Scȃnteia, iunie 1951 (Anul 20, nr. 2054-2079)
1951-06-12 / nr. 2063
ANUL XX Nr. 2063 ! Marti 12 Iunie 1951 1j 4 PASiNI - 4 LEI Pentru buna întreţinere a locuinţelor! Sub conducerea partidului, oamenii muncii fac să înflorească cu fiecare zi patria noastră dragă. Ei construiesc pentru a apăra pacea, pentru a face tot mai frumoasă viaţa poporului muncitor. Ei înalţă uzine, hidrocentrale, şcoli, spitale, case de locuit. La Reşiţa, Hunedoara, Oraşul Stalin, în Valea Jiului, etc. s’au construit cartiere întregi de locuinţe muncitoreşti. Dar cu toate noile construcţii de locuinţe, nevoile mereu crescânde ale oamenilor muncii încă nu pot fi complect acoperite. Zeci de ani dearândul burghezia n’a construit decât locuinţe de speculă, fără nicio preocupare pentru trăinicia, buna amenajare şi salubritatea acestora. Un mare număr de case au fost distruse în timpul războiului. Rapida desvoltare industrială a ţării noastre în ultimii ani a făcut ca populaţia oraşelor să crească cu mult mai repede decât poate creşte în momentul de faţă ritmul de construire a noilor locuinţe. Populaţia oraşului Hunedoara, de pildă, a crescut de peste 8 ori din 1944 şi până azi. Se creează noi centre industriale, ca de pildă, Zemeş şi Şuţa Seacă, în regiuni înapoiate economiceşte. Iată de ce avem şi vom mai avea de înfruntat greutăţi în ce priveşte asigurarea unor bune condiţiuni de locuit oamenilor muncii. Pentru a lichida înapoierea economică a României, pentru a o industrializa, a întări puterea economică a ţării noastre şi a spori capacitatea ei de apărare, pentru a apăra pacea şi independenţa naţională împotriva tâlharilor imperialişti, pentru a ridica nivelul de trai al celor ce muncesc, e nevoie ca cele mai însemnate investiţii să fie făcute în domeniul industriei grele. Cu toate acestea, planul cincinal prevede construirea a 2.800.000 m. p. de locuinţe pentru oamenii muncii, în valoare de 43 miliarde lei. Este o nouă dovadă a grijii partidului şi guvernului pentru bunăstarea oamenilor muncii. In statele capitaliste guvernele învestesc fonduri uriaşe în industria de război, fără să le pese de mizeria groaznică în care trăesc oamenii muncii de la care sunt jefuite aceste fonduri. La Londra, peste 3 milioane de locuitori n’au unde locui, iar în Statele Unite milioane de şomeri locuesc în blocuri infecte, lipsite de aer şi lumină, în cocioabe şi bordee dărăpănate în care mişună şobolanii. Cine nu-şi aminteşte de vremurile în care şi în ţara noastră proprietarii burghezi, ce se lăfăiau în palate luxoase cu zeci de camere, scoteau şapte piei de pe SDÎnarea omului muncitor căruiaîi închiriau camere dărăpănate în subsoluri şi la mansarde ? Acestei exploatări neruşinate i s’a pus capăt prin naţionalizarea marilor imobile. Aceste case au devenit bun al poporului muncitor, ca şi fabricile şi uzinele. In blocurile şi locuinţele din centrul oraşelor, unde huzureau bogătaşii, locuiesc azi oameni ai muncii care din tată în fiu trăiseră doar în bordeie din mahalalele mărginaşe. Omul muncitor, care nu putea avea grijă de buna întreţinere a locuinţei atunci când proprietarul îl exploata banditeşte şi-l putea oricând asvârli în stradă, îşi dă seama că astăzi, a îngriji fondul de locuinţe, această imensă avuţie a poporului, este o datorie patriotică. Reconstrucţia socialistă a oraşelor e o operă uriaşă, de lungă durată, care începe în perioada construirii socialismului, se desfăşoară în perioada de trecere de la socialism la comunism şi continuă chiar în epoca comunismului. Această operă, care cere o puternică industrializare a ţării, presupune resurse financiare extrem de mari. Tocmai de aceea, paralel cu