Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)

1951-06-12 / nr. 2063

ANUL XX Nr. 2063 ! Marti 12 Iunie 1951 1j 4 PASiNI - 4 LEI Pentru buna întreţinere a locuinţelor!­­ Sub conducerea partidului, oamenii muncii fac să înflorească cu fiecare zi patria noastră dragă. Ei construiesc pen­tru a apăra pacea, pentru a face tot mai frumoasă viaţa poporului muncitor. Ei înalţă uzine, hidrocentrale, şcoli, spitale, case de locuit. La Reşiţa, Hunedoara, Oraşul Stalin, în Valea Jiului, etc. s’au construit cartiere întregi de locuinţe muncitoreşti. Dar cu toate noile construcţii de locu­inţe, nevoile mereu crescânde ale oame­nilor muncii încă nu pot fi complect aco­perite. Zeci de ani dearândul burghezia n’a construit decât locuinţe de speculă, fără nicio preocupare pentru trăinicia, buna amenajare şi salubritatea acestora. Un mare număr de case au fost distruse în timpul războiului. Rapida desvoltare industrială a ţării noastre în ultimii ani a făcut ca populaţia oraşelor să crească cu mult mai repede decât poate creşte în momentul de faţă ritmul de construire a noilor locuinţe. Populaţia oraşului Hune­doara, de pildă, a crescut de peste 8 ori din 1944 şi până azi. Se creează noi centre industriale, ca de pildă, Zemeş şi Şuţa Seacă, în regiuni înapoiate econo­­miceşte. Iată de ce avem şi vom mai avea de înfruntat greutăţi în ce priveşte asi­gurarea unor bune condiţiuni de locuit oamenilor muncii. Pentru a lichida îna­poierea economică a României, pentru a o industrializa, a întări puterea econo­mică a ţării noastre şi a spori capacitatea ei de apărare, pentru a apăra pacea şi independenţa naţională împotriva tâlha­rilor imperialişti, pentru a ridica nivelul de trai al celor ce muncesc, e nevoie ca cele mai însemnate investiţii să fie fă­cute în domeniul industriei grele. Cu toate acestea, planul cincinal pre­vede construirea a 2.800.000 m. p. de locuinţe pentru oamenii muncii, în va­loare de 43 miliarde lei. Este o nouă do­vadă a grijii partidului şi guvernului pentru bunăstarea oamenilor muncii. In statele capitaliste guvernele înves­tesc fonduri uriaşe în industria de răz­boi, fără să le pese de mizeria groaznică în care trăesc oamenii muncii de la care sunt jefuite aceste fonduri. La Londra, peste 3 milioane de locuitori n’au unde lo­cui, iar în Statele Unite milioane de şo­meri locuesc în blocuri infecte, lipsite de aer şi lumină, în cocioabe şi bordee dă­răpănate în care mişună şobolanii. Cine nu-şi aminteşte de vremurile în care şi în ţara noastră proprietarii bur­ghezi, ce se lăfăiau în palate luxoase cu zeci de camere, scoteau şapte piei de pe SDÎnarea omului muncitor căruia­­îi în­chiriau camere dărăpănate în subsoluri şi la mansarde ? Acestei exploatări neru­şinate i s’a pus capăt prin naţionalizarea marilor imobile. Aceste case au de­venit bun al poporului muncitor, ca şi fabricile şi uzinele. In blocurile şi locuinţele din cen­trul oraşelor, unde huzureau bogătaşii, locuiesc azi oameni ai muncii care din tată în fiu trăiseră doar în bordeie din mahalalele mărginaşe. Omul muncitor, care nu putea avea grijă de buna întreţinere a locuinţei atunci când proprietarul îl exploata ban­­diteşte şi-l putea oricând asvârli în stradă, îşi dă seama că astăzi, a îngriji fondul de locuinţe, această imensă avuţie a poporului, este o datorie patriotică. Reconstrucţia socialistă a oraşelor e o operă uriaşă, de lungă durată, care începe în perioada construirii socialismu­lui, se desfăşoară în perioada de trecere de la socialism la comunism şi continuă chiar în epoca comunismului. Această operă, care cere o puternică industriali­zare a ţării, presupune resurse financiare extrem de mari. Tocmai de aceea, para­lel