Scînteia, februarie 1961 (Anul 30, nr. 5065-5089)
1961-02-07 / nr. 5068
Nr. 5068 2010- Sosirea conducătorului delegaţiei guvernamentale economice a R. D. Vietnam Luni după-amiază a sosit în Capitală conducătorul delegaţiei guvernamentale economice a R.D. Vietnam, Nguen Zui Cin, membru al Biroului Politic şi secretar al C. C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, locţiitor al primului ministru şi preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Oaspetele a fost salutat la sosire de tovarăşii Alexandru Moghioroş, Al. Bîrlădeanu, Gogu Rădulescu, ministrul Comerţului, reprezentanţi ai conducerii Comitetului de Stat al Planificării şi ai unor ministere economice, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de faţă Nguyen Minh Chuong, însărcinat cu afaceri adinterim al R.D. Vietnam la Bucureşti, şi membri ai ambasadei, precum şi Dang Viet Chiau, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, şi ceilalţi membri ai delegaţiei guvernamentale economice a R.D. Vietnam. (Agerpres) Şedinţă consacrată celei de-a 408-a aniversari de la naşterea lui Francis Bacon Luni după-amiază în aula Academiei R.P. Romíné a avut loc o şedinţă consacrată aniversării a 400 de ani de la naşterea marelui filozof englez Francis Bacon. Şedinţa a fost organizată de Academia R.P. Romíné şi Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., în cadrul aniversărilor culturale ale Consiliului Mondial al Păcii pe anul 1961. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. M. Ralea, vicepreşedinte al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, preşedintei® secţiei de ştiinţe economice, filozofice şi juridice a Academiei R. R. Romíné. Acad. Atanase Joja, preşedintele Academiei R.R. Romíné, a prezentat comunicarea: „Prezenţa lui Bacon în logica modernă“. Au urmat comunicările „Semnificaţia istorică a operei lui Bacon“, de acad. C. I., Gulian, directorul Institutului de filozofie al Academiei R.P.R. şi „Bacon şi valoarea experimentului în ştiinţele naturii“ de prof. Eugen Angelescu, membru corespondent al Academiei R.P.R. La şedinţă au participat membri ai Academiei R.P.R., cercetători ştiinţifici şi cadre didactice din învăţămîntul superior. Comunicările au fost ascultate cu diu interes de asistenţă. (Agerpres) SPORT Turneul fotbaliştilor bucureşteni în Brazilia RIO DE JANEIRO 6 (Agerpres).— Echipa de fotbal a oraşului Bucureşti a susţinut alte două întilniri în cadrul turneului pe care îl întreprinde în Brazilia. Jucînd la Belo Horizonte cu echipa Cruzieros, fotbaliştii romini au obţinut un rezultat de egalitate: 1—1 (1—1). Punctul echipei noastre a fost înscris de Eftimie. La intîlnire au participat peste 20.000 de spectatori. Simbătă, echipa romina a intilnit din nou puternica formaţie Palmeiras, in rindurile căreia joacă renumiţii internaţionali Julinho şi N. Santos. Meciul a avut, loc la Sao Paulo şi s-a întrerupt, din cauza unei ploi torenţiale, în minutul 65, când scorul era 1-0 in favoarea jucătorilor brazilieni. ------0*0-----Informaţii ■ Luni seară, la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Româno, a avut loc sărbătorirea dirijorului Egizio Maseini, maestru emerit al artei, care a împlinit cinci decenii de activitate artistică. Cu acest prilej s-a prezentat un spectacol cu opera „Carmen“ de Bizet, conducerea muzicală aparţinînd sărbătoritului. • Casa de Economii şi Consemnaţiuni face cunoscut că la tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. din 31 martie 1961 la care, în afara cîştigurilor în bani, se vor acorda cîştiguri suplimentare în obiecte şi excursii în străinătate, participă toate obligaţiunile procurate pînă in prezent, cele procurate în luna februarie, care vor participa astfel şi la tragerea la sorţi lunară