acţiunea de construire a noilor locuinţe, capătă o mare însemnătate îngrijirea fondului existent de locuinţe, ferirea lor de distrugere, de degradare, menţinerea lor într-o situaţie care să permită să fie folosite tât mai mult timp, aducerea lor treptată la un nivel mai înalt decât cel la care ni le-a lăsat burghezia. Mulţi cetăţeni, plini de răspundere pentru proprietatea socialistă, se îngrijesc ca nişte adevăraţi gospodari de locuinţele naţionalizate, de casele în care locuesc. La Ploeşti, de pildă, casa de pe strada Pavlov Nr. 7, locuită de mai mulţi chiriaşi, este îngrijită pilduitor. Unul dintre locatari are în mod deosebit grijă de păstrarea curăţeniei, de facerea la timp a micilor reparaţii, etc. Numeroase Sfaturi Populare îndrumă întreprinderile de locuinţe şi localuri să se preocupe de întreţinerea imobilelor în cât mai bună stare. Exemple în această direcţie sunt Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Stalin, din iniţiativa căruia o serie de locuinţe distruse au fost reparate şi date în folosinţă. Sunt însă şi cazuri de dezinteres faţă de fondul de locuinţe al statului, sunt cetăţeni pe care nu-i doare inima văzând că într’un colţ a început să cadă tencuiala, că s’a stricat tavanul sau un robinet de la baie. Asemenea reparaţii se pot face cu cheltueli puţine de către orice cetăţean, prelungindu-se viaţa casd cu ani şi ani de zile. Sunt cazuri de neglijenţă şi nepăsare revoltătoare când unii locatari" lasă pivniţa să se umple de apă până ce pereţii prind igrasie, sau, aşa cum s’a întâmplat în imobilul din Bucureşti calea Moşilor Nr. 282, nu separă ţevile sparte, lasă să se distrugă duşumeiele. Fiecare om al muncii trebue să fie conştient de faptul că lipsa de grijă faţă de locuinţe poate să aducă statului, poporului, pagube uriaşe. Nicio îngăduinţă nu trebue arătată faţă de cei ce aduc locuinţele in stare de ruină! Sfaturilor Populare le revine răspunderea de a veghea la păstrarea în bună stare a fondului de locuinţe. Ele trebue pe de o parte să aibă grijă, ca cetăţenii să facă la timp micile reparaţii necesare în interiorul caselor, iar pe de altă parte întreprinderile de locuinţe şi localuri să facă reparaţiile exterioare. Experienţa Sovietelor ne arată cu câtă dragoste şi simţ de răspundere îngrijeşte poporul sovietic locuinţele. Unele Comitete Executive ale Sfaturilor Populare au subapreciat însă însemnătatea îngrijirii şi întreţinerii locuinţelor. Unele Comitete Executive au cheltuit fondurile destinate reparării locuinţelor cu o uşurinţă de neîngăduit. Reparaţii care s’ar fi putut face eftin cu ajutorul unui mic colectiv de meşteri zidari, dulgheri, etc., închegat pe lângă întreprinderea de locuinţe şi localuri, au fost date unor întreprinderi mari, cu însemnate cheltueli de regie, ceea ce a ridicat cu , mult costul lor. Alte Comitete Executive dând dovadă de o călcare grosolană a disciplinei de stat au dat acestor fonduri alte destinaţii. Comitetul Executiv al Sfatului Popular orăşenesc Cluj are repartizat pentru anul în curs 18 milioane lei pentru reparaţii de locuinţe. Din acest fond nu s-au cheltuit până în prezent decât circa 4 milioane lei. Este limpede că „economisirea“ banilor destinaţi reparaţiilor nu constitue de fapt nicio economie, ci dimpotrivă grăbeşte degradarea caselor care au nevoe apoi de reparaţii mult mai costisitoare. Tot atât de condamnabilă este pe de altă parte practica unor întreprinderi de locuinţe şi localuri care, în loc să întreprindă acţiuni de reparare temeinică a unor case, se mărginesc să se ocupe de aspectul exterior al caselor. In problema păstrării în bune condiţiuni a fondului de locuinţe, o deosebit de