cu acţiunea de construire a noilor lo­cuinţe, capătă o mare însemnătate îngri­jirea fondului existent de locuinţe, ferirea lor de distrugere, de degradare, menţine­rea lor într-o situaţie care să permită să fie folosite tât mai mult timp, adu­cerea lor treptată la un nivel mai înalt decât cel la care ni le-a lăsat burghezia. Mulţi cetăţeni, plini de răspundere pentru proprietatea socialistă, se îngri­jesc ca nişte adevăraţi gospodari de locuinţele naţionalizate, de casele în care locuesc. La Ploeşti, de pildă, casa de pe strada Pavlov Nr. 7, locuită de mai mulţi chiriaşi, este îngrijită pildui­tor. Unul dintre locatari are în mod deo­sebit grijă de păstrarea curăţeniei, de facerea la timp a micilor reparaţii, etc. Numeroase Sfaturi Populare îndrumă întreprinderile de locuinţe şi localuri să se preocupe de întreţinerea imobilelor în cât mai bună stare. Exemple în acea­stă direcţie sunt Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Stalin, din iniţiativa căruia o serie de locuinţe dis­truse au fost reparate şi date în folo­sinţă. Sunt însă şi cazuri de dezinteres faţă de fondul de locuinţe al statului, sunt cetăţeni pe care nu-i doare inima vă­zând că într’un colţ a început să cadă tencuiala, că s’a stricat tavanul sau un robinet de la baie. Asemenea reparaţii se pot face cu cheltueli puţine de către orice cetăţean, prelungindu-se viaţa casd cu ani şi ani de zile. Sunt cazuri de neglijenţă şi nepă­sare revoltătoare când unii locatari" lasă pivniţa să se umple de apă până ce pe­reţii prind igrasie, sau, aşa cum s’a în­tâmplat în imobilul din Bucureşti calea Moşilor Nr. 282, nu separă ţevile sparte, lasă să se distrugă duşumeiele. Fiecare om al muncii trebue să fie conştient de faptul că lipsa de grijă faţă de locuinţe poate să aducă statului, poporului, pa­gube uriaşe. Nicio îngăduinţă nu trebue arătată faţă de cei ce aduc locuinţele in stare de ruină! Sfaturilor Populare le revine răspun­derea de a veghea la păstrarea în bună stare a fondului de locuinţe. Ele tre­bue pe de o parte să aibă grijă, ca cetăţenii să facă la timp micile repara­ţii necesare în interiorul caselor, iar pe de altă parte întreprinderile de locuinţe şi localuri să facă reparaţiile exterioare. Experienţa Sovietelor ne arată cu câtă dragoste şi simţ de răspundere îngrijeşte poporul sovietic locuinţele. Unele Comitete Executive ale Sfatu­rilor Populare au subapreciat însă în­semnătatea îngrijirii şi întreţinerii lo­­cuinţelor. Unele Comitete Executive au cheltuit fondurile destinate reparării lo­cuinţelor cu o uşurinţă de neîngăduit. Re­paraţii care s’ar fi putut face eftin cu aju­torul unui mic colectiv de meşteri zidari, dulgheri, etc., închegat pe lângă întreprin­derea de locuinţe şi localuri, au fost date unor întreprinderi mari, cu însemnate chel­tueli de regie, ceea ce a ridicat cu , mult costul lor. Alte Comitete Executive dând dovadă de o călcare grosolană a disciplinei de stat au dat acestor fonduri alte destinaţii. Comitetul Executiv al Sfatului Popular orăşenesc Cluj are repartizat pentru anul în curs 18 milioane lei pentru reparaţii de locuinţe. Din acest fond nu s-au chel­tuit până în prezent decât circa 4 mili­oane lei. Este limpede că „economisirea“ banilor destinaţi reparaţiilor nu constitue de fapt nicio economie, ci dimpotrivă gră­beşte degradarea caselor care au nevoe apoi de reparaţii mult mai costisitoare. Tot atât de condamnabilă este pe de altă parte practica unor întreprinderi de locuinţe şi localuri care, în loc să între­prindă acţiuni de reparare temeinică a unor case, se mărginesc să se ocupe de aspectul exterior al caselor. In problema păstrării în bune condiţiuni a fondului de locuinţe, o deosebit de