Scînteia, iulie 1956 (Anul 25, nr. 3637-3662)
1956-07-10 / nr. 3644
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TINIŢI-VA ? Pentru întărirea rîndurilor partidului , Partidul Muncitoresc Român — con tot cursul lunii aprilie doar un sinducătorul încercat al poporului de-a gur tovarăș a fost primit candidat de lungul a zeci de ani de luptă — este partid, cu toate că un mare număr de înconjurat de dragostea și încrederea muncitori înaintaţi nutresc dorinţa fierneţărmurită a oamenilor muncii. Inainte de a intra în rîndurile partidapartid, masele de milioane de oameni lui. Chiar în luna aprilie organizaţiile ai muncii văd apărătorul intereselor de bază din combinatul metalurgicelor vitale, călăuza sigură pe drumul şiţa aveau în evidenţa lor aproape 100 construirii unei vieţi noi, al învinge cereri nediscutate, din care 15 zăceau fii greutăţilor, al construirii sociatis prin sertare de mai bine de un an, mului. Ataşamentul oamenilor muncii Lipsa de preocupare pentru primirea faţă de partid, grija lor pentru con de candidaţi, unii membri şi activişti timau lui întărire se manifestă în top ai Comitetului regional de partid Timitul că mulţi dintre cei mai buni şi mai soara o explică în felul următor: în înaintaţi oameni ai muncii, slujitori toamna anului 1955 au fost foarte adevotaţi ai intereselor poporului, cercupaţi cu însămînţările de toamnă şi să fie primiţi în rîndurile partidului, cu colectările. In primăvara anului cu Cinstea de a fi membru al parti- rent pe lingă însămînţări au trebuit să dului revoluţionar este mare, dar foarte se ocupe cu transformarea socialistă a mare este şi răspunderea care-i revine agriculturii. Iar în prezent recoltatul, fiecărui candidat şi membru de partid, dezmiriştitul şi treierişul le răpesc . Oamenii muncii care au cinstea de aproape tot timpul. După cum se vede deveni candidaţi şi membri de partid aceşti activişti aşteaptă pentru munca ştiu că intrind în avangarda clasei de primire în partid „un timp spemuncitoare, viaţa şi activitatea lor vor dar“, cînd nu vor avea înainte nici un căpăta un rost mai adine, vor avea fel de alte sarcini, de îndeplinit sarcini mai mari, mai de un număr foarte mic de candidaţi răspundere. Dar toate acestea nu-i (între care numai 35% muncitori care sperie, deoarece ei ştiu că în felul acest lucrează direct în producţie) au prima vor sluji cu mai mult folos ţelurile mii şi organizaţiile de partid din reînalte pentru care luptă partidul şi giunea Craiova, înţelegînd greşit sarcare le sînt atît de dragi. cina îmbunătăţirii compoziţiei sociale Primirea de candidaţi şi membri de a partidului, unele organizaţii de partid — aşa cum a atras atenţia partid din această regiune şi chiar Congresul al I î-l ca al partidului — unii membri şi activişti ai Comitetuare o foarte mare însemnătate pen- tui regional de partid Craiova au sotru partid. Primirea în partid a cotit timp îndelungat că în regiunea celor mai buni muncitori, ţărani Craiova, regiune agrară, nu trebuie să muncitori, intelectuali, constituie un fie primiţi mulţi candidaţi. Aceasta factor esenţial pentru întărirea orga- în timp ce în întreprinderile regiunii nizaţiilor de bază, sporirea capacităţii Craiova existau mulţi muncitori frantor de mobilizare a oamenilor muncii, laşi în producţie, care au făcut cereri strîngerea legăturilor dintre partid şi de a fi primiţi