Scînteia Tineretului, octombrie 1988 (Anul 44, nr. 12233-12258)

1988-10-01 / nr. 12233

Cronică de întrecere . Acţiunile iniţiate de colectivul întreprinderii Mecanice Sadu, judeţul Grorj, în direcţia mai bunei gospodăriri a materialelor şi materiilor prime s-au concretizat în economisirea, de la începu­tul anului, a 102 tone metal, aproape 800 MWH energie electrică şi 16 000 mc gaze naturale. Au fost de asemenea înscrise în con­tul de economii substanţe chimice diverse evaluate la circa 400 000 lei, granule din mase plastice în valoare de peste 1,3 milioane lei, factori ce au condus la înregistrarea unei înalte eficienţe a activităţii productive.­­ Energeticienii întreprinderii „Electrocentrale-Porţile de Fier“, unitate distinsă de patru ori cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“, au produs in perioada care a trecut din acest an o cantitate de energie electrică pentru care în termocentrale s-ar fi consumat 2 milioane tone lignit, au depăşit cu circa 20 mili­oane lei sarcinile de plan la producţia-marfa industrială şi au înregistrat însemnate sporuri la productivitatea muncii, beneficiu, la alţi indicatori economici. Aceste realizări au fost obţinute ca urmare a materializării măsurilor din programul de organizare şi modernizare a producţiei şi proceselor tehnologice, fapt ce a condus la scurtarea termenelor de execuţie a lucrărilor de revi­zii şi reparaţii la agregatele planificate, la mai buna prelucrare a debitelor Dunării, Cernei, Motrului şi Tismanei, celorlalte cursuri de ape captate în cadrul Complexului hidrotehnic şi energetic Cerna-Motru-Tismana, precum şi a potenţialurilor lacurilor de acumulare de la Gura Văii, Ostrovul Mare, Valea lui Iovan şi Valea Mare, pe Motru. (Agerpres) Proletari din toate ţările, unîți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 1 OCTOMBRIE 1988 ANUL XLIV SERIA I­ Nr. 12 233 6 PAGINI 50 BANI SIMBĂTA ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR ŞI SARCINILOR TRASATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU O CONDIŢIE ESENŢIALĂ A PERFORMANŢEI: ELIMINAREA PRODUSELOR NERENTABILE Citim cartea de vizită a întreprinderii de Prelucrare a Lemnului „23 August“ din Tg. Mureş in sala de expoziţie. Produsele de aici, comparate cu cele văzute in cataloagele de prezentare ale unor renumite firme din lume, se impun. Nu ne mirăm deci aflînd că nu­mele întreprinderii în care sun­tem îşi lărgeşte tot mai mult aria de rezonanţă, nici că sar­cinile de producţie cresc de la an la an. La ora actuală peste 50 de firme din numeroase ţâri beneficiază de produsele rea­lizate aici, ca o măsură a a­­precierii priceperii făurarilor de mobilă tîrgmureşeni. Chiar in ziua documentării noastre, şi am fost avizaţi că asemenea secvenţe se pot întîlni des, în­treprinderea avea ca oaspeţi reprezentanţi ai unei cunos­cute firme de peste hotare. O „ospeţie“ importantă dacă rea­lizăm că aflîndu-ne la începu­tul trimestrului patru al anu­lui, paralel cu activitatea de îndeplinire a sarcinilor econo­mice pe acest an, apare tot mai dens în preocupările colectivu­lui pregătirea, înţeleasă in sensul larg al cuvîntului, a producţiei pentru anul viitor. Din discuţiile cu diverşi in­terlocutori reţinem ca deosebit de important modul în care fiecare muncitor ori specialist face din faima colectivului un crez şi o datorie de onoare con­vertite în produse m­ai­ com­petitive, intr-o­ variată gamă ,de tipuri de mobilier, venind prin aceasta în întimpinarea dorin­ţelor şi exigenţelor tot mai multor parteneri. „Abordăm întreaga activitate, relevă inginerul Ioan Bogdan, directorul tehnic al întreprin­derii, sub semnul înaltelor exi­genţe, orientări şi îndemnuri formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Tezele pentru a­­propiata Plenară a C.C. al