mare însemnătate are iniţiativa locală. Acolo unde există preocupare şi dragoste pentru păstrarea bunului obştesc, acolo se găsesc posibilităţi. Răspunderea multora dintre lipsurile semnalate revine Direcţiei Spaţiului Lo­cativ din Departamentul Gospodăriei Co­munale şi Industriei Locale, care s-a ocu­pat mai mult de problema repartizării spaţiului de locuit, neglijând problema atât de importantă a îngrijirii fondului de locuinţe şi a folosirii la maximum a re­surselor locale. Lunile de vară trebue folosite din plin în vederea desfăşurării unei largi acţiuni de reparare prin mijloace locale a locuin­ţelor. Comisiunilor Permanente de gospo­dărie comunală şi deputaţilor Sfaturilor Populare le revine un rol de mare impor­tanţă în mobilizarea cetăţenilor la această acţiune şi în controlarea bunei desfăşurări a acţiunii. Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare au datoria să vegheze ca între­prinderile de locuinţe şi localuri să-şi organizeze temeinic activitatea. Ele tre­bue să controleze îndeaproape activitatea acestor întreprinderi şi a administratori­lor de locuinţe, veghind ca­­cererile cetă­ţenilor să fie luate imediat în cercetare şi satisfăcute în măsura posibilităţilor existente. Sfaturile Populare trebue să asigure deasemeni materiale necesare cetăţenilor care vor singuri să-şi facă reparaţiile trebuincioase. Administratorii de locuinţe trebue să vegheze la buna întreţinere a imobilelor şi totodată să aibă o atitudine plină de atenţie faţă de cererile cetăţenilor, adu­­cându-le la cunoştinţa întreprinderii de locuinţe şi localuri, preocupându-se ca ele să fie satisfăcute cât mai grabnic. Comunişti, fiţi prin comportarea voas­tră exemplu de grijă pentru păstrarea în bună stare a locuinţelor, bun al poporu­lui muncitor, al statului celor ce muncesc ! Cetăţeni, îngrijiţi locuinţele! Combateţi orice manifestare de neglijenţă sau de ne­păsare faţă de păstrarea în bune condi­­ţiuni a acestei mari avuţii a poporului! Locuinţe pentru muncitori Pentru muncitorii feroviari din regio­nala C.F R. — Oraşul Stalin, s-a început construirea a 18 blocuri cu 72 aparta­mente. Pe măsură ce sunt terminate, apar­tamentele sunt date imediat o folosinţă. De curând, a fost inaugurat un bloc cu 4 apartamente. Colectivul de constructori, ajutat de muncitorii feroviari, şi-a luat angajamentul ca până la 23 August să termine 8 blocuri cu 32 apartamente. GH. PALIMARIU corespondent In vara anului trecut, pe strada Traian din oraşul Galaţi, pe locul unor case dă­râmate de către hitlerişti în timpul răz­boiului, s-a început construirea a trei blocuri pentru locuinţe muncitoreşti. De curând, o parte din cele 58 apartamente ale blocurilor au fost date în folosinţa a 19 fruntaşi în muncă, de la S. R. T.­­Galaţi. Printre aceştia se numără tovarăşul Fătulescu C. care a aplicat metoda sovie­tică de sudare a secţiilor şi blocsecţiilor la construcţia remorcherelor, intuitorul Petrescu Constantin, strungarul Constan­tin Ion, Bruker Ion, etc. PAUL MIRCESCU corespondent - ­ Organizarea muncii de agitaţie în campania agricolă de vară. (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA“: Sfatul Popular regional Galati să sprijine temeinic gospodăriile colec­tive! (pag. 2-a). Pentru terminarea grabnică a re­paraţiilor la S.M.T.­Bogdana. (pag. 2-a). In numărul de azi: Filmul românesc „Viaţa învinge“ în discuţia muncitorilor reşiteni. (pag. 2- a). Nota Guvernului U.R.S.S. adresată Guvernului U.S.A. în legătură cu tra­tatul de pace cu Japonia, (pag. 3-a), înaintea alegerilor din Franţa (pag. 3- a). Pentru o pace dreaptă cu Japonia ! (pag. 4-a). In preajma împlinirii unui an de la apariţia genialei lucrări a tovarăşu­» lui Stalin „Cu privire la marxism în lingvistică“.