candidaţi de partid, mase. O preocupare centrală în acea cereri care au zăcut nerezolvate prinstă problemă trebuie să fie îmbuna- sertare luni şi ani de zile. Faptul că lăţirea continuă a compoziţiei sociale nu s-a dus o acţiune susţinută pena partidului Existenţa în partid a unui tru primirea de muncitori în partid a puternic nucleu muncitoresc — care avut ca urmare frînarea primirii în trebuie să devină precumpănitor—con- partid a elementelor muncitoreşti de ’nbuie in mare măsură la menţinerea la sate, a elementelor devotate din rîuşi întărirea caracterului revoluţionar al durile ţărănimii muncitoare care sunt partidului, a fermităţii ideologice, a în in fruntea luptei pentru transformarea chemarii organizatorice a organizaţiilor socialistă a agriculturii, a colectiviştile partidelor şi a întovărăşiţilor înaintaţi cărora . Asigurarea unei juste compoziţii sale este scump partidul şi care luptă cale a partidului se face prin primi- pentru înfăptuirea politicii partidului. r?a VJ Pa. d In primul rînd a numin activitatea multor organizaţii de citon lor şi muncitoarelor din intreprin- partid au loc manifestări de birocraceri, staţiuni de maşini şi tractoare şi tism şi formalism înce priveşte prigospodarii agricole de stat, cu uumirea de candidaţi. Din această cauză stagiu îndelungat in producţie, care la birourile organizaţiilor de bază s-a lucreazat direct la maşini şi care se adunat un număr mare de cereri de găsesc in primele rinduri în lupta primire în rindurile candidaţilor , căpentru depăşirea planului de produc- tor rezolvare se tărăgănează in mod , ridicarea productivităţii muncii, nejustificat. O serie de organizaţii de recere a preţului de cost, pentru rea- partid fac excese în ceea ce priveşte notiiie sarcim ar construcţiei sociatis- strîngerea de constatări şi date neesen' . . .. . ... ţiale, referinţe pentru tot felul de rude , 51 Pf ^d s'3*.Primele îndepărtate, neglijind ceea ce este cel TM şi întovărăşiţi care mai important în primirea de candidaţi rrnnnmîrn 5,'r, P.eJJ*ru n*®T|r?.a şi anume dacă solicitantul este un fiu ■ r ® nizatorică a gospodarii, cinstit, devotat, înaintat al poporului rilr fari I ^ întovărăși- muncitor. La întîrzierea rezolvării cef i a muncit0:.' I,TMntaS‘ rerilor în organizațiile de bază secret la initirrei^f’n^6 •*,artlClP^ a”/'" adau£fâ intîrzierea confirmării candidate forme a tf h° £?n,S!ar*a a d,»P‘ ţilor de către comitetele raionale şi rite forme de producţie socialistă in „HUpne-iti He nirtid agricultură, ingineri, tehnicieni, oa- orUe"esî' P. ’. . . meni de ştiinţă cultură şi artă cadre , Tărăgănări birocratice au loc in muididactice etc., care si-au dovedit ataşate ?rean,za.!" de Pa.rt,d !'. m ce Pn' mentul faţă de statul democrat-popular veste examinarea primiri, in partida si participă cu elan la construirea pt.ovara?l'?.r ,car?ra le'.a exPi ra ,Staei.ul cialismului de candidat. In regiunea Stalin, de Călăuzindu-se după indicaţiile C.C. P"«. Peste 500 de candidaţi cu stagiul al P.M.R., numeroase organe şi orga- ex.p'TM ■"-au »ost pus, inca in discuţia nizaţii de partid perfecţionează nein- «lunarilor generale ale organizaţiilor cetat metodele de muncă cu privire de ,baza; Trebuie subliniat faptul ca la primirea de candidaţi şi membri nat0 ri atfa a«s ora au trecut cu cinste în partid şi obţin rezultate însemnate stabu de. cand'dat