P.C.R. Deviza sub care ac­ţionează toate compartimentele Eficienţa — obiectiv central al activităţii economice este : «mai mult, mai bun, din aceeaşi cantitate de material», întregul program de măsuri tehnico-organizatorice vizează economisirea materiei prime, materialelor utilizate în con­strucţia de mobilă, valorifica­rea superioară a acestora, eco­nomisirea energiei şi combusti­bilului, creşterea productivităţii muncii, diversificarea gamei de produse, realizarea exemplară a graficelor de producţie şi de livrare“. Reţinem că prin reorganiză­rile tehnologice şi moderniza­rea transportului intern se realizează importante canti­tăţi de produse peste plan, in timp ce costurile de producţie înregistrează substanţiale re­duceri. Executarea unor uti­laje şi maşini prin autodotare, reorganizarea liniilor de mon­taj, promovarea unei tehnolo­gii noi de uscare a cherestelei, a unor soluţii constructive noi şi altele se regăsesc în impor­tante sporuri de productivi­tate a muncii, oglindite in in­dicatorii de pian reliefaţi de către Rodica Genesi, şefa ser­viciului plan, care remarca un plus de aproape 6 milioane lei la producţia marfă, un plus de peste 7 milioane lei la bene­ficii, depăşirea cu aproape ju­mătate milion dolari a produc­ţiei destinate exportului pe re­laţia DC, care de fapt deţine ponderea în activitatea între­prinderii. Suma măsurilor luate în di­recţia perfecţionării activităţii este ilustrată de două cifre. Faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut, cheltuielile la 1000 lei producţie marfă au scăzut cu 101 lei, facilitînd, prin gos­podărirea eforturilor, economi­sirea a aproape 60 milioane lei. „Pe ansamblu, evidenţiază Ioan Bogdan, desfăşurăm o ac­tivitate pozitivă. Ea se oglin­deşte şi în beneficiile de care putem vorbi. Dar iată că nu ne putem mulţumi cu activitatea de ansamblu. In cadrul acestui MIRCEA BORDA (Continuare în pag. a V-a) CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ, EXEMPLAR DESFĂŞURATĂ FRONT LARG DE ACŢIUNE LA CULES ŞI INSAMINŢĂRI Dimineaţă de toamnă, senină, frumoasă, în Cimpia Transilva­niei. O zi, ca multe altele, in calendarul bogat al anotimpului, cu un front larg de acţiune la culesul roadelor şi semănat. Pe Valea Someşului Mic, acolo unde sunt localizate terenurile Staţiunii Didactice Experimen­tale Cluj-Napoca,­­activitatea in cimp începe foarte devreme. Ci­teva sute de elevi şi studenţi se îndreaptă grăbiţi spre punctele de lucru. Primele grupuri se o­­presc la staţia de sortare a car­tofilor. Ceilalţi işi continuă drumul spre lanurile de porumb. Liniştea este­ întreruptă de un şir lung de camioane şi remorci, care îşi aşteaptă rindul la în­cărcat. In apropiere, o formaţie de trei semănători finalizează semănatul orzului. Forţele sunt distribuite in funcţie de volu­mul­­ şi importanţa lucrărilor e­­fectuate. Un ultim grup de e­­levi părăseşte şoseaua îndrep­­tindu-se spre ferma pomicolă. Aroma dulce, îmbietoare a fruc­telor se resimte puternic în creasta dealurilor ruginii. Ne interesăm de mersul ge­neral al activităţii, de rezultate­le obţinute pînă acum. Infor­maţiile le primim de la ingine­rul Horia Ceteanu, directorul staţiunii. „Semănatul orzului se va încheia in cursul acestei zile. Intr-o zi-două suntem­ gata , şi cu recoltatul cartofilor, respec­tiv, al hameiului. La porumb, am început doar de citeva zile. Acţionăm diferenţiat, în raport de hibrizii cultivaţi şi gradul de maturizare al boabelor. Le­gumele sunt adunate aproape integral din cimp, transportul acestora efectuindu-se cu maxi­mă operativitate. Tot acum se strîng şi ultimele cantităţi­ de fînuri. Vor urma însilozările“. Primul popas îl efectuăm la staţia de sortare a cartofilor. Aici se condiţionează şi însilo­­zează sămînţa pentru producţia anului viitor. Un adevărat mun­te