mare însemnătate are iniţiativa locală. Acolo unde există preocupare şi dragoste pentru păstrarea bunului obştesc, acolo se găsesc posibilităţi. Răspunderea multora dintre lipsurile semnalate revine Direcţiei Spaţiului Locativ din Departamentul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale, care s-a ocupat mai mult de problema repartizării spaţiului de locuit, neglijând problema atât de importantă a îngrijirii fondului de locuinţe şi a folosirii la maximum a resurselor locale. Lunile de vară trebue folosite din plin în vederea desfăşurării unei largi acţiuni de reparare prin mijloace locale a locuinţelor. Comisiunilor Permanente de gospodărie comunală şi deputaţilor Sfaturilor Populare le revine un rol de mare importanţă în mobilizarea cetăţenilor la această acţiune şi în controlarea bunei desfăşurări a acţiunii. Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare au datoria să vegheze ca întreprinderile de locuinţe şi localuri să-şi organizeze temeinic activitatea. Ele trebue să controleze îndeaproape activitatea acestor întreprinderi şi a administratorilor de locuinţe, veghind cacererile cetăţenilor să fie luate imediat în cercetare şi satisfăcute în măsura posibilităţilor existente. Sfaturile Populare trebue să asigure deasemeni materiale necesare cetăţenilor care vor singuri să-şi facă reparaţiile trebuincioase. Administratorii de locuinţe trebue să vegheze la buna întreţinere a imobilelor şi totodată să aibă o atitudine plină de atenţie faţă de cererile cetăţenilor, aducându-le la cunoştinţa întreprinderii de locuinţe şi localuri, preocupându-se ca ele să fie satisfăcute cât mai grabnic. Comunişti, fiţi prin comportarea voastră exemplu de grijă pentru păstrarea în bună stare a locuinţelor, bun al poporului muncitor, al statului celor ce muncesc ! Cetăţeni, îngrijiţi locuinţele! Combateţi orice manifestare de neglijenţă sau de nepăsare faţă de păstrarea în bune condiţiuni a acestei mari avuţii a poporului! Locuinţe pentru muncitori Pentru muncitorii feroviari din regionala C.F R. — Oraşul Stalin, s-a început construirea a 18 blocuri cu 72 apartamente. Pe măsură ce sunt terminate, apartamentele sunt date imediat o folosinţă. De curând, a fost inaugurat un bloc cu 4 apartamente. Colectivul de constructori, ajutat de muncitorii feroviari, şi-a luat angajamentul ca până la 23 August să termine 8 blocuri cu 32 apartamente. GH. PALIMARIU corespondent In vara anului trecut, pe strada Traian din oraşul Galaţi, pe locul unor case dărâmate de către hitlerişti în timpul războiului, s-a început construirea a trei blocuri pentru locuinţe muncitoreşti. De curând, o parte din cele 58 apartamente ale blocurilor au fost date în folosinţa a 19 fruntaşi în muncă, de la S. R. T.Galaţi. Printre aceştia se numără tovarăşul Fătulescu C. care a aplicat metoda sovietică de sudare a secţiilor şi blocsecţiilor la construcţia remorcherelor, intuitorul Petrescu Constantin, strungarul Constantin Ion, Bruker Ion, etc. PAUL MIRCESCU corespondent - Organizarea muncii de agitaţie în campania agricolă de vară. (pag. 2-a). SCRISORI CĂTRE „SCÂNTEIA“: Sfatul Popular regional Galati să sprijine temeinic gospodăriile colective! (pag. 2-a). Pentru terminarea grabnică a reparaţiilor la S.M.T.Bogdana. (pag. 2-a). In numărul de azi: Filmul românesc „Viaţa învinge“ în discuţia muncitorilor reşiteni. (pag. 2- a). Nota Guvernului U.R.S.S. adresată Guvernului U.S.A. în legătură cu tratatul de pace cu Japonia, (pag. 3-a), înaintea alegerilor din Franţa (pag. 3- a). Pentru o pace dreaptă cu Japonia ! (pag. 4-a). In preajma împlinirii unui an de la apariţia genialei lucrări a tovarăşu» lui Stalin „Cu privire la marxism în lingvistică“.