indicindu-se la în legătură cu îmbunătăţirea compo- "lver“1 cen"celor ce se Pun unul memziţiei sociale a partidului. Tot mai br!i de.Partid . . multe organe şi organizaţii de partid . Pru!,'rea.in partid a celor mai buni desfăşoară o muncă politică susţinută mai ,înaintaţi oameni ai munci, repentru educarea şi atragerea în parl ^mentarea compoziţiei sociale a partid a celor mai înaintaţi muncitori, ţă- ‘ d“lu' I"tăriea sa calitativă şi numeron! muncitori, intelectuali devotaţi nic?’ toate acestea sa Pot asiguri? nu‘ partidului şi poporului, selecţionează Tai C“.CJ°nf‘'l? ca fiecare organizat'e atent şi sunt exigente faţă de cei ce d?. Partid ,să de?fa?oara o munca povor să intre in partid litica susţinuta in mase, sa se ocupe Comitetul orăşenesc" de partid Baia cu răbdare ?" dragoste de educarea care, de pildă, acordă o deosebită oamenil°r muncii, de atragerea lor la atenţie primirii de candidaţi şi membri înfăptuirea politicii partidului, de partid. El a reuşit să imprime în Un mijloc important de creştere şi activitatea organizaţiilor de bază un de Pregătire a viitorilor candidaţi de spirit de înaltă răspundere pentru un- Partid »’ constituie activul fără partid, rărirea continuă a rîndurilor partidu- Formarea unui puternic activ fără partid şi îmbunătăţirea compoziţiei sale tid in jurul organizaţiilor de bază duce sociale, nu numai la realizarea sarcinilor cu-Principala metodă de muncă — tolerente ale organizaţiilor de bază, ci şi sită cu bune rezultate de organizaţiile l a crearea unor rezerve de cadre, din de bază din oraşul Baia Mare la care sint primiţi candidaţi de partid, fost aceea de a da unor membri de Indrumind organizaţiile de bază să partid bine pregătiţi şi cu autoritate daca o muncă culturală şi organizatesarcina de a se ocupa de un număr inca continuă in vederea primirii de de muncitori, de a-i educa şi pregăti candidaţi şi noi membri de partid, capentru a deveni candidaţi de partid. mitetele regionale, raionale şi orăşe- In majoritatea întreprinderilor din oraş nişii de partid nu trebuie să înceteze se organizează cu regularitate conteni ca o clipă să le atragă atenţia uşurinţe pe diferite teme în legătură cu ora necesităţii dezvoltării exigenţei şi primirea in partid, vizionări de filme întăririi vigilenţei revoluţionare. Trecu teme din viaţa şi lupta comunişti buie combătute cu toată tăria practicilor. Toate acestea au făcut ca organi- dăunătoare cum sunt cele ce s-au mazaţiile de partid din oraşul Baia Mare infestat la organizaţia de bază de la să primească un mare număr de canuzinele „Vlahiţa“ din raionul Odorhidaţi de partid. Dintre candidaţi peste bei, care a primit 4 candidaţi de partid 10% sunt muncitori care lucrează di în 28 de minute, rect în producţie, iar ceilalţi sunt in- Fără a precupeţi timpul cu adevărat gineri, funcţionari, etc. Un mare nu- necesar, organizaţiile de partid au număr de candidaţi de partid care au torța sa examineze în prealabil cu ce a muncit bine şi s-au achitat de sarci- mai mare grijă şi răspundere activinile încredinţate după ce le-a expirat tatea şi comportarea fiecărui om al stagiul de candidat au fost primiţi în muncii care cere să fie primit in parrindurile partidului. tidi, să asigure primirea în partid nu-Nu e însă mai puţin adevărat că mai a acelora care luptă cu elan şi demulte organe şi organizaţii de partid votament