Scînteia Tineretului, octombrie 1988 (Anul 44, nr. 12233-12258)
1988-10-01 / nr. 12233
Cronică de întrecere . Acţiunile iniţiate de colectivul întreprinderii Mecanice Sadu, judeţul Grorj, în direcţia mai bunei gospodăriri a materialelor şi materiilor prime s-au concretizat în economisirea, de la începutul anului, a 102 tone metal, aproape 800 MWH energie electrică şi 16 000 mc gaze naturale. Au fost de asemenea înscrise în contul de economii substanţe chimice diverse evaluate la circa 400 000 lei, granule din mase plastice în valoare de peste 1,3 milioane lei, factori ce au condus la înregistrarea unei înalte eficienţe a activităţii productive. Energeticienii întreprinderii „Electrocentrale-Porţile de Fier“, unitate distinsă de patru ori cu înaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“, au produs in perioada care a trecut din acest an o cantitate de energie electrică pentru care în termocentrale s-ar fi consumat 2 milioane tone lignit, au depăşit cu circa 20 milioane lei sarcinile de plan la producţia-marfa industrială şi au înregistrat însemnate sporuri la productivitatea muncii, beneficiu, la alţi indicatori economici. Aceste realizări au fost obţinute ca urmare a materializării măsurilor din programul de organizare şi modernizare a producţiei şi proceselor tehnologice, fapt ce a condus la scurtarea termenelor de execuţie a lucrărilor de revizii şi reparaţii la agregatele planificate, la mai buna prelucrare a debitelor Dunării, Cernei, Motrului şi Tismanei, celorlalte cursuri de ape captate în cadrul Complexului hidrotehnic şi energetic Cerna-Motru-Tismana, precum şi a potenţialurilor lacurilor de acumulare de la Gura Văii, Ostrovul Mare, Valea lui Iovan şi Valea Mare, pe Motru. (Agerpres) Proletari din toate ţările, unîți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 1 OCTOMBRIE 1988 ANUL XLIV SERIA I Nr. 12 233 6 PAGINI 50 BANI SIMBĂTA ÎN SPIRITUL ORIENTĂRILOR ŞI SARCINILOR TRASATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU O CONDIŢIE ESENŢIALĂ A PERFORMANŢEI: ELIMINAREA PRODUSELOR NERENTABILE Citim cartea de vizită a întreprinderii de Prelucrare a Lemnului „23 August“ din Tg. Mureş in sala de expoziţie. Produsele de aici, comparate cu cele văzute in cataloagele de prezentare ale unor renumite firme din lume, se impun. Nu ne mirăm deci aflînd că numele întreprinderii în care suntem îşi lărgeşte tot mai mult aria de rezonanţă, nici că sarcinile de producţie cresc de la an la an. La ora actuală peste 50 de firme din numeroase ţâri beneficiază de produsele realizate aici, ca o măsură a aprecierii priceperii făurarilor de mobilă tîrgmureşeni. Chiar in ziua documentării noastre, şi am fost avizaţi că asemenea secvenţe se pot întîlni des, întreprinderea avea ca oaspeţi reprezentanţi ai unei cunoscute firme de peste hotare. O „ospeţie“ importantă dacă realizăm că aflîndu-ne la începutul trimestrului patru al anului, paralel cu activitatea de îndeplinire a sarcinilor economice pe acest an, apare tot mai dens în preocupările colectivului pregătirea, înţeleasă in sensul larg al cuvîntului, a producţiei pentru anul viitor. Din discuţiile cu diverşi interlocutori reţinem ca deosebit de important modul în care fiecare muncitor ori specialist face din faima colectivului un crez şi o datorie de onoare convertite în produse mai competitive, intr-o variată gamă ,de tipuri de mobilier, venind prin aceasta în întimpinarea dorinţelor şi exigenţelor tot mai multor parteneri. „Abordăm întreaga activitate, relevă inginerul Ioan Bogdan, directorul tehnic al întreprinderii, sub semnul înaltelor exigenţe, orientări şi îndemnuri formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Tezele pentru