—­Interviewul preşedin­telui Academiei de Ştiinţe a U.R.SSi A. Nesmeianov. (pag. 4-a). Solemnitatea desvelirii monumentu­­lui marelui scriitor rus Maxim Gorkij (pag. 4-a). Pregătirile războinice din ţările Eu­­ropei Occidentale aduc foamete şi mi­zerie maselor muncitoare, (pag. 4-a). Creşte avântul întrecerii socialiste In industria petroliferă ! In schelele noastre petrolifere, muncitorii şi tehnicienii, conştienţi că fiecare sondă dată producţiei înainte de termen, fiecare tonă de ţiţei în plus, contribue la des,voltarea economiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, la creşterea forţelor păcii, intensifică întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor planului, pentru cât mai însemnate economii. __________________ Petroliştii din schela Bâicoi au terminat planul semestrial de foraj cu 30 zile înainte de termen PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii petrolişti din schela Băicoi au dobândit un însemnat succes în întrecerea socialistă: ei au reuşit să-şi termine cu 30 zile mai devreme planul semestrial de foraj" pe întreaga schelă, începând din ziua de 1 iunie ei forează în contul lunii iulie. Aplicarea pe scară întinsă a metodelor sovietice de foraj rapid constituie cheia succeselor petroliştilor din schela Băicoi. Conducerea schelei a introdus instala­ţiile pentru aplicarea metodelor sovietice — şi anume automatul tijei pătrate şi amortizorul Kornienko — la toate sondele în foraj din schelă. Acest însemnat succes se datoreşte în mare parte şi inroducerii carnetului de economii la sonde. Astfel, mai multe bri­găzi din această schelă, luptând să reali­zeze un bogat carnet de economii, au reuşit să foreze de două şi de trei ori mai mult faţă de prevederile planului. La sonda Nr. 900 de pildă, brigada de petrolişti a tovarăşului Scarlat Gheor­­ghe, care a introdus prima carnetul de economii în industria noastră petroliferă, a reuşit prin mobilizarea rezervelor interne ale sondei să obţină în luna Mai un avans la săpare de aproape 20 zile faţă de timpul de forare al sondei prevăzut în comanda geologo-chimică. In schelă, se aplică metoda stahanovistei sovietice Nina Nazarova de preluare în în­grijire socialistă a instalaţiilor de foraj. .Astfel a fost posibil ca în primul tri­mestru al anului, planul de foraj al schelei să fie depăşit cu 26,98 m l/p, iar în lunile Aprilie şi Mai cu 23,73%. Conducerea serviciului de foraj al schelei a urmărit îndeaproape să asigure comanda geologo-tehnică la toate sondele în foraj şi ca ea să fie respectată cu stric­teţe de către echipele de sondori. Deasemeni, petroliştii de la sondele în foraj au realizat până în prezent eco­nomii în valoare de peste 2 milioane lei, prin înfiinţarea unei baze de recondiţio­­nare a lanţurilor pentru mesele Rotary, prin folosirea rezervelor de tablă în locul batalelor căptuşite cu material lemnos, etc. Toate acestea au contribuit în mod sim­ţitor la creşterea producţiei de ţiţei, în luna Mai, planul de producţie al schelei Băicoi fiind realizat în proporție de 101,52%. Se extinde carnetul de economii la sonde BOLDEŞTI (de la trimisul nostru). — Cu câteva zile în urmă, comitetul de partid din schela Boldeşti a analizat în­tr’o şedinţă felul cum sunt duse la înde­plinire sarcinile de plan ce revin schelei. Analizându-se cauzele care au făcut ca schela să nu-şi poată îndeplini pe luna Mai sarcinile de plan la foraj, a ieşit la iveală că o mare răspundere în această privinţă o poartă nu numai conducerea secţiei de foraj în frunte cu inginerul Velicescu Titus, care nu a dus o luptă hotărîtă împotriva accidentelor tehnice, ci şi comitetul de partid din schelă, care