pentru înfăptuirea hotăririlasă ca munca de primire în partid să lor partidului şi care s-au dovedit meargă de la sine, nu analizează pe demni de inaltul titlu de comunist,riodic felul cum cresc organiza- îndatoririle şi răspunderea organiţiile de partid, cum se îmbunătăzaţiilor de bază faţă de candidaţii de peşte compoziţia lor socială. Aşa de partid sunt deosebit de mari. Ele trepetrec lucrurile, de pildă, în unele orebuie să se îngrijească necontenit deganizaţii de partid din regiunea şi creşterea nivelului lor politic şi ideomişoara care în ultimele luni au slăbit logic, să-i atragă în munca organizamunca de primire în partid, primind ţrei, să-i ajute să-şi dezvolte calităţile un număr foarte mic de candidaţi, revoluţionare. Dacă în luna martie organizaţiile de Problema primirii de membri şi partid din regiunea Timişoara au pri- candidaţi de partid este o problemă mit 392 candidaţi, în luna mai ele au de seamă care trebuie să stea în cenprimit numai 220. trul atenţiei tuturor organelor şi pr. La combinatul metalurgic Reşiţa Inganizaţiilor de partid. * In întrecere pentru o înalta productivitate Strungurile, maşinile de frezat şi de rabotat, ciocanele de forjat şi presele mecanice din secţiile Atelierelor C.F.R. „Hie Pintilie“ din Iaşi lucrează din plin in aceste zile. Luptînd pentru o mai înaltă productivitate a muncii, numeroşi muncitori îşi depăşesc cu mult sarcinile de producţie. In secţia mecanică, strungarul Ştefan Romaşcu îşi depăşeşte, împreună cu fiul său, Ion Romaşcu, sarcinile zilnice de producţie cu 95—100%. In clişeu: Strungarii fruntaşi Ştefan Romaşcu şi Ion Romaşcu la locul de muncă. Acad. prof. dr. G. I. Parhon, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a R. D. Germane Luni după-amiază a avut loc la ambasada R. D. Germane din Bucureşti solemnitatea înmînării certificatului de învestitură de membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a R. D. Germane, academicianului prof. dr. C. I. Parhon, preşedinte de onoare al Academiei R.P.R. Inmînînd certificatul de învestitură academicianului prof. dr. C. I. Parhon, ambasadorul R. D. Germane la Bucureşti, W. Eggerath, a spus : „O ocazie fericită ne-a întrunit astăzi. Preşedintele Academiei de Ştiinţe a R. D. Germane ne-a comunicat că savantul renumit, democrat şi patriot, prieten mare al Republicii Democrate Germane, academicianul C. I. Parhon, a fost numit membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a R. D. Germane. Consider o mare cinste pentru mine să vă înmînez certificatul de învestitură, împreună cu felicitările ţin să vă exprim speranţa că veţi desfăşura încă mulţi, ani o activitaterodnică, că veţi lupta încă mulţi ani pentru cauza păcii“. Acad. prof. dr. C. I. Parhon a spus în răspunsul său: „Sînt profund impresionat primind titlul de membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a R. D. Germane. Preţuirea activităţii mele ştiinţifice şi sociale de către acest înalt for ştiinţific o consider ca o înaltă cinste ce mi se face, cu atît mai mult cu cît ea vine din partea anor oameni de ştiinţă din Berlinul de azi, Berlinul care a îmbrăţişat vremea nouă, ce salută pacea, împreună cu dv. sper şi sunt convins că se va făuri unitatea Germaniei paşnice, în care să prospere ştiinţa, pacea şi fericirea“. Cei prezenţi s-au întreţinut apoi într-o atmosferă