de cartofi­, care însumează citeva sute de tone. Coordona­rea activităţii este asigurată de Liviu Vlaic, şeful fermei horticole. „După cum se poa­te observa, avem o producţie bună, în jur de 20 tone la hec­tar. Deşi am avut o secetă pre­lungită, tuberculii sunt bine dez­voltaţi. Elevii ne sunt de un real ajutor“. Pătrundem în spaţiile subtera­ne ale silozului de cartofi. Or­dine şi curăţenie desăvirşite, organizare aproape perfectă a transportului, grijă deosebită faţă de utilizarea raţională a spaţiilor existente. Este un du­­te-vino permanent, a cărui in­tensitate creşte de la o oră la alta. Zgomotul tractoarelor ne anunţă că au sosit deja primele transporturi de cartofi din cimp. Rulajul activităţii din staţia de sortare este maxim. Nu poţi să nu apreciezi efortul­­ elevilor Liceului industrial „Clujana“ LOAN GAVRA (Continuare în pag. a V-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul pescuitului şi economiei maritime al Republicii Islamice Mauritania Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Dah Ould Cheikh, ministrul pescuitului şi economiei mariti­me al Republicii Islamice Ma­uritania, care efectuează o vi­zită in tara noastră. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise cu acest pri­lej un mesaj de prietenie şi un salut cordial din partea pre­şedintelui Comitetului Militar de Salvare Naţională, şef al statului Republica Islamică Ma­uritania, Maaouya Ould Sid’ Ahmed Taya, iar poporului ro­mân urări de succes în dez­voltarea economico-socială a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis­­şefu­lui statului mauritanian salutul său, împreună cu cele mai bune urări de progres şi prosperitate pentru poporul Mauritaniei. In timpul primirii au fost relevate bunele raporturi de prietenie şi colaborare existente intre România şi Mauritania, exprimindu-se dorinţa de a se extinde şi intensifica în conti­nuare aceste legături, in spiri­tul înţelegerilor convenite cu prilejul întilnirilor şi convorbi­rilor la nivel înalt. In acest cont­ext, au fost puse în evi­denţă posibilităţile de dezvol­tare a conlucrării dintre cele două ţări pe plan economic, subliniindu-se însemnătatea ini­ţierii unor acţiuni concrete, menite să asigure valorificarea superioară a potenţialului de care dispun ţările noastre, pro­movarea unor noi forme de co­operare inclusiv in pescuitul oceanic, pregătirea şi perfecţio­narea cadrelor în acest do­meniu. La primire a participat Paula Prioteasa, ministrul industriei alimentare. A fost de față Cheikh Moha­med Fadhel Kane, ambasado­rul Mauritaniei la București. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe ambasadorul Republicii Isla­mice Pakistan, Ghulan Rabbani, în vizită de rămas bun, in le­gătură cu încheierea misiunii sale în ţara noastră. Ambasadorul pakistanez a exprimat calde mulţumiri pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu pentru sprijinul ce i-a fost a­­cordat in îndeplinirea manda­tului său in România. Calitatea învăţămîntului depinde, în primul rînd, de noi iNVĂŢĂMlNTUL SUPERIOR ECONOMIC, LA DEBUT DE AN UNIVERSITAR ....Puterea stă in ştiinţă, in­capacitatea omului de a crea, de a cunoaşte şi a mocafica continuu, în folosul său, al pro­gresului, întreaga dezvoltare“. Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, rostite, cu prilejul deschiderii noului an de învă­­ţământ, la marea adunare popu­lară din Timişoara, exprimă un mare adevăr : legătura funda­mentală care există, în mod o­­biectiv, între progresul econo­miei naţionale şi nivelul de cu­noştinţe al oamenilor muncii, între dezvoltarea societăţii şi cea a ştiinţei. Pornind de aici, rolul pe care-l dobîndeşte în­­văţămîntul universitar în pre­gătirea specialiştilor de miine, a celor care se vor afla, nu ,peste mult timp, la pupitrul de comandă al Viitorului, spo­reşte considerabil. Se tinde şi aici spre trecerea la o nouă ca­litate, mergind pe ideea că dezvoltarea fără precedent a forţelor de producţie, implica­rea tot mai puternică a revo­luţiei ştiinţifico-tehnice în via­ţa societăţii, exigenţele mereu crescînde ale producţiei im­pun cu necesitate asigurarea unor cadre bine pregătite, ca­pabile să aplice în practică cele învăţate la orele de curs, semi­­narii, lucrări de laborator. Cu un suflu nou, hotărită să răs­pundă înaltelor comandamente ce-i stau în faţă, şi-a început activitatea, in noul an universi­tar, Academia de Studii Eco­nomice, pepinieră a viitorilor economişti ai economiei naţio­nale. Stăm de vorbă cu tova­răşul profesor universitar doc­tor Dumitru Pugna, prorector al A.S.E. — Stimate tovarăşe prorec­tor, sub ce auspicii a început noul an universitar în institutul dumneavoastră ? — Sub auspicii favorabile, determinate de faptul că in prima parte a anului calenda­ristic au apărut o serie de do­cumente de partid, care toate abordează, într-un fel sau al­tul, rolul însemnat al învăță­­mîntului în general şi — dacă avem în vedere că marea lor majoritate se referă la proble­matica economiei — ele au in- acat '' nemijlocit perfecţionarea conţinutului pregătirii viitori­lor economişti. In rindul aces­tor documente se remarcă Te­zele din aprilie, care reprezintă şi pentru invâţămîntul econo­mic un tezaur de idei, de o­­rientări care jalonează pregă­tirea specialiştilor de miine ai economiei. — Care sunt exigenţele care se impun (pornind de la rea­lităţile vieţii economico-so­­ciale) în pregătirea acestora ? — Ţinind seama de comple­xitatea tot mai mare a econo­miei noastre, ca urmare a dez­voltării sale, de necesitatea perfecţionării continue a mo­dului de conducere, organizare şi planificare a economiei na­ţionale, rolul economistului în producţie creşte şi va continua să crească. El este chemat tot mai mult să analizeze, să se­lecteze, să dea informaţii reale despre evoluţia fenomenelor e­­conomice, să participe efectiv la fundamentarea deciziilor, în­deosebi a celor de la nivelul unităţilor economice. Aceasta implică o pregătire mai largă, o cunoaştere nu numai strictă a specialităţii­­ de economist in domeniul organizării, con­ducerii, planificării, financiar, contabil — ci o cunoaştere a ansamblului disciplinelor care asigură o pregătire multilate­rală, a aşa-numitelor discipline fundamentale economice. In contextul actual si in viitor, un economist care nu va stapini bine tehnica de calcul, statis­tica, contabilitatea, finanţele şi, evident, teoria economică, e­­conomia politică, ştiinţele so­ciale, nu va putea face faţă cerinţelor tot mai complexe ale economiei naţionale. In altă ordine de idei, nu de mult, se­cretarul general al partidului se referea la rolul limbilor străine în pregătirea, generală a tinerilor , aplicat acest lucru la economişti, consider că un absolvent al A.S.E. nu-şi poate desfăşura activitatea fără cu­noaşterea a cel puţin două MARINA ALMAŞAN (Continuare in pag. a III-a) ADEZIUNE UNANIMĂ LA POLITICA INTERNĂ ŞI EXTERNĂ A PARTIDULUI NOSTRU, LA POZIŢIA CONSTRUCTIVĂ A STATULUI ŞI GUVERNULUI ROMÂN Sesiunea comună a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca ÎN PAGINA A 3-A SPIRITUL REVOLUŢIONAR — FORŢA MOTRICE A ÎNFĂPTUIRII MARILOR NOASTRE IDEALURI ŞI ASPIRAŢII Strălucită sinteză şi pers­pectivă a problematicii com­plexe a actualului stadiu de dezvoltare a patriei noastre, a direcţiilor de acţiune in ve­derea Înfăptuirii exemplare a hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi­ Conferinţei Na­ţionale ale partidului, magis­trala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 apri­lie a.c. aduce o fundamen­tală contribuţie la aprofunda­rea unor probleme de majoră însemnătate