apropiata Plenară a C.C. al P.C.R. Deviza sub care acţionează toate compartimentele Eficienţa — obiectiv central al activităţii economice este : «mai mult, mai bun, din aceeaşi cantitate de material», întregul program de măsuri tehnico-organizatorice vizează economisirea materiei prime, materialelor utilizate în construcţia de mobilă, valorificarea superioară a acestora, economisirea energiei şi combustibilului, creşterea productivităţii muncii, diversificarea gamei de produse, realizarea exemplară a graficelor de producţie şi de livrare“. Reţinem că prin reorganizările tehnologice şi modernizarea transportului intern se realizează importante cantităţi de produse peste plan, in timp ce costurile de producţie înregistrează substanţiale reduceri. Executarea unor utilaje şi maşini prin autodotare, reorganizarea liniilor de montaj, promovarea unei tehnologii noi de uscare a cherestelei, a unor soluţii constructive noi şi altele se regăsesc în importante sporuri de productivitate a muncii, oglindite in indicatorii de pian reliefaţi de către Rodica Genesi, şefa serviciului plan, care remarca un plus de aproape 6 milioane lei la producţia marfă, un plus de peste 7 milioane lei la beneficii, depăşirea cu aproape jumătate milion dolari a producţiei destinate exportului pe relaţia DC, care de fapt deţine ponderea în activitatea întreprinderii. Suma măsurilor luate în direcţia perfecţionării activităţii este ilustrată de două cifre. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cheltuielile la 1000 lei producţie marfă au scăzut cu 101 lei, facilitînd, prin gospodărirea eforturilor, economisirea a aproape 60 milioane lei. „Pe ansamblu, evidenţiază Ioan Bogdan, desfăşurăm o activitate pozitivă. Ea se oglindeşte şi în beneficiile de care putem vorbi. Dar iată că nu ne putem mulţumi cu activitatea de ansamblu. In cadrul acestui MIRCEA BORDA (Continuare în pag. a V-a) CAMPANIA AGRICOLĂ DE TOAMNĂ, EXEMPLAR DESFĂŞURATĂ FRONT LARG DE ACŢIUNE LA CULES ŞI INSAMINŢĂRI Dimineaţă de toamnă, senină, frumoasă, în Cimpia Transilvaniei. O zi, ca multe altele, in calendarul bogat al anotimpului, cu un front larg de acţiune la culesul roadelor şi semănat. Pe Valea Someşului Mic, acolo unde sunt localizate terenurile Staţiunii Didactice Experimentale Cluj-Napoca,activitatea in cimp începe foarte devreme. Citeva sute de elevi şi studenţi se îndreaptă grăbiţi spre punctele de lucru. Primele grupuri se opresc la staţia de sortare a cartofilor. Ceilalţi işi continuă drumul spre lanurile de porumb. Liniştea este întreruptă de un şir lung de camioane şi remorci, care îşi aşteaptă rindul la încărcat. In apropiere, o formaţie de trei semănători finalizează semănatul orzului. Forţele sunt distribuite in funcţie de volumul şi importanţa lucrărilor efectuate. Un ultim grup de elevi părăseşte şoseaua îndreptindu-se spre ferma pomicolă. Aroma dulce, îmbietoare a fructelor se resimte puternic în creasta dealurilor ruginii. Ne interesăm de mersul general al activităţii, de rezultatele obţinute pînă acum. Informaţiile le primim de la inginerul Horia Ceteanu, directorul staţiunii. „Semănatul orzului se va încheia in cursul acestei zile. Intr-o zi-două suntem gata , şi cu recoltatul cartofilor, respectiv, al hameiului. La porumb, am început doar de citeva zile. Acţionăm diferenţiat, în raport de hibrizii cultivaţi şi gradul de maturizare al boabelor. Legumele sunt adunate aproape integral din cimp, transportul acestora efectuindu-se cu maximă operativitate. Tot acum se strîng şi ultimele cantităţi de fînuri. Vor urma însilozările“. Primul popas îl efectuăm la staţia de sortare a cartofilor. Aici se condiţionează şi însilozează sămînţa pentru producţia