cordială. (Agerpres) IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA a apărut în broşură: Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la lichidarea cultului personalităţii şi a urmărilor sale 32 pag. 40 bani ^ AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSMIT: ~ • Un raport al O.N.U. despre dezvoltarea postbelică a economiei mondiale (pag. 3-a). • Puternice acţiuni muncitoreşti revendicative în ţările capitaliste (pag. 3-a). • Comuniştii vest-germani J cheamă la unitatea de actiune a tuturor patrioţilor ger- r mani (pag. 4-a). • Tratativele dintre delegaţiile guvernamentale ale U.R.S.S. şi R. P. D. Coreene (pag. 4-a). • La 11 iulie se deschide sesiunea Sovietului Suprem al U.R.S.S. (pag. 4-a). • Oamenii muncii din Ungaria aprobă hotărîrea C. C. al Partidului celor ce muncesc (pag. 4-a). Sâ stringem recolta la timp şi fără pierderi! Sâptămînâ record CRAIOVA 9 (Agerpres). — Din unireanu, precum şi mecanizatorii dinţiativa comitetului regional de partid brigada condusă de Petre Cioponea, şi a Comitetului executiv al Sfatului Urmînd exemplul colectiviştilor, nupopular regional Craiova, săptămîna meroşi ţărani muncitori din comună, de la 9—16 iulie a fost declarată săp printre care Lepădat Chisăr, Ion rămînă record pentru grăbirea recol- Zamă şi alţii au terminat seceratul ţării păioaselor, păioaselor. Pînă în seara zilei de 9 Desfăşurînd larg întrecerea sodo- iulie în comună s-au recoltat peste listă, membrii gospodăriei agricole cu- 1000 de hectare din cele 1.382 cultilective „Steagul Roșu“, din comuna vase cu_grîu. Salcia, raionul Cujmir, au terminat în Jn PnTM. z.L a săptămlnii record, în , , , ,, raionul Cujmir, raion fruntaş pe regiuprima zi a saptaminii record recolta neu viteza zilnică la recoltarea pătoarea celor 107 hectare însamînţate cu S€]or a fost depăşită cu peste 20%. grîu. S-au evidenţiat colectiviştii Ion Pînă în prezent au fost recoltate peste Barză, Nicolae Marcu şi Elena Pădu- 12.300 hectare cu păioase. Primii snopi de grîu TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii“). Pentru că pămîntul era încă moale In ziua de 5 iulie Ciser Ştefan, pre- din cauza ploilor au hotărît ca aceasşedintele gospodăriei colective „Petă lucrare să se facă cu coasele. 26 tofi Sándor“ din comuna Dumbrăviţa, de cosaşi au tăiat în două zile grîul împreună cu cîţiva colectivişti sau de pe o suprafaţă de peste 40 ha. din oprit la marginea lanului de grîu. Au cel , , ,....., , . examinat cu atenţie boabele care dă- Exemplul colectiviştilor a fost urmat examinat cu atenţie boabele care cad . de ţărani muncitori cu KoSpodării duseră în pirga. In seara aceleiaşi individuale C3 Gheorghe Olah, loan zile adunarea generala a colectivei a Szász, loan Marincu şi alţii care au hotărît ca a doua zi să înceapă recul trecut la seceratul griului organizați tatul griului, în grupe de într-ajutorare. Numeroşi tineri din Capitala ajuta la recoltare Acum cîteva zile, la Comitetul oră Printre primii care au plecat sînt cei senesc U.T.M. Bucureşti se adunaseră 116 elevi ai Şcolii medii de comerţ. Ei sute de tineri. Erau brigadierii care au lucrează la gospodăria de stat din răspuns cu înflăcărare chemării corni- Domneşti la recoltatul mazărei şi faţetului orăşenesc U.T.M. de a pleca în solei. Alţi 300 de brigadieri, elevi şi gospodăriile agricole de stat din îm- studenţi dau ajutor muncitorilor din