pentru dezvolta­rea societăţii­ socialiste, con­stituind un Îndrumar de­­cea­ mai, înaltă, valoare teoretică, şi practică, pentru cunoaşte­rea­ temeinică­ şi rezolvarea a­­cestora in spiritul profund ştiinţific al ideologiei noastre revoluţionare. Aşa cum este cunoscut, in strategia complexă a parti­dului nostru de dezvoltare şi perfecţionare continuă a tu­turor laturilor vieţii sociale, activitatea ideologică şi po­­litico-educativă ocupă un loc de primă importanţă. Cu atît mai mult, in cadrul muncii şi vieţii organizaţiilor U.T.C., al căror obiectiv funda­mental il constituie formarea şi educarea patriotică şi revo­luţionară a tinerilor prin muncă şi pentru muncă. Înnoirea curajoasă a gindirii şi acţiunii tineretului, perfec­ţionarea pregătirii lui poli­tice, profesionale, ştiinţifice­­ şi tehnice, culturale, promo­varea neabătută a spiritului revoluţionar în întreaga acti­­■ vitate sunt coordonate nece­­­­sare şi esenţiale. Iată de ce ne propunem astăzi să apro­fundam, în lumina magistra­lelor teze, indicaţii şi orien­­­­tări formulate de secretarul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceau­şescu, mo­dul in care se concretizează, în munca şi viaţa unei­­ mari organizaţii, de tineret — şi a­­nume organizaţia U.T.C. a ÎNTREPRINDERII DE MA­ŞINI GRELE DIN BUCU­REŞTI — cerinţele majore care vizează procesul vast şi complex de formare şi dez­voltare a conştiinţei socia­­­­liste a tinerilor, de afirmare în întreaga lor activitate a unui nou mod de a gindi şi trăi, de a conferi temei au­tentic adevărului că munca şi numai munca constituie cri­teriul suprem de evaluare a fiecăruia dintre noi — crite­riu real şi semnificativ, tot­odată, al participării anga­jate la uriaşul efort de con­strucţie şi de creaţie al între­gului popor. La dezbaterea noastră par­ticipă : Cristian Gavrilescu, lăcătuş­ mecanic, secretar ad­junct cu probleme organiza­torice, Ştefan Nicolau, for­­jor-tratamentist, secretar ad­junct cu probleme de propa­gandă, Vasile Manole, respon­sabil cu munca patriotică şi Mihaela Surpăţeanu, subingi­­neră, responsabila Comisiei profesional ştiinţifice in co­mitetul organizaţiei U.T.C. MUNCA - FACTOR MODE­LATOR ESENTAL AL PERSO­NALITĂŢII OMULUI NOU Din întreaga operă teore­tică şi practică a secretarului general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, se desprinde cu claritate ade­vărul că omul societăţii noas­tre — ca făuritor conştient al propriei sale istorii ,■— nu se raportează la o lume gata făcută, ci la o lume­ aflată in continuă devenire şi prefa­cere. Tran­sformind lumea, omul se transformă în fapt pe sine însuşi. Acest adevăr ca­pătă, in procesul de făurire a noii orinduiri, valenţe speci­fice. Pornind de la această realitate, partidul nostru evi­denţiază caracterul esenţial formativ, de modelare a o­mului nou, a activităţii prac­tice. „In întreaga activitate politico-educativă şi culturală de formare a omului nou tre­­buie —a arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să pornim de la dezvoltarea dragostei pen­tru muncă — factorul primor­dial a dezvoltării omenirii şi, îndeosebi, al formării omu­lui“. Pornind de la această strălucită teză formulată de secretarul general al partidu­lui, să conturăm pentru înce­put modul în care imperati­vele imediate ce decurg de aici sunt concretizate in pro­gramul de acţiune al organi­zaţiei de tineret de la I.M.G.B. Cristian Gavrilescu . Tre­buie să subliniez pentru în­ceput că toţi oamenii muncii, întregul nostru colectiv sunt puternic mobilizaţi de orien­tările şi indicaţiile trasate cu inaltă clarviziune de secreta­rul general al partidului, în­treprinderea noastră insăşi fi­ind, prin tot ceea ce ea re­prezintă astăzi in domeniul industriei grele, o grandioasă creaţie a „Epocii Nicolae Ceauşescu“. Prin