din 28 februarie, precum şi obligaţiunile ce vor fi procurate în luna martie a.c. în primele zece zile ale fiecărei luni, obligaţiunile C.E.C. se pot procura fără diferenţă de preţ. IERI ŞI AZI Şi în satul Tecuceşti, comuna Buciumeni, raionul Tecuci, locul cocioabelor din trecut l-au luat în anii din urmă case noi, încăpătoare. Ştefan Cîrcei este unul din numeroşii colectivişti care s-a mutat■ în casă nouă (vezi fotografia de jos). In fotografia de sus , casa în care a locuit în trecut colectivistul Ştefan Gircei. Schimbările petrecute în viaţa satului, a oamenilor, se datoresc gospodăriei colective. Prin muncă unită, colectiviştii îşi făuresc o viaţă îmbelşugată. Mişcarea muncitorească din Belgia a cîştigat o bogată experienţă Primele urmări concrete ale marii greve a muncitorilor belgieni vor fi: dizolvarea parlamentului şi ţinerea de noi alegeri in luna martie. Ar fi însă prea puţin dacă am limita rezultatele acestei mari acţiuni, a maselor muncitoare doar la atit. In fapt bilanţul unei luni de luptă este mult mai bogat şi învăţămintele cu mult mai importante. In Belgia nu a avut loc niciodată o grevă ele o asemenea amploare prin numărul participanţilor şi prin durata ei, la grevă au luat parte peste 1.000.000 de muncitori şi ea a ţinut de la 20 decembrie 1980 pină la 23 ianuarie 1961. Niciodată nu a mai avut loc aci o grevă atlt de combativă, care să se fi desfăşurat cu atîta fermitate, în pofida represiunilor şi atacurilor guvernului şi aparatului poliţienesc. împotriva greuiaţilor au fost aruncate toate torţele poliţiei şi jandarmeriei, 6.000 de soldaţ, dintre care mulţi rechemaţi din Germania occidentală. Dar muncitorii nu s-au lăsat intimidaţi şi au dat o ripostă hotărîtă măsurilor represive ale autorităţilor. La Namur greviştii au împiedicat plecarea unor trenuri, baind calea ierard cu trupurile lor, iar la Charleroi, Mons şi Bruges, ei au demontat şinele. La Pont-des-Arches manifestanţii au desfăcut pavajul şi au ridicat baricade. în regiunea Mons greviştii au blocat cu autocamioane pasajele şi viaductele. în centrul oraşului Bruxelles factorii poştali s-au culcat pe stradă pentru a împiedica pe spărgătorii de grevă să distribuie corespondenţa. Chiar din prima etapă a desfuşmării sale greva a căpătat un puternic caracter politic. Oamenii muncii şi-au îndreptat lupta nu numai împotriva „legii unice“, ci au mers mai departe cerînd demisia guvernului Eyskens, dizolvarea parlamentului şi organizarea unor noi alegeri. Demonstraţiile lor se desfăşurau sub lozincile „Jos legea nenorocirilor „Jos guvernul Eyskens !“. La Bruxelles, greviştii au parcurs străzile principale scandînd : „Uzinele — muncitorilor !“. Combativitatea muncitorilor s-a menţinut pînă la sfîrşit şi s-a manifestat chiar şi In ziua reluării lucrului, muncitorii intrind In uzine in sunetele Internaţionalei. Nu vom reveni asupra felului în care s-a desfăşurat greva. Vom reaminti însă că această puternică mişcare grevistă a avut un mare răsunet internaţional. Greva a fost urmărită cu deosebită atenţie de milioane de oameni ai muncii din Scrisoare din Bruxelles întreaga lume, care şi-au manifestat calda simpatie şi solidaritatea frăţească cu clasa muncitoare din Belgia. Ea va rămâne o pagină importantă în istoria mişcării muncitoreşti belgiene şi internaţionale. Greva a dat o dezminţire categorică teoriilor social-democraţilor de dreapta, revizioniştilor şi tuturor apologeţilor capitalismului. Belgia, această ţară mică, dar puternic industrializată, era prezentată ca un prototip al „posibilităţilor“ capitalismului contemporan. Ideologii din slujba monopolurilor o înfăţişau ca un stat al „bunăstării“ generale şi al „păcii sociale“. In care lupta de clasă ar fi, chipurile, pe cale de dispariţie. Şi