—Interviewul preşedintelui Academiei de Ştiinţe a U.R.SSi A. Nesmeianov. (pag. 4-a). Solemnitatea desvelirii monumentului marelui scriitor rus Maxim Gorkij (pag. 4-a). Pregătirile războinice din ţările Europei Occidentale aduc foamete şi mizerie maselor muncitoare, (pag. 4-a). Creşte avântul întrecerii socialiste In industria petroliferă ! In schelele noastre petrolifere, muncitorii şi tehnicienii, conştienţi că fiecare sondă dată producţiei înainte de termen, fiecare tonă de ţiţei în plus, contribue la des,voltarea economiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, la creşterea forţelor păcii, intensifică întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor planului, pentru cât mai însemnate economii. __________________ Petroliştii din schela Bâicoi au terminat planul semestrial de foraj cu 30 zile înainte de termen PLOEŞTI (de la corespondentul nostru). Muncitorii şi tehnicienii petrolişti din schela Băicoi au dobândit un însemnat succes în întrecerea socialistă: ei au reuşit să-şi termine cu 30 zile mai devreme planul semestrial de foraj" pe întreaga schelă, începând din ziua de 1 iunie ei forează în contul lunii iulie. Aplicarea pe scară întinsă a metodelor sovietice de foraj rapid constituie cheia succeselor petroliştilor din schela Băicoi. Conducerea schelei a introdus instalaţiile pentru aplicarea metodelor sovietice — şi anume automatul tijei pătrate şi amortizorul Kornienko — la toate sondele în foraj din schelă. Acest însemnat succes se datoreşte în mare parte şi inroducerii carnetului de economii la sonde. Astfel, mai multe brigăzi din această schelă, luptând să realizeze un bogat carnet de economii, au reuşit să foreze de două şi de trei ori mai mult faţă de prevederile planului. La sonda Nr. 900 de pildă, brigada de petrolişti a tovarăşului Scarlat Gheorghe, care a introdus prima carnetul de economii în industria noastră petroliferă, a reuşit prin mobilizarea rezervelor interne ale sondei să obţină în luna Mai un avans la săpare de aproape 20 zile faţă de timpul de forare al sondei prevăzut în comanda geologo-chimică. In schelă, se aplică metoda stahanovistei sovietice Nina Nazarova de preluare în îngrijire socialistă a instalaţiilor de foraj. .Astfel a fost posibil ca în primul trimestru al anului, planul de foraj al schelei să fie depăşit cu 26,98 m l/p, iar în lunile Aprilie şi Mai cu 23,73%. Conducerea serviciului de foraj al schelei a urmărit îndeaproape să asigure comanda geologo-tehnică la toate sondele în foraj şi ca ea să fie respectată cu stricteţe de către echipele de sondori. Deasemeni, petroliştii de la sondele în foraj au realizat până în prezent economii în valoare de peste 2 milioane lei, prin înfiinţarea unei baze de recondiţionare a lanţurilor pentru mesele Rotary, prin folosirea rezervelor de tablă în locul batalelor căptuşite cu material lemnos, etc. Toate acestea au contribuit în mod simţitor la creşterea producţiei de ţiţei, în luna Mai, planul de producţie al schelei Băicoi fiind realizat în proporție de 101,52%. Se extinde carnetul de economii la sonde BOLDEŞTI (de la trimisul nostru). — Cu câteva zile în urmă, comitetul de partid din schela Boldeşti a analizat într’o şedinţă felul cum sunt duse la îndeplinire sarcinile de plan ce revin schelei. Analizându-se cauzele care au făcut ca schela să nu-şi poată îndeplini pe luna Mai sarcinile de plan la foraj, a ieşit la iveală că o mare răspundere în această privinţă o poartă nu numai conducerea secţiei de foraj în frunte cu inginerul Velicescu Titus, care nu a dus o luptă hotărîtă împotriva accidentelor tehnice, ci şi comitetul de