anului viitor. Un adevărat munte de cartofi, care însumează citeva sute de tone. Coordonarea activităţii este asigurată de Liviu Vlaic, şeful fermei horticole. „După cum se poate observa, avem o producţie bună, în jur de 20 tone la hectar. Deşi am avut o secetă prelungită, tuberculii sunt bine dezvoltaţi. Elevii ne sunt de un real ajutor“. Pătrundem în spaţiile subterane ale silozului de cartofi. Ordine şi curăţenie desăvirşite, organizare aproape perfectă a transportului, grijă deosebită faţă de utilizarea raţională a spaţiilor existente. Este un dute-vino permanent, a cărui intensitate creşte de la o oră la alta. Zgomotul tractoarelor ne anunţă că au sosit deja primele transporturi de cartofi din cimp. Rulajul activităţii din staţia de sortare este maxim. Nu poţi să nu apreciezi efortul elevilor Liceului industrial „Clujana“ LOAN GAVRA (Continuare în pag. a V-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul pescuitului şi economiei maritime al Republicii Islamice Mauritania Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Dah Ould Cheikh, ministrul pescuitului şi economiei maritime al Republicii Islamice Mauritania, care efectuează o vizită in tara noastră. Preşedintelui Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise cu acest prilej un mesaj de prietenie şi un salut cordial din partea preşedintelui Comitetului Militar de Salvare Naţională, şef al statului Republica Islamică Mauritania, Maaouya Ould Sid’ Ahmed Taya, iar poporului român urări de succes în dezvoltarea economico-socială a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmisşefului statului mauritanian salutul său, împreună cu cele mai bune urări de progres şi prosperitate pentru poporul Mauritaniei. In timpul primirii au fost relevate bunele raporturi de prietenie şi colaborare existente intre România şi Mauritania, exprimindu-se dorinţa de a se extinde şi intensifica în continuare aceste legături, in spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul întilnirilor şi convorbirilor la nivel înalt. In acest context, au fost puse în evidenţă posibilităţile de dezvoltare a conlucrării dintre cele două ţări pe plan economic, subliniindu-se însemnătatea iniţierii unor acţiuni concrete, menite să asigure valorificarea superioară a potenţialului de care dispun ţările noastre, promovarea unor noi forme de cooperare inclusiv in pescuitul oceanic, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în acest domeniu. La primire a participat Paula Prioteasa, ministrul industriei alimentare. A fost de față Cheikh Mohamed Fadhel Kane, ambasadorul Mauritaniei la București. Ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan, Ghulan Rabbani, în vizită de rămas bun, in legătură cu încheierea misiunii sale în ţara noastră. Ambasadorul pakistanez a exprimat calde mulţumiri preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru sprijinul ce i-a fost acordat in îndeplinirea mandatului său in România. Calitatea învăţămîntului depinde, în primul rînd, de noi iNVĂŢĂMlNTUL SUPERIOR ECONOMIC, LA DEBUT DE AN UNIVERSITAR ....Puterea stă in ştiinţă, incapacitatea omului de a crea, de a cunoaşte şi a mocafica continuu, în folosul său, al progresului, întreaga dezvoltare“. Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, rostite, cu prilejul deschiderii noului an de învăţământ, la marea adunare populară din Timişoara, exprimă un mare adevăr : legătura fundamentală care există, în mod obiectiv, între progresul economiei naţionale şi nivelul de cunoştinţe al oamenilor muncii, între dezvoltarea societăţii şi cea a ştiinţei. Pornind de aici, rolul pe care-l dobîndeşte învăţămîntul universitar în pregătirea specialiştilor de miine, a celor care se vor afla, nu ,peste mult timp, la pupitrul de comandă al Viitorului, sporeşte considerabil. Se tinde şi aici spre trecerea la o nouă calitate, mergind pe ideea că dezvoltarea fără precedent a forţelor de producţie, implicarea tot mai puternică a revoluţiei ştiinţifico-tehnice în viaţa societăţii, exigenţele mereu crescînde ale producţiei impun cu necesitate asigurarea unor cadre bine pregătite, capabile să aplice în practică cele învăţate la orele de curs, seminarii, lucrări de laborator. Cu un suflu nou, hotărită să răspundă înaltelor comandamente ce-i stau în faţă, şi-a început activitatea, in noul an universitar, Academia de Studii Economice, pepinieră a viitorilor economişti ai economiei naţionale. Stăm de vorbă cu tovarăşul profesor universitar doctor Dumitru Pugna, prorector al A.S.E. — Stimate tovarăşe prorector, sub ce auspicii a început noul an universitar în institutul dumneavoastră ? — Sub auspicii favorabile, determinate de faptul că in prima parte a anului calendaristic au apărut o serie de documente de partid, care toate abordează, într-un fel sau altul, rolul însemnat al învățămîntului în general şi — dacă avem în vedere că marea lor majoritate se referă la problematica economiei — ele au in- acat '' nemijlocit perfecţionarea conţinutului pregătirii viitorilor economişti. In rindul acestor documente se remarcă Tezele din aprilie, care reprezintă şi pentru invâţămîntul economic un tezaur de idei, de orientări care jalonează pregătirea specialiştilor de miine ai economiei. — Care sunt exigenţele care se impun (pornind de la realităţile vieţii economico-sociale) în pregătirea acestora ? — Ţinind seama de complexitatea tot mai mare a economiei noastre, ca urmare a dezvoltării sale, de necesitatea perfecţionării continue a modului de conducere, organizare şi planificare a economiei naţionale, rolul economistului în producţie creşte şi va continua să crească. El este chemat tot mai mult să analizeze, să selecteze, să dea informaţii reale despre evoluţia fenomenelor economice, să participe efectiv la fundamentarea deciziilor, îndeosebi a celor de la nivelul unităţilor economice. Aceasta implică o pregătire mai largă, o cunoaştere nu numai strictă a specialităţii de economist in domeniul organizării, conducerii, planificării, financiar, contabil — ci o cunoaştere a ansamblului disciplinelor care asigură o pregătire multilaterală, a aşa-numitelor discipline fundamentale economice. In contextul actual si in viitor, un economist care nu va stapini bine tehnica de calcul, statistica, contabilitatea, finanţele şi, evident, teoria economică, economia politică, ştiinţele sociale, nu va putea face faţă cerinţelor tot mai complexe ale economiei naţionale. In altă ordine de idei, nu de mult, secretarul general al partidului se referea la rolul limbilor străine în pregătirea, generală a tinerilor , aplicat acest lucru la economişti, consider că un absolvent al A.S.E. nu-şi poate desfăşura activitatea fără cunoaşterea a cel puţin două MARINA ALMAŞAN (Continuare in pag. a III-a) ADEZIUNE UNANIMĂ LA POLITICA INTERNĂ ŞI EXTERNĂ A PARTIDULUI NOSTRU, LA POZIŢIA CONSTRUCTIVĂ A STATULUI ŞI GUVERNULUI ROMÂN Sesiunea comună a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca ÎN PAGINA A 3-A SPIRITUL REVOLUŢIONAR — FORŢA MOTRICE A ÎNFĂPTUIRII MARILOR NOASTRE IDEALURI ŞI ASPIRAŢII Strălucită sinteză şi perspectivă a problematicii complexe a actualului stadiu de dezvoltare a patriei noastre, a direcţiilor de acţiune in vederea Înfăptuirii exemplare a hotărîrilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 aprilie a.c. aduce o fundamentală contribuţie la aprofundarea unor probleme de majoră însemnătate