nu a dus o temeinică muncă de lămurire pentru a întări lupta muncitorilor şi teh­nicienilor împotriva accidentelor teh­nice din schelă, aşa cum pune ca sarcină Hotărîrea partidului şi guvernului privi­toare la situaţia din industria noastră petroliferă. Hotărît să lichideze aceste lipsuri, comitetul de partid, a trecut la intensi­ficarea muncii politice pentru a ridica spiritul de răspundere al muncitorilor și tehnicienilor, luptând pentru a extinde pe scară cât mai largă în schelă, meto­dele sovietice — chezășie a succesului in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Rezultatele acestei munci nu au întâr­ziat să-şi arate roadele. Comuniştii din numeroase brigăzi au propus brigadieri­lor şi maiştrilor din echipele lor să ur­meze pilda brigăzii fruntaşe de la sonda Nr. 900 din Băicoi, şi să introducă car­nete de economii la sonde. Astfel, numai într’o singură zi, 5 brigăzi de sondori şi-au deschis carnete de economii Prin­tre primele brigăzi care au introdus acest carnet au fost: brigada condusă de ute­­mistul Ionescu Gheorghe dela sonda 802 care dela 28 Mai lucrează in contul lunii Iunie, brigada comunistului Nicorescu Ion dela sonda 713 care până în prezent are un avans de 8 zile faţă m­i­n.mur­ui de metri prevăzuţi în comanda geologo­­tehnică şi brigăzile dela sondele Nr. 728, 714, şi 803. Comuniştii din schela Boldeşti sunt hotărîţi să introducă şi la alte sonde carne­tul de economii, astfel ca până la sfârşitul lunii iunie, nicio sondă în foraj din schelă să nu rămână fără carnet de economii. Noi semnături se aştern zilnic pe Apelul pentru un Pact al Păcii In ziua de 6 iunie numărul total al semnăturilor strânse în regiunea Galaţi ajunsese la 410.050. Până la această dată în raionul Făurei semnaseră 41.100 cetăţeni, în raionul Galaţi 39.561 cetă­ţeni, în raionul Bujorul 35.845, în raio­nul Tulcea 64.218, în raionul Călmăţul 36.874, în raionul Brăila 36.644, în ra­ionul Măcin 36.191, iar în oraşele Ga­laţi şi Brăila 119.617 cetăţeni. In regiunea Dolj, până la 6 Iunie, 527.978 cetăţeni au semnat Apelul. In comuna Balş, unde s’au strâns 5825 semnături pe Apel, campania de strân­gere a semnăturilor a luat sfârşit. In a­ceasta comună o echipă fruntaşă a strâns 1420 semnături. Campania a­ luat sfâr­şit şi în comuna Intorsura unde s’au strâns pe Apel 2250 semnături. Siderurgiştii de la Reşiţa, vajnici luptă­tori pe frontul construirii socialismului, au semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu hotărîrea fermă de a apăra din toate puterile viaţa nouă, luminoasă, ce se construeşte în ţara noastră, împo­triva uneltirilor criminale ale imperia­liştilor americani şi englezi şi a slu­gilor lor titoiste. Alături de ei au sem­nat zeci de mii de cetăţeni din tot cu­prinsul raionului, până în ziua de 6 iu­nie strângându-se aci, pe Apelul Păcii, 66.348 semnături. Cu aceeaşi încredere deplină în victo­ria forţelor păcii au semnat Apelul toţi muncitorii şi tehnicienii oţelăriei spe­ciale şi ai fabricii de cărămizi refractare din cadrul Combinatului „Sovrommetal”­­Reşiţa. Acţiunea de strângere a semnăturilor continuă. (Agerpres). ARAD (de la corespondentul nostru). — Când difuzoarele de la fabrica „Teba’’ au anunţat dimineaţă începerea „schimbului păcii’’, majoritatea ţesătoarelor erau la jocurile lor de muncă. Printre primele care au venit la lucru a fost stahanovista Morar Elisabeta, care, împreună cu tova­răşele ei Szárközi Aurelia şi Zahan Roza­lia, lucrează la câte 60 de războaie fie­care. In ziua „schimbului păcii”, cele trei stahanoviste au dat peste program ţesă­turi din care se pot confecţiona 443 ro­chii. Medisch Hilda şi Vigh Rozalia, două din cele 10 fruntaşe care, urmând