partid din schelă, care nu a dus o temeinică muncă de lămurire pentru a întări lupta muncitorilor şi tehnicienilor împotriva accidentelor tehnice din schelă, aşa cum pune ca sarcină Hotărîrea partidului şi guvernului privitoare la situaţia din industria noastră petroliferă. Hotărît să lichideze aceste lipsuri, comitetul de partid, a trecut la intensificarea muncii politice pentru a ridica spiritul de răspundere al muncitorilor și tehnicienilor, luptând pentru a extinde pe scară cât mai largă în schelă, metodele sovietice — chezășie a succesului in lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Rezultatele acestei munci nu au întârziat să-şi arate roadele. Comuniştii din numeroase brigăzi au propus brigadierilor şi maiştrilor din echipele lor să urmeze pilda brigăzii fruntaşe de la sonda Nr. 900 din Băicoi, şi să introducă carnete de economii la sonde. Astfel, numai într’o singură zi, 5 brigăzi de sondori şi-au deschis carnete de economii Printre primele brigăzi care au introdus acest carnet au fost: brigada condusă de utemistul Ionescu Gheorghe dela sonda 802 care dela 28 Mai lucrează in contul lunii Iunie, brigada comunistului Nicorescu Ion dela sonda 713 care până în prezent are un avans de 8 zile faţă min.murui de metri prevăzuţi în comanda geologotehnică şi brigăzile dela sondele Nr. 728, 714, şi 803. Comuniştii din schela Boldeşti sunt hotărîţi să introducă şi la alte sonde carnetul de economii, astfel ca până la sfârşitul lunii iunie, nicio sondă în foraj din schelă să nu rămână fără carnet de economii. Noi semnături se aştern zilnic pe Apelul pentru un Pact al Păcii In ziua de 6 iunie numărul total al semnăturilor strânse în regiunea Galaţi ajunsese la 410.050. Până la această dată în raionul Făurei semnaseră 41.100 cetăţeni, în raionul Galaţi 39.561 cetăţeni, în raionul Bujorul 35.845, în raionul Tulcea 64.218, în raionul Călmăţul 36.874, în raionul Brăila 36.644, în raionul Măcin 36.191, iar în oraşele Galaţi şi Brăila 119.617 cetăţeni. In regiunea Dolj, până la 6 Iunie, 527.978 cetăţeni au semnat Apelul. In comuna Balş, unde s’au strâns 5825 semnături pe Apel, campania de strângere a semnăturilor a luat sfârşit. In aceasta comună o echipă fruntaşă a strâns 1420 semnături. Campania a luat sfârşit şi în comuna Intorsura unde s’au strâns pe Apel 2250 semnături. Siderurgiştii de la Reşiţa, vajnici luptători pe frontul construirii socialismului, au semnat Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu hotărîrea fermă de a apăra din toate puterile viaţa nouă, luminoasă, ce se construeşte în ţara noastră, împotriva uneltirilor criminale ale imperialiştilor americani şi englezi şi a slugilor lor titoiste. Alături de ei au semnat zeci de mii de cetăţeni din tot cuprinsul raionului, până în ziua de 6 iunie strângându-se aci, pe Apelul Păcii, 66.348 semnături. Cu aceeaşi încredere deplină în victoria forţelor păcii au semnat Apelul toţi muncitorii şi tehnicienii oţelăriei speciale şi ai fabricii de cărămizi refractare din cadrul Combinatului „Sovrommetal”Reşiţa. Acţiunea de strângere a semnăturilor continuă. (Agerpres). ARAD (de la corespondentul nostru). — Când difuzoarele de la fabrica „Teba’’ au anunţat dimineaţă începerea „schimbului păcii’’, majoritatea ţesătoarelor erau la jocurile lor de muncă. Printre primele care au venit la lucru a fost stahanovista Morar Elisabeta, care, împreună cu tovarăşele ei Szárközi Aurelia şi Zahan Rozalia, lucrează la câte 60 de războaie fiecare. In ziua „schimbului păcii”, cele trei stahanoviste au dat peste program ţesături din care se pot confecţiona 443 rochii. Medisch Hilda şi Vigh Rozalia, două din cele 10 