pentru dezvoltarea societăţii socialiste, constituind un Îndrumar decea mai, înaltă, valoare teoretică, şi practică, pentru cunoaşterea temeinică şi rezolvarea acestora in spiritul profund ştiinţific al ideologiei noastre revoluţionare. Aşa cum este cunoscut, in strategia complexă a partidului nostru de dezvoltare şi perfecţionare continuă a tuturor laturilor vieţii sociale, activitatea ideologică şi politico-educativă ocupă un loc de primă importanţă. Cu atît mai mult, in cadrul muncii şi vieţii organizaţiilor U.T.C., al căror obiectiv fundamental il constituie formarea şi educarea patriotică şi revoluţionară a tinerilor prin muncă şi pentru muncă. Înnoirea curajoasă a gindirii şi acţiunii tineretului, perfecţionarea pregătirii lui politice, profesionale, ştiinţifice şi tehnice, culturale, promovarea neabătută a spiritului revoluţionar în întreaga acti■ vitate sunt coordonate necesare şi esenţiale. Iată de ce ne propunem astăzi să aprofundam, în lumina magistralelor teze, indicaţii şi orientări formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, modul in care se concretizează, în munca şi viaţa unei mari organizaţii, de tineret — şi anume organizaţia U.T.C. a ÎNTREPRINDERII DE MAŞINI GRELE DIN BUCUREŞTI — cerinţele majore care vizează procesul vast şi complex de formare şi dezvoltare a conştiinţei socialiste a tinerilor, de afirmare în întreaga lor activitate a unui nou mod de a gindi şi trăi, de a conferi temei autentic adevărului că munca şi numai munca constituie criteriul suprem de evaluare a fiecăruia dintre noi — criteriu real şi semnificativ, totodată, al participării angajate la uriaşul efort de construcţie şi de creaţie al întregului popor. La dezbaterea noastră participă : Cristian Gavrilescu, lăcătuş mecanic, secretar adjunct cu probleme organizatorice, Ştefan Nicolau, forjor-tratamentist, secretar adjunct cu probleme de propagandă, Vasile Manole, responsabil cu munca patriotică şi Mihaela Surpăţeanu, subingineră, responsabila Comisiei profesional ştiinţifice in comitetul organizaţiei U.T.C. MUNCA - FACTOR MODELATOR ESENTAL AL PERSONALITĂŢII OMULUI NOU Din întreaga operă teoretică şi practică a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se desprinde cu claritate adevărul că omul societăţii noastre — ca făuritor conştient al propriei sale istorii ,■— nu se raportează la o lume gata făcută, ci la o lume aflată in continuă devenire şi prefacere. Transformind lumea, omul se transformă în fapt pe sine însuşi. Acest adevăr capătă, in procesul de făurire a noii orinduiri, valenţe specifice. Pornind de la această realitate, partidul nostru evidenţiază caracterul esenţial formativ, de modelare a omului nou, a activităţii practice. „In întreaga activitate politico-educativă şi culturală de formare a omului nou trebuie —a arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să pornim de la dezvoltarea dragostei pentru muncă — factorul primordial a dezvoltării omenirii şi, îndeosebi, al formării omului“. Pornind de la această strălucită teză formulată de secretarul general al partidului, să conturăm pentru început modul în care imperativele imediate ce decurg de aici sunt concretizate in programul de acţiune al organizaţiei de tineret de la I.M.G.B. Cristian Gavrilescu . Trebuie să subliniez pentru început că toţi oamenii muncii, întregul nostru colectiv sunt puternic mobilizaţi de orientările şi indicaţiile trasate cu inaltă clarviziune de secretarul general al partidului, întreprinderea noastră insăşi fiind, prin tot ceea ce ea reprezintă astăzi in domeniul industriei grele, o grandioasă creaţie a „Epocii Nicolae Ceauşescu“. Prin contribuţia de inestimabilă valoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu munca a fost ridicată la rangul de criteriu etic definitoriu pentru conştiinţa şi atitudinea fiecărui om al muncii. A munci nu înseamnă astăzi numai a desfăşura o activitate concretă, ci presupune, totodată, afirmarea deplină a personalităţii, locul de muncă devenind de fapt un mediu social şi moral de realizare plenară. In acest sens, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea de a se acţiona în aşa fel incit „fiecare unitate economico-socială să devină un puternic centru, o cetate a producţiei, dar şi o cetate a educaţiei şi culturii, o cetate a luptătorilor revoluţionari pentru construcţia socialismului şi comunismului“. Mihaela Surpăţeanu . Mi-aş permite să intervin aici cu o precizare şi anume că sarciniie ce se desprind pentru munca noastră, acum şi în perspectivă, vizează in mod direct calitatea şi eficienţa efortului propriu. De aici , acţiunea necesară orientată spre ridicarea nivelului de conştiinţă al tinerilor, educarea pentru participarea, controlul şi responsabilitatea socială a tinerilor de-a lungul întregului proces de producţie. Pentru că, aşa cum reliefa in mod strălucit secretarul general al partidului, „Activitatea colectivelor de oameni ai muncii trebuie să se reflecte cu putere în produsele realizate“. Prestigiul mărcii fabricii constituie, în ultimă analiză, expresia nivelului de conştiinţă al fiecă-EMILIA VASILIU (Continuare In pag. a lll-a) TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. m EXAMEN MPROFESIEI Amintirea unui fabulos subteran, în inima muntelui... Poarta masivă de stejar dincolo de care — un inimaginabil castel, monumentalele săli ale oglinzilor. Jocuri de umbră şi lumină pe care imaginaţia de copil le-a pus pe seama torţelor arămii, metamorfozîndu-le într-un atît de mult visat tărim al poveştii, al legendei. Amintirea muntelui de sare... — Tovarăşul director şi inginerul şef sint in salină la orizontul III unde se fac deschiderile. Dacă ziceţi că sinteţi de la ziar, staţi să vedem dacă e cineva la biroul geologic. Un tinăr atletic, cu un tricou galben, e aplecat peste nişte hărţi. Şterge linii şi le redesenează. Nu mă bagă in seamă. Reface un calcul, reuşeşte probabil căci se desprinde de coala de hîrtie şi descoperindu-mă : — Aşteptaţi pe cineva ? — Nu, cineva... adică da, dar tovarăşul director e jos în salină și... cel care m-a condus. — Sunteți o cunoştință a dinsului sau e o problemă de serviciu ? — Nu, sunt ziarist și aş vrea să mă conducă cineva în salină dacă e posibil. Am mai fost aici acum mulți ani, sau poate mi se pare, eram copil.— Eu cobor peste un sfert de oră... Apoi ca într-un film fără coloană sonoră înţelegerea se stabileşte prin gesturi : o caschetă prea mare, o salopetă prea scurtă, iată una mai bună, legaţi-o aşa, lampa asta nu e încărcată, hai să le luăm pe astea două, par a răspunde la comenzi. Un autobuz înţesat de lume. Merge in sanatoriu, in fosta mină, ne urcăm. Ce sens are să mai aşteptăm maşina salinei sau basculanta de sare ? Farurile taie drum in galeria de coastă întunecată, prin care avansăm spre simburele de sare al muntelui. — Doriţi să vă spun ceva despre exploatare sau numai... vizitaţi ? — Ce vîrstă are sarea, e badeniană ? Ironia de dinainte i se şterge de pe buze, se încruntă puţin, spune un „da sigur“ aproape timid, apoi tăcem pînă la coborire, suspectîndu-ne reciproc cu coada ochiului. — Asta aţi coborit-o in bucăţi şi aţi asamblat-o aici, nu-i aşa ? Simt că am trecut şi ultima probă şi „stăpinul adincurilor“ care mă însoţeşte „m-a iertat“ şi se simte chiar uşor vinovat că şi-a desconsiderat... „adversarul“. — Dacă nici asta nu v-a mi-RADU GEORGEESCU (Continuare in pag. a lll-a)