contribuţia de inestimabilă valoare a to­varăşului Nicolae Ceauşescu munca a fost ridicată la ran­gul de criteriu etic definito­riu pentru conştiinţa şi atitu­dinea fiecărui om al muncii. A munci nu înseamnă astăzi numai a desfăşura o activi­tate concretă, ci presupune, totodată, afirmarea deplină a personalităţii, locul de muncă devenind de fapt un mediu social şi moral de realizare plenară. In acest sens, tova­răşul Nicolae Ceauşescu sub­liniază necesitatea de a se ac­ţiona în aşa fel incit „fiecare unitate economico-socială să devină un puternic centru, o cetate a producţiei, dar şi o cetate a educaţiei şi culturii, o cetate a luptătorilor revo­luţionari pentru construcţia socialismului şi comunismu­lui“. Mihaela Surpăţeanu . Mi-aş permite să intervin aici cu o precizare şi anume că sarci­­­niie ce se desprind pentru munca noastră, acum şi în perspectivă, vizează in mod direct calitatea şi eficienţa e­­fortului propriu. De aici , acţiunea­ necesară orientată spre ridicarea­­ nivelului de conştiinţă al tinerilor, educa­rea pentru participarea, con­trolul şi responsabilitatea so­cială a tinerilor de-a lungul întregului proces de produc­ţie. Pentru că, aşa cum relie­fa in mod strălucit secretarul general al partidului, „Acti­vitatea colectivelor de oa­meni ai muncii trebuie să se reflecte cu putere în produ­sele realizate“. Prestigiul mărcii fabricii constituie, în ultimă analiză, expresia nive­lului de conştiinţă al fiecă-EMILIA VASILIU (Continuare In pag. a lll-a) TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. m EXAMEN MPROFESIEI Amintirea unui fabulos subte­ran, în inima muntelui... Poarta masivă de stejar dincolo de care — un inimaginabil castel, monu­mentalele săli ale oglinzilor. Jocuri de umbră şi lumină pe care imaginaţia de copil le-a pus pe seama torţelor arămii, metamorfozîndu-le într-un atît de mult visat tărim al poveştii, al legendei. Amintirea muntelui de sare... — Tovarăşul director şi ingi­nerul şef sint in salină la ori­zontul III unde se fac deschi­derile. Dacă ziceţi că sinteţi de la ziar, staţi să vedem dacă e cineva la biroul geologic. Un tinăr atletic, cu un tricou galben, e aplecat peste nişte hărţi. Şterge linii şi le redese­­nează. Nu mă bagă in seamă. Reface un calcul, reuşeşte pro­babil căci se desprinde de coala de hîrtie şi descoperindu-mă : — Aşteptaţi pe cineva ? — Nu, cineva... adică da, dar tovarăşul director e jos în sali­nă și... cel care m-a condus. — Sunteți o cunoştință a din­­sului sau e o problemă de ser­viciu ? — Nu, sunt ziarist și aş vrea să mă conducă cineva în salină dacă e posibil. Am mai fost aici acum mulți ani, sau poate mi se pare, eram copil.­­— Eu cobor peste un sfert de oră...­­ Apoi ca într-un film fără co­loană sonoră înţelegerea se sta­bileşte prin gesturi : o caschetă prea mare, o salopetă prea scur­tă, iată una mai bună, legaţi-o aşa, lampa asta nu e încărcată, hai să le luăm pe astea două, par a răspunde la comenzi. Un autobuz înţesat de lume. Merge in sanatoriu, in fosta mină, ne urcăm. Ce sens are să mai aşteptăm maşina salinei sau basculanta de sare ? Farurile taie drum in galeria de coastă întunecată, prin care avansăm spre simburele de sare al muntelui. — Doriţi să vă spun ceva des­pre exploatare sau numai... vi­zitaţi ? — Ce vîrstă are sarea, e bade­niană ? Ironia de dinainte i se şterge de pe buze, se încruntă puţin, spune un „da sigur“ aproape timid, apoi tăcem pînă la cobo­­rire, suspectîndu-ne reciproc cu coada ochiului. — Asta aţi coborit-o in bucăţi şi aţi asamblat-o aici, nu-i aşa ? Simt că am trecut şi ultima probă şi „stăpinul adincurilor“ care mă însoţeşte „m-a iertat“ şi se simte chiar uşor vinovat că şi-a desconsiderat... „adver­sarul“. — Dacă nici asta nu v-a mi-RADU GEORGEESCU (Continuare in pag. a lll-a)

Next