fruntaşe care, urmând exemplul stahanovistelor, lucrează la câte 30 de războaie, au produs, prima, cu 190 metri şi, a doua, cu 207 metri ţesături peste program, întreaga ţesătorie a dat în această zi 10.401 metri ţesături peste plan. „Noi nu am folosit încă toate posibilităţile pe care le avem de a da o producţie tot mai sporită — a spus tovarăşa Szárközi Aurelia. De aceea, am hotărît să cerem direcţiei şi colectivului de tehnicieni din uzina noastră să ne creeze condiţii pentru a putea trece să lucrăm la mai multe războaie decât lucrăm în prezent. Acesta este răspunsul nostru hotărît pe care îl dăm imperialiştilor americani şi englezi, care caută să deslănţue un nou război mondial“. SCHIMBURI ALE PĂCII La ,,Teba“-Arad In întreprinderile ieşene In preajma încheierii campaniei de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din numeroase întreprinderi ieşene au organizat Vineri „schimburi ale păcii“, având ca obiective principale mărirea producţiei, lucru de cea mai bună calitate şi predarea maşinilor în cea mai perfectă stare. Pentru muncitorii fabricii „Textila Roşie”, ziua „schimbului păcii” a constituit un minunat prilej de reafirmare a hotărîrii lor neclintite de a lupta fără preget pentru apărarea păcii şi a cuceririlor poporului nostru muncitor, împotriva imperialiştilor americani şi englezi, aţâţători la război. In această zi, planul de producţie a fost depăşit cu 80 la sută la secţia ţesătorie şi cu 66 la sută la filatură. Pe întreaga întreprindere, planul a fost depăşit cu 18 la sută. S’au evidenţiat în mod deosebit ţesătoarele Galina Nicolaiciuc şi Domnica Grigoraş şi filatoarele Anica Sofronie şi Geta Popovici, care au realizat în această zi cele mai mari depăşiri de normă. La Atelierele C.F.R.-Nicolina, muncitorii s-au pregătit încă din ajun , ei au verificat maşinile, au pregătit sculele, astfel ca în „schimbul păcii” munca să se desfăşoare mai cu spor. Pe întreaga întreprindere, muncitorii din schimbul I şi-au depăşit planul în această zi cu 16,5 la sută. Din Uniunea Sovietică HIDROCENTRALE PE RÂURI MICI Mii de colhozuri din Uniunea Sovietică construesc cu forţe proprii hidrocentrale mici care vor folosi energia râurilor ce curg în apropierea lor Astfel, pe teritoriul regiunii Tambov curg două râuri mici: la Nord râul Tna cu apa puţin adâncă, iar la Sud râul Vorona. Raioanele din apropiere sunt bogate în păduri şi materiale de construcţie. Folosind aceste resurse locale colhozurile situate în apropierea râului Tna au început încă acum câţiva ani construirea unor hidrocentrale. La începutul anului acesta şase dintre ele au şi intrat în funcţiune. Ca urmare, râul a devenit navigabil pe o porţiune de 150 km., colhozurile au căpătat apă din belşug, energia electrică eftină, s-au irigat întinse grădini şi livezi, au fost electrificate numeroase ferme de vite şi mii de case colhoznice. Primăvara aceasta au început lucrările și pe râul Vorona. Dealungul lui se construesc zece hidrocentrale și numeroase baraje cu ecluze care vor face râul navigabil. NOI TEATRE EN R. S. S. ARMEANĂ Istoria teatrului armean datează de secole. Dar primul teatru cu sediu fix a fost construit în Armenia abia sub puterea sovietică. Astăzi numai la Erevan, capitala republicii, funcţionează 7 teatre de stat. Afară de aceasta, în centrul oraşului au fost reluate lucrările de construcţie la teatrul de operă şi balet, lucrări începute înainte de război. In raionul Stalin al oraşului va fi terminată în curând clădirea unui teatru de vară. Noi teatre şi cinematografe se construesc deasemenea în oraşele Stepanoran, Aştarak, Aparan, Martun precum și în alte centre raionale ale Armeniei