prejurimile Capitalei pentru a da ajun . gospodăriile agricole , de stat Dudu, tot la muncile de recoltare, Pantelimon și Mogoșoaia." Brigada artistică de agitaţie sprijină muncile agricole ORAŞUL STALIN (red. ziarului „Drum Nou“). Căminul cultural din comuna Daia, raionul Sighişoara, sprijină acţiunile de interes obştesc duse de ţăranii muncitori, precum şi muncile agricole de vară. O activitate deosebit de bogată In această perioadă desfăşoară brigada artistică de agitaţie care a obţinut premiul II pe regiune la concursul de anul trecut. In prezent, principala activitate a acestei brigăzi este de a susţine campania muncilor agricole de vară. Intre altele au fost popularizate metodele meşterilor recoltelor bogate ca :Niculae Goga, Thomas Schmidt, Avram Radac şi alţii care au obţinut recolte bogate de orz. In acelaşi timp au fost combătute cu ascuţişul satirei delăsările unor ţărani muncitori ca Ion Micu şi Zăharia Manta care nu prea se ocupă de buna îngrijire a culturilor şi nici de seceratul păioaselor. Brigada pregăteşte noi programe pe care le va prezenta în campania de seceriş şi treieriş în faţa colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor , muncitori individuali. Dintre membrii brigăzii s-au evidenţiat Maria Ciontă, care a luat parte la toate acţiunile brigăzii şi a prezentat programele, precum şi Margareta Klei-sch, A. Gunesch şi alţii. Puţul central de la Anina a fost dat în funcţiune Minerii de la Anina au sărbătorit duminică darea în funcţiune a puţului central al minei Anina şi decorarea unor muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul trustului cărbunelui Anina, care s-au distins în muncă la executarea acestei lucrări. La festivitate au fost de faţă reprezentanţi ai Ministerului Minelor, ai Consiliului Central al Sindicatului, ai C.C. al Sindicatului muncitorilor mineri, ai organelor locale de partid şi de stat, delegaţi de la celelalte mine bănăţene : Coman, Secul, Cozia şi Ponor. Tov. Ion Ţundrea, directorul trustului cărbunelui Anina, a felicitat călduros pe harnicii mineri care au reconstruit într-un timp record, cu aproape un an şi jumătate înainte de termen, puţul central de la mina Anina. Printre altele, vorbitorul a arătat că datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor din beton armat lucrările de rezidire a puţului au fost efectuate cu un număr de muncitori mai mic decît cel prevăzut. De asemenea, a fost reparată complect maşina de extracţie, s-au amenajat rampele principale din subteran şi de la suprafaţă şi s-a întărit scheletul metalic al coliviei. După solemnitate a avut loc darea în funcţiune a puţului central al minei. Tov. Nicolae Schwartz, locţiitor al ministrului Minelor, taie panglica de la uşile coliviei. Din adîncul pămîntului, de la abatajul 42, au ieşit primii 4 vagoneţi cu cărbune cocsificabil extras de brigada condusă de Vasile Tăcăluş. __............................ JL (Agerpres). DUMINICĂ, ÎN REGIUNEA1 65.134 kg. peşte proaspăt odihnă Jn a/a»-* de oameni al --------------- —-— -----Li-------Z.—. muncii din ţara noastră şi oaspeţi , ... _ străini. Numai la staţiunea Ma-In faţa of c,ului de valorificare pînă.acum se pdihnesc sute şi industrializare a peştelui din d ^ ai ^ printre care portul Tulcea a sosit un tnsemnat ^ de t de oaspeţi număr de vase pescăreşti. De la CehoslovScia, R. P. Ungari punctele piscicole Samasuf, Jurilovca şi Sarighiol, au venit netemeroase autocamioane. Cu aceste Duminică, la orele 18 a sosit mijloace de transport s-au des din Berlin, pe calea aerului, un cărcat în această zi în halele fri- grup de oaspeţi din R. D. Gergonifere din Tulcea 65.134 kg. mană, prin Oficiul Naţional de Tupeşte proaspăt. Vasul „Victoria f^sm carpaţi. Oaspeţii vor petrece Deltei" a adus ■cantitatea de . .. .. 12.338 kg. peşte pescuit de pes- carii secţiei mila 23. Numai între Tot in această zi a sosit la Ma- 1 7 iulie, pescarii acestei secţii maia un nou lot de 19 oameni ai au dat peste plan 35.000 kg. peşte, muncii din ţara noastră. Majori- Harnicii pescari din intreprin- tarea lor sunt muncitori petrolişti, derile raionului Tulcea muncesc Printre ei se află Ion Mihai, de la cu avînt pentru a da oamenilor intreprjJlderea 5 foraj Ploeşti, Somuncii cît mai mult peste pro asfla aobanu de la oficiul trans_p ‘ port nr. 5 Tîrgovişte, mecanicul Nici un bob pierdut Aurel Nea^a’ de la uzina nr. 5 ------------------------------------ Moreni şi alţii. Duminică dis-de-dimineaţă, marisirea majoritate a colectiviştilor Excursie cu vasul Neptun din comuna Peştera se îndreptau tara spre cîmp. Deşi colectiviştii au ________ lucrat numai pînă la prînz, ei au _ reuşit ca în această zi cu ajutorul Cu Prejul zilei internaţionale a celor 12 secerători simple să re- cooperaţiei Uniunea regionala a colteze 20 ha. grîu. Pentru ca să cooperativelor de consum Consuu se piardă nici un bob, cele 20 ani a fi organizat o excursie în ha. de grîu au fost legate de “ Neptun al NA-către colectivişti noaptea. Cei VROM-ului. Excursia a fost orgacirca 100 de colectivişti au pră- mzat‘f Peak“ ce‘ P?ste 20°.d.e de~. şit a treia oară 25 ha. porumb. \e^U ?*. invitaţi, participanţi Echipa legumicolă condusă de ţ»e dare ae scamd a Grigore Bălan a recoltat varză. U.R.C.C.-Constanţa, ceapă, morcovi şi alte legume La aceasta excursie au făcut o care au fost transportate cu autopombare şi invitaţii la conferinţă camionul gospodăriei pe piaţa de la UR.C.C.-Iaşi, Suceava, Gaoraşului Medgidia. lat* Ora lul Stalin. Colectiviştii Ion Mocanu, Petre Pe. ”as.s.a organizat un bufet, sjrmxsi- n muzica si dans. Excursioniştii au Mihaila, Dumitru C. Basarabeanu , cîteva ore vlăcute ne ?i alţii care au muncit cu sîrgu- Petrecut citeva ore P^cuie pe °U Tot în această zi, biroul de tufo*t fmntaşi in acea zi. rism al c.C.S.Constanţa a orga-Klenizat o excursie in larg pentru Noi oaspeţi sosiţi pe litoral cei peste 200 elevi de la tabăra de pionieri Eforie. La casele de odihnă de pe litoral iji petrec concediul de EUFIM NICOLAEV Recepţie oferită de Ambasada Uniunii Sovietice la Bucureşti Luni seara, A. A. Epişev, ambasa- Au participat de asemenea ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, dorii: R. P. D. Coreene — Den Em, a oferit o recepţie cu prilejul înche- R.P.F. Iugoslavia — Nikola Vulanderii turneului pe care l-a făcut în viei; R. P. Albania — Miha Lako; ţara noastră colectivul Teatrului A- R.P. Chineze — Ke Bo-nian ; R. P. Aacademic de Artă „Maxim Gorki“ Jone — Jan Izydorczyk; miniştrii: Hadin Moscova (M.H.A.T.); lei — dr. Francesco Lo Faro; State-La recepţie au participat tovarăşiilor Unite ale Americii — Robert H. Gh. Apostol, N. Ceauşescu, Chivu Thayer; Egiptului — Hussein Chawki, Stoica, I. Chişinevschi, Miron Constan- însărcinatul cu afaceri al Elveţiei, Antinescu, Al. Drăghici, Al. Moghioroş, dr. Parodi; însărcinaţii cu afaceri ad-D. Coliu, L. Răutu, St. Voitec, I. Cozinterim. ai Argentinei—J. Medoro Delma, Al. Bîrlădeanu, acad. prof. dr. C. I. fino; Finlandei — Matti Pyykkö, Parhon, Constanţa Crăciun, Ion Pas; Turciei — Mustafa Kayagil ; Belgiei — Sorin Toma, Marcel Popescu, C. Pris- Albert Willot; Danemarcei — Nielsnea, A. Mălnăşan, O. Livezeanu, al- Hangsted; R. P. Ungare — Imre Jutiştii poporului : Costache Antoniu, Luhasz; R.P. Bulgaria — Anghel Hubeda Sturdza-Bulandra, Gh. Calboreanu, nov. Milos Vojta, secretar al ambasa- George Georgescu, Petre Ştefănescu- dei R. Cehoslovace, şi alţi membri ai Goangă şi George Vraca, personalităţi cornului diplomatic, ale vieţii teatrale, oameni de artă şi Recepţia s-a desfăşurat într-o ascultură, reprezentanţi ai presei române moşieră de caldă prietenie, şi străine. , (Agerpres) Spectacol dat de colectivul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ în cinstea actorilor Teatrului M. E A. T. Duminică după-amiază, colectivul laureaţi ai Premiului de Stat şi cel Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“,alţi artişti au reeditat succesul obţine curînd întors de la Paris, unde a dnt pe scena Teatrului „Sarah participat la Festivalul internaţional de Bernardt“ din Paris, fiind călduros artă dramatică, a dat în sala Teatru- aplaudaţi lui C. C. S. un spectacol în cinstea Artiştii sovietici s-au urcat pe scenă artiştilor Teatrului Academic de Artă pentru a-i felicita şi a le înmîna cu„M. Gorki“ din Moscova care se află cheie de flori, întreaga asistenţă a în aceste zile în Capitală. Artiştii ro- ovaţionat în tot timpul acestei etomiîni au interpretat comedia „O semţionante demonstraţii a prieteniei dinsoare pierdută“ de I. L. Caragiale,tre artiştii sovietici şi români. La spectacol au fost prezenţi tova- In numele colectivului MHAT, rerăşii Miron Constantinescu, Constanţa gizorul A. P. Markov, director artistic Crăciun, Constantin Prisnea, artişti de al teatrului, a mulţumit artiştilor rola teatrele bucureştene, scriitori, critici mîni pentru minunatul spectacol dat de artă, ziarişti. El a arătat că membrii colectivului Comedia „O scrisoare pierdută* a MHAT-ului au urmărit succesele Te afost Interpretată In aceeaşi distribuţie trulul Naţional la Paris şi că ar fi care a întrunit elogiile unanime ale fost mîhniţi dacă nu ar fi avut şi el publicului şi presei pariziene. Artiştii posibilitatea să admire creaţia artişti-C. Bărbulescu, Al. Giugaru, artişt lor romîni. A. P. Markov a urat coemerit, laureat al Premiului de Stat, lectivului Teatrului Naţional „I. L. Ga- Cela Dima, I. Atanasiu, laureat al Pre- ragiale“ să obţină şi în viitor succeseriului de Stat, I. Finteşteanu, Gr. Va- tot atît de mart pe cît a fost cel de siliu-Birlic, Marcel Anghelescu, artişti la Paris, emeriţi, C. Antoniu, artist al poporului. (Agerpres) Echipa feminină de handbal a R. P. R. — campioana mondiala Componentele lotului de handbal al R.P.R. De la stînga la dreapta: rîndul de sus: Elena Jianu (căpitanul echipei), Irina Nagy, Aurelia Sălăgeanu ; rîndul din mijloc: Iozefina Ugran, Aurora Popescu, Maria Scheip, Carolina Răceanu, Lucia Dobre, Mora Windt; rîndul de jos : Elena Pădureanu, Victoria Dumitrescu, Ileana Colesni cov, Irin» Günther, Ana Stark, Magda Haberpursch