exem­plul stahanovistelor, lucrează la câte 30 de războaie, au produs, prima, cu 190 metri şi, a doua, cu 207 metri ţesături peste program, întreaga ţesătorie a dat în această zi 10.401 metri ţesături peste plan. „Noi nu am folosit încă toate posibili­tăţile pe care le avem de a da o produc­ţie tot mai sporită — a spus tovarăşa Szárközi Aurelia. De aceea, am hotărît să cerem direcţiei şi colectivului de tehni­cieni din uzina noastră să ne creeze con­diţii pentru a putea trece să lucrăm la mai multe războaie decât lucrăm în pre­zent. Acesta este răspunsul nostru hotărît pe care îl dăm imperialiştilor americani şi englezi, care caută să deslănţue un nou război mondial“. SCHIMBURI ALE PĂCII La ,,Teba“-Arad In întreprinderile ieşene In preajma încheierii campaniei de sem­nături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din numeroase întreprinderi ieşene au or­ganizat Vineri „schimburi ale păcii“, având ca obiective principale mărirea pro­ducţiei, lucru de cea mai bună calitate şi predarea maşinilor în cea mai perfectă stare. Pentru muncitorii fabricii „Textila Roşie”, ziua „schimbului păcii” a consti­tuit un minunat prilej de reafirmare a hotărîrii lor neclintite de a lupta fără preget pentru apărarea păcii şi a cuceri­rilor poporului nostru muncitor, împotriva imperialiştilor americani şi englezi, aţâ­ţători la război. In această zi, planul de producţie a fost depăşit cu 80 la sută la secţia ţesă­torie şi cu 66 la sută la filatură. Pe în­treaga întreprindere, planul a fost depăşit cu 18 la sută. S’au evidenţiat în mod de­osebit ţesătoarele Galina Nicolaiciuc şi Domnica Grigoraş şi filatoarele Anica So­­fronie şi Geta Popovici, care au realizat în această zi cele mai mari depăşiri de normă. La Atelierele C.F.R.-Nicolina, munci­torii s-au pregătit încă din ajun , ei au verificat maşinile, au pregătit sculele, ast­fel ca în „schimbul păcii” munca să se des­făşoare mai cu spor. Pe întreaga întreprindere, muncitorii din schimbul I şi-au depăşit planul în această zi cu 16,5 la sută. Din Uniunea Sovietică HIDROCENTRALE PE RÂURI MICI­­­ Mii de colhozuri din Uniunea Soviet­­ică construesc cu forţe proprii hidrocen­trale mici care vor folosi energia râurilor ce curg în apropierea lor Astfel, pe teritoriul regiunii Tambov curg două râuri mici: la Nord râul Tna cu apa puţin adâncă, iar la Sud râul Vorona. Raioanele din apropiere sunt bogate în păduri şi materiale de con­strucţie. Folosind aceste resurse locale colhozu­rile situate în apropierea râului Tna au început încă acum câţiva ani construirea unor hidrocentrale. La începutul anului acesta şase dintre ele au şi intrat în func­ţiune. Ca urmare, râul a devenit navi­gabil pe o porţiune de 150 km., colhozu­rile au căpătat apă din belşug, energia electrică eftină, s-au irigat întinse gră­dini şi livezi, au fost electrificate nu­­meroase ferme de vite şi mii de case colhoznice. Primăvara aceasta au început lucrările și pe râul Vorona. Dealungul lui se construesc zece hidrocentrale și nume­roase baraje cu ecluze care vor face râul navigabil. NOI TEATRE EN R. S. S. ARMEANĂ Istoria teatrului armean datează de secole. Dar primul teatru cu sediu fix a fost construit în Armenia abia sub pu­terea sovietică. Astăzi numai la Erevan, capitala repu­blicii, funcţionează 7 teatre de stat. Afară de aceasta, în centrul oraşului au fost reluate lucrările de construcţie la teatrul de operă şi balet, lucrări începute îna­inte de război. In raionul Stalin al oraşului va fi terminată în curând clădirea unui teatru de vară. Noi teatre şi cinematografe se con­struesc deasemenea în oraşele Stepano­­ran, Aştarak, Aparan, Martun precum și în alte centre raionale ale Armeniei CINEMATOGRAFE