CINEMATOGRAFE MOBILE PLUTITOARE Pe cursul şerpuit al unui râu din taiga pluteşte o barcă cu motor. Undeva la mal se zăreşte un sat. Barca acostează, iar din ea coboară un operator ducând cu el aparatul cinematografic, precum şi motorul demontabil al bărcii. Pe jos, cu căruţa sau cu maşina care vine să-l ia, operatorul se îndreaptă spre clubul satului unde este aşteptat cu nerăbdare de către colhoznicii doritori de a vedea ultimele filme sovietice. După rularea filmului, operatorul pleacă din nou, spre alte sate , şi asta, începând din primele zile ale primăverii, până toamna târziu. Numai în regiunea Tomsk (Siberia) un număr de 16 cinematografe mobile plutitoare deservesc satele din raioanele nordice ale regiunii. 200 MII COSITOARE NOI In regiunile de Sud ale Uniunii Sovietice cositul fânului este in toi. Până la data de 5 iunie colhoznicii au cosit fânul de pe o suprafaţă de 3 milioane hectare, de două ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Colhozurile din Crimeea au şi îndeplinit planul de cosit iar în Caucazul de Nord, în regiunea Povolje, în Kazahstan şi în celelalte republici din Asia Centrală şi Transcaucazia cositul este în plină desfăşurare. Cositul şi pregătirea furajelor într’un timp atât de scurt se datoreşte in mare parte numărului sporit de maşini agricole perfecţionate cu care sunt înzestrate staţiunile de maşini şi tractoare. Numai anul acesta , M.T.urile sovietice au primit aproape 200 mii cositoare noi de înaltă productivitate, şi continuă să primească mereu noi şi noi maşini. IA LUPTA PENTRU PÂINEA POPORULUI! Au început treeratul rapiţei CONSTANŢA (de la corespondentul nostru). — Membrii gospodăriei colective „Flamura Roşie” din comuna Feştera, raionul Medgidia au început treeratul rapiţei. Treeratul se face cu batoza şi tractoarele dela S.M.T.Cobadin. Echipa condusă de comunistul Stermezan Ion din brigada 3-a de câmp, care a executat lucrările de recoltare a rapiţei, a început treetatul încă din ziua de 7 Iunie. Lucrând de zor, colectiviştii din această echipă au reuşit ca până în seara zilei de 9 iunie să treere 6 UU0 kg. rapiţă care au şi fost depozitate în magazia gospodăriei. Comuniştii Tudor Călin şi Dobre Leu, lucrând la batoză, au realizat câte două norme pe zi. U.T.M.-iştii Nicolae Vrânceanu, Ion Cornea, Ion Voinea care transportă rapiţa la batoze au depăşit şi ei normele. Strânsul şi treeratul rapiţei au mai început şi în comunele Sâmbăta Nouă, Ciocârlia de Jos, Topologu, Casimcea, Valul lui Traian şi altele. Acolo unde vigilenţa de clasă e slabă BRAILA (de la corespondentul nostru).Chiaburul Dumitru Gobeală din comuna Scorţarul Vechi, raionul Brăila, a fost demascat nu de mult pentru sabotarea reparaţiilor la batoză. El a fost apoi obligat de Sfatul Popular al comunei să şi-o repare. De atunci însă, membrii Comitetului Executiv al Sfatului Popular din comună şi-au slăbit vigilenţa. Lipsa aceasta de vigilenţă a dat posibilitate chiaburului să făptuiască o nouă ticăloșie. Intr’o noapte el a distrus o magazie a sa pe care membrii Comitetului Executiv al Sfatului Popular o identificaseră ca bună pentru inmagazinarea cerealelor. Descoperit din nou, Dumitru Gobeată a fost obligat să refacă magazia fiind trimis în judecată pentru sabotaj. Pentru a nu se mai repeta asemenea cazuri atât organizaţia de bază cât şi membrii Comitetului Executiv al Sfatului Popular trebue să dea dovadă de mai multă vigilenţă pentru ca planurile ticăloase ale duşmanului de clasă să fie descoperite încă înainte de a fi puse In aplicare.. A început secerişul orzului. In clişeu: Ţărani muncitori din comuna Tunari, regiunea Bucureşti, în prima zi a secerişului.