocolişuri, pe reverul înduioşatelor noastre partenere de sentiment, el incorporează un mesaj şi transmite un fior de primăvară. Dealtfel, el este sincron şi contemporan primăverii, cind aceasta se comportă normal, nelenevind prin scoarţe de copac. Bărbaţii, cei mai documentaţi şi demni de crezare in aceste zile pentru că pe ei apasă greul, spun că primăvara chiar a venit. Depun mărturie tarabele din piaţa de flori, negustoria clandestină de ghiocei care se face pe orice gang. In parcuri,, dacă lipeşti urechea de o salcie sau de un rug de trandafir (atenţie că zgirie), auzi mişcarea sevei, uruitul îngrozitor al naturii care şi-a dat drumul la toate maşinăriile. Parcă urcă, din pămint spre cer, lungi divizii mecanizate. E semnul de putere al naturii, cea mai mare descărcare de energie a anului. Nu ştiu cit cheltuie natura să facă o frunză, dar frisonul primăverii ne clatină şi pe noi m oştenii vaporoase şi îndrăgostiri neplanificate. E o forţă care te împinge să comiţi neapărat ceva in tonul trandafirilor. Şi atunci, cumperi şi dăruieşti mărţişoare. Pe stradă, toate femeile, indiferent de virstă, poartă pe buze mărţişorul unui zimbet. E o cochetărie de priviri şi un flirt declarat şi jardat la şosea. Oferi o floare unei necunoscute şi nu primeşti, ca de obicei, o palmă. Lumea se îmbunează in zodia mărţişorului, devine accesibilă şi mă întreb dacă tratativele de pace n-ar trebui purtate primăvara de femei. Mărţişorul este o bijuterie de trei lei. Sunt şi mai scumpe, dar e bine să te faci că nu ştii. De obicei insă, mărţişorul e un ghiocel, o potcoavă (poartă un galop norocul dragostei), o pisicuţă, un coşar minjit de negrul de fum al cerului. Au apărut apoi girafe, elefanţi, tigri, cămile, şerpi boa, miei, măgăruşi, raţe, cocoşi, găini, bibilici. Toate purtind acelaşi fior şi sentiment. Ţi-l alegi după gust. De la o vreme, mărţişor poate fi orice. Snnt să aibă. Artizanii drăgălaşei bijuterii se întrec pe sine an de an, iar dacă natura comite in fiecare primăvară obositor de exact aceleaşi flori şi aceiaşi muguri, ei, meşterii, inventează mereu, ii trag înainte. Miine, poimiine ii vei dărui soţiei, legată in şnur, o minusculă râzătoare de bucătărie. Mărţişorul este cea mai frumoasă obligaţie din pragul aşteptatei primăveri. Dăruirtdu-l, chiar şi numai in gind, aducem şi noi, cu un pas mai aproape, anotimpul rozelor şi al privighetorii care cintă mereu reînnoita partitură- a dragostei. LUCIAN AVRAMESCU E Martie întîiul şi dragostea învinge întocmai ghiocelul, întîiul său sărut, se primenesc corole la-ntemeieri și curge prin vene înnoirea cu zboruri naîte-n lut... îmbobocirea iată, ne scapără sfioasă, clepsidra dulce-a clipei o răsturnăm ingind, se-nturnurează noaptea şi ziua-i mai frumoasă căci şopote nespuse se-aud reverberînd... Miei linguşiţi de cintec suspină în timpie, înmiresmarea ierbii dă clocot în temei, iubita mea, priveşte, doar dorul singur ştie să viscolească iarna - purificat altoi... E Martie intîlni şi-i clinchet de-nălţare, în Patrie lumina mi se cunună drept, in darul dimineţii sosesc mii de cotoare... E anotimpul vieţii... Cu cintec, îl aştept... THEODOR RAPAN ■J PROBLEMELE ŞCOLII VĂZUTE DIN BANCĂ • ŞCOALA ŞI FAMILIA - O RĂSPUNDERE UNICĂ • REDEVENIŢI PENTRU O CLIPĂ ELEV • O LUME PENTRU 16 ANI • SPUNE CIT CHELTUIEŞTITM. PAGINA A 2-A PRIMA MICROOŢELĂRIE ELECTRICĂ ŞCOLARĂ DIN ŢARA NOASTRĂ In municipiul Tîrgovişte an globale avut loc de curind o premieră în domeniul siderurgiei. Nu insă la combinatul de profil din localitate, aşa cum s-ar putea crede, ci la Liceul industrial nr. 4, pe care ii patronează. Este vorba despre punerea în funcţiune a primei microoţelării electrice şcolare din ţara noastră. Concepută de un colectiv de cadre didactice, oţelăria, în proiectul căreia sunt maie absolvenţilor şcolii de maiştri, reprezintă un exemplu concludent al gradului de integrare a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Ea este dotată cu un cuptor electric cu inducţie, de 100 kg, pentru microproducţie şi cercetare, o instalaţie electrică de topire sub zgură şi un laborator pentru analiza chimică a oţelurilor Realizind prin microproducţie piese şi lingouri de oţel şi fontă, elevii au posibilitatea să efectueze cercetări şi experimentări de tehnologii noi, de noi mărci de oţeluri, cu calităţi fizicomecanice superioare. începind din acest an, la microoţelăria tîrgovişteană fac practică şi studenţi ai Facultăţii de metalurgie de la politehnica bucureșteană. VIATA ÎNTRE DOUA SEDINJE . SATUL ROMÂNESC ARE NEVOIE, IN PRIMUL RIND, DE TINERI • TINERI LA PRIMUL INTERVIU • ANCHETA PAGINII • DE LA O INTIMPLARE LA ALTA PAGINA A 3-A