MOBILE PLUTITOARE Pe cursul şerpuit al unui râu din taiga pluteşte o barcă cu motor. Undeva la mal se zăreşte un sat. Barca acostează, iar din ea coboară un operator ducând cu el a­­paratul cinematografic, precum şi motorul demontabil al bărcii. Pe jos, cu căruţa sau cu maşina care vine să-l ia, operatorul se îndreaptă spre clubul satului unde este aşteptat cu nerăb­dare de către colhoznicii doritori de a ve­dea ultimele filme sovietice. După rularea filmului, operatorul pleacă din nou, spre alte sate , şi asta, începând din primele zile ale primăverii, până toamna târziu. Numai în regiunea Tomsk (Siberia) un număr de 16 cinematografe mobile pluti­toare deservesc satele din raioanele nor­dice ale regiunii. 200 MII COSITOARE NOI In regiunile de Sud ale Uniunii So­­vietice cositul fânului este in toi. Până la data de 5 iunie colhoznicii au cosit fânul de pe o suprafaţă de 3 milioane hectare, de două ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Colhozurile din Crimeea au şi îndepli­nit planul de cosit iar în Caucazul de Nord, în regiunea Povolje, în Kazahstan şi în celelalte republici din Asia Cen­trală şi Transcaucazia cositul este în plină desfăşurare. Cositul şi pregătirea fu­rajelor într’un timp atât de scurt se datoreşte in mare parte numărului spo­rit de maşini agricole perfecţionate cu care sunt înzestrate staţiunile de maşini şi tractoare. Numai anul acesta , M.T.­­urile sovietice au primit aproape 200 mii cositoare noi de înaltă productivitate, şi continuă să primească mereu noi şi noi maşini. IA LUPTA PENTRU PÂINEA POPORULUI! Au început treeratul rapiţei CONSTANŢA (de la corespondentul nos­tru). — Membrii gospodăriei colective „Flamura­ Roşie” din comuna Feştera, ra­ionul Medgidia au început treeratul rapi­ţei. Treeratul se face cu batoza şi trac­toarele dela S.M.T.­Cobadin. Echipa condusă de comunistul Ster­­mezan Ion din brigada 3-a de câmp, care a executat lucrările de recoltare a rapi­ţei, a început treetatul încă din ziua de 7 Iunie. Lucrând de zor, colectiviştii din această echipă au reuşit ca până în seara zilei de 9 iunie să treere 6 UU0 kg. ra­­piţă care au şi fost depozitate în maga­zia gospodăriei. Comuniştii Tudor Călin şi Dobre Leu, lucrând la batoză, au realizat câte două norme pe zi. U.T.M.-iştii Nicolae Vrânceanu, Ion Cornea, Ion Voinea care transportă rapiţa la batoze au depăşit şi ei normele. Strânsul şi treeratul rapiţei au mai în­ceput şi în comunele Sâmbăta Nouă, Cio­cârlia de Jos, Topologu, Casimcea, Valul lui Traian şi altele. Acolo unde vigilenţa de clasă e slabă BRAILA (de la corespondentul nostru).­Chiaburul Dumitru Gobeală din co­muna Scorţarul Vechi, raionul Brăila, a fost demascat nu de mult pentru sabotarea reparaţiilor la batoză. El a fost apoi obligat de Sfatul Popular al comunei să şi-o re­pare. De atunci însă, membrii Comitetului Executiv al Sfatului Popular din comună şi-au slăbit vigilenţa. Lipsa aceasta de vigilenţă a dat posi­bilitate chiaburului să făptuiască o nouă ticăloșie. Intr’o noapte el a distrus o magazie a sa pe care membrii Comite­tului Executiv al Sfatului Popular o identificaseră ca bună pentru inmagazina­­rea cerealelor. Descoperit din nou, Du­mitru Gobeată a fost obligat să refacă magazia fiind trimis în judecată pentru sabotaj. Pentru a nu se mai repeta asemenea cazuri atât organizaţia de bază cât şi membrii Comitetului Executiv al Sfatului Popular trebue să dea dovadă de mai multă vigilenţă pentru ca planurile tică­loase ale duşmanului de clasă să fie des­coperite încă înainte de a fi puse In aplicare.. A început secerişul orzului. In clişeu: Ţărani muncitori din comuna Tunari, regiu­nea Bucureşti, în prima zi a secerişului.

Next