iată că acest mit ţesut cu migală pentru a înşela masele şi a le adormi vigilenţa s-a spulberat. Sutele de mii de oameni, care au ieşit in stradă cerind să se pună capăt politicii de jaf şi exploatare a monopolurilor, ofensivei acestora Împotriva nivelului lor de trai, au demonstrat convingător că nu poate exista Împăcare intre muncitori şi capital. Capitalismul belgian se află în prezent în faţa unei serii de probleme grave, dintre care cel puţin trei sunt mai importante şi constituie sursa unor serioase dificultăţi- prima, evenimentele din Congo, care constituie pentru monopolurile capitaliste belgiene o uriaşă sursă de dificultăţi. Cea de-a doua problemă este legată de Integrarea Belgiei în piaţa comună, cu toate neajunsurile ce decurg din aceasta pentru economia belgiană, supusă concurenţei trusturilor din alte ţări capitaliste, mai ales din R.F.G. Cea de-a treia problemă şi cea mai importantă este legată de consecinţele dezastruoase ale cursei înarmărilor, la care participă şi Belgia, ca ţară din N.A.T.O., şi care de zece ani o costă sume fabuloase. Ca întotdeauna, monopolurile imcearcă să rezolve aceste probleme aruncînd greutăţile pe spinarea oamenilor muncii. In acest scop, ele folosesc statul capitalist, unit cu monopolurile Intr-un singur mecanism destinat să asigure sporirea continuă a profiturilor burgheziei imperialiste şi accentuarea exploatării clasei muncitoare. Aşazisa „lege unică", pe care guvernul a ţinut să o treacă cu orice preţ prin parlament, exprima ofensiva monopolurilor împotriva nivelului de trai al maselor muncitoare. Ea prevede, printre altele, sporirea cu 9 miliarde de fanci a taxelor la bunurile de larg consum şi a impozitelor indirecte, care se răsfring asupra maselor largi de consumatori , precum şi reducerea salariilor, scăderea pensiilor etc. Deşi greva nu şi-a atins pină acum principalul obiectiv — acela de a obţine retragerea legii, ea ei avut o eficacitate reală. In sinul reacţiunii s-a produs o criză gravă, care a împins politica ei într-un impas şi i-a impus necesitatea dizolvării parlamentului, a organizării de noi alegeri şi a căutării de noi mijloace care eventual să înlocuiască „legea unică“. Este fapt incontestabil că in urma grevei poziţia guvernului Eyskens a slăbit considerabil ; agenţiile de presă vorbesc tot mai frecvent de inevitabilitatea demisiei guvernului. Marea grevă din Belgia a constituit o demonstraţie elocventă a forţei pe care o reprezintă unitatea de acţiune a oamenilor muncii. In oraşele Bruxelles, Liége, Charleroi, coloanele demonstranţilor, alcătuite din oameni de cele mai diferite concepţii politice, au parcurs străzile scandind lozincile : „Socialişti, comunişti, liberali, catolici — suntem unii In luptă !“, „Grevă pină la victorie !“. Cot la cot cu muncitorii comunişti şi socialişti, au participat la grevă un mare număr de muncitori afiliaţi sindicatelor creştine. Cercurile conducătoare şi monopolurile, speriate de amploarea grevei, au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a o înăbuşi — arestări arbitrare, asasinate, confiscări, persecuţii. Una dintre metodele principale la care a recurs reacţiunea a fost tocmai încercarea de a sparge unitatea de luptă a muncitorilor. In acţiunea de torpilare a grevei, cercurile conducătoare din Belgia au primit un sprijin important din partea liderilor de dreapta ai partidului socialist. Propunerile lor făcute lui Eyskens prin aşa-numitul „contraplan" nu constituie decit o tentativă diversionistă, care caută să obţină modificări minore ale planului guvernamental. Liderii socialişti de dreapta aurefuzat, de asemenea, să ţină seama de cererea care le-a fost adresată de comitetul naţional de grevă de a deschide în parlament „cel de-al doilea front“ politic, demisionind în bloc. Criza provocată de grevă în sînul reacţiunii este pe cale de a fi dublată de o criză in sînul partidului social-democrat. Demisia lui Spaak din funcţia de secretar general al N.A.T.O., legată de dificultăţile pe care le întimpină această coaliţie, îşi găseşte explicaţia şi în aceea că liderii socialişti de dreapta, speriaţi de amploarea mişcării muncitoreşti, l-au rechemat, sperînd că acest politician al războiului rece şi al tuturor compromisurilor cu burghezia, va fi in stare să „reechilibreze situaţia" in favoarea lor. Partidul comunist a jucat un rol important în conducerea grevei, in elaborarea lozincilor de luptă. Comuniştii au luptat cu curaj in cadrul demonstraţiilor şi pichetelor de grevă şi au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a asigura succesul mişcării. Partidul comunist a insistat primul, în cursul grevei, asupra necesităţii de a se dizolva parlamentul, revendicare la care s-au asociat apoi toate partidele din opoziţie. Analizând rezultatele mişcării greviste, Comitetul Central al partidului comunist a chemat clasa muncitoare să întărească Confederaţia Generală a Muncii din Belgia, să aibă grijă ca democraţia sindicală să fie respectată şi ca acţiunile sindicatelor să se desfăşoare în conformitate cu voinţa populară, pe baza unui program concret, ale cărui elemente principale să fie : reducerea cheltuielilor militare cu 10 miliarde, reţinerea a 15 miliarde din fabuloasele profituri ale capitaliştilor, punerea in aplicare a unor reforme structurale care să limiteze influenţa monopolurilor şi să promoveze dezvoltarea economiei belgiene. Greva a zguduit profund temeliile vieţii economice şi politice a Belgiei. Pierderile pricinuite de grevă se ridică, potrivit calculelor apărute in presă, la peste 10 miliarde de franci. Cauzele care au dus la izbucnirea grevei n-au fost înlăturate ; nemulţumirea maselor continuă să clocotească întocmai unui vulcan. In multe regiuni, in care greva s-a desfăşurat cu amploare, muncitorii care au reluat lucrul continuă lupta prin demonstraţii şi alte forme de acţiune. Uriaşa grevă a îmbogăţit experienţa de luptă a proletariatului belgian, l-a călit pentru noi bătălii de clasă. Această va avea, fără îndoială,o mare însemnătate pentru lupta de mai departe a proletariatului şi a păturilor largi muncitoare din Belgia împotriva ofensivei monopolurilor, pentru satisfacerea revendicărilor vitale ale maselor, pentru democraţie şi pace. JEAN LOUIS ESCH STÎITEIA TELEGRAME EXTERNE Semnarea planului de colaborare culturală inic şi ştiinţifică pe 1961—1962 între R. P. Romina şi Uniunea Sovietică MOSCOVA 6 Corespondentul Agerpres transmite : La Moscova a fost semnat la 8 februarie planul de colaborare culturală şi ştiinţifică dintre R. P. Romina şi U.R.S.S. pe perioada 1961— 1962, în comunicat se subliniază că în elaborarea planului părţile s-au călăuzit de dorinţa de a dezvolta şi mai mult colaborarea culturală şi ştiinţifică. Se prevede un larg schimb în domeniile ştiinţei, artei, învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, sportului, presei, literaturii, radiodifuziunii şi televiziunii Părţile au constatat cu o mare satisfacţie că relaţiile culturale şi ştiinţifice dintre cele două ţări s-au dezvoltat in 1960 cu succes pe baza respectării principiului egalităţii în drepturi, a puternicei prietenii frăţeşti şi pe baza interesului reciproc. Planul a fost semnat de Nicolai Guină, ambasadorul Republicii Populare Române, şi de Serghei Romanovski, vicepreşedinte al Comitetului de stat pentru relaţiile culturale cu ţările străine. Ambasadorul Nicolae Guină a declarat, cu prilejul semnării planului, că colaborarea frăţească dintre cele două ţări constituie un exemplu de relaţii de tip nou. Nicolae Guinăşi-a exprimat convingerea că oamenii sovietici vor manifestă un viu interes faţă de solii artei române, care în viitorii ciţiva ani vor vizita Uniunea Sovietică. ------------0*0 Mesajul de salut adresat de N. S. Hruşciov sesiunii comisiei economice O. U. pentru Africa MOSCOVA 6 (Agerpres).— TASS N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., a adresat preşedintelui sesiunii , de la Addis Abeba a comisiei economice O.N.U. pentru Africa, un mesaj de salut în care urează comisiei noi succese în misiunea sa importantă şi nobilă — de a contribui la avintul economic al ţărilor Africii. In Africa, scrie N. S. Hruşciov, sarcina economică este de a birui cit mai repede consecinţele grele ale jugului colonial şi de a ajunge din urmă într-o perioadă scurtă ţările din lume cu un înalt nivel de dezvoltare. Nivelul de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii moderne permite ţârilor slab dezvoltate din punct de vedere economic să rezolve această sarcină dintre cele mai importante în decursul unei singure generaţii, in condiţiile păcii, lichidării colonialismului, dezarmării generale şi totale. Consfătuirea fruntaşilor în agricultură din republicile din Transcaucazia TBILISI 6 (Agerpres).— TASS La 6 februarie, la Tbilisi, capitala Gruziei, s-a deschis consfătuirea fruntaşilor în agricultură din republicile din Transcaucazia — Azerbaidjan, Armenia, Gruzia. La lucrările consfătuirii ia parte N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Pe ordinea de zi a consfătuirii figurează problemele: Rezultatele Plenarei din ianuarie a C. C. al P.C.U.S. şi măsurile pentru dezvoltarea continuă a agriculturii republicilor din Transcaucazia. Pe marginea acestui punct de pe ordinea de zi a prezentat un raport Vasili Mjavanadze, prim-secretar al C. C. al Partidului Comunist din Gruzia. Miting de doliu in memoria lui Eugene Dennis NEW YORK (Agerpres). — La 5 februarie a avut loc la New York un miting de doliu în memoria lui Eugene Dennis, preşedintele Comitetului Naţional al Partidului Comunist din S.U.A. In cadrul mitingului au luat cuvîntul Gus Hali, secretar general al Partidului Comunist din S.U.A., Elisabeth Flynn şi Claude Lightfoot, vicepreşedinţi ai partidului, Paul Nowick, redactor la săptămânalul „Morgen Freiheit“. Pe adresa Comitetului Naţional al Partidului Comunist din S.U.A. şi pe adresa familiei lui Eugene Dennis au sosit telegrame de condoleanţe din 87 de ţări în urma încetării din viaţă a fiului credincios al clasei muncitoare americane. Declaraţia guvernului sovietic în legătură cu ştirile privind construcţia de baze pentru rachete în Turcia MOSCOVA 6 (Agerpres).—TASS transmite : Guvernul sovietic a rugat guvernul Turciei prin intermediul ambasadorului U.R.S.S. la Ankara să lămurească dacă ştirile apărute în presa din Turcia cu privire la construcţia de baze pentru rachete ale N.A.T.O. pe teritoriul Turciei, corespund realităţii. După cum relatează presa turcă, în prezent în Turcia se desfăşoară construcţia de rampe pentru lansarea rachetelor cu rază medie de acţiune în conformitate cu planurile militare ale N.A.T.O. şi pe baza fondurilor acestei organizaţii. Este absolut explicabil, se spune în declaraţie, că ştirile cu privire la construcţia bazelor de rachete ale N.A.T.O. în imediata vecinătate a frontierelor Uniunii Sovietice şi cu privire la intenţiile N.A.T.O de a înarma Turcia cu arma nucleară îngrijorează guvernul sovietic. In declaraţie se aminteşte că Uniunea Sovietică a atras în trecut atenţia fostului guvern al Turciei asupra situaţiei primejdioase care s-a creat din cauza lărgirii colaborării Turciei cu N.A.T.O. Totodată, se subliniază în declaraţia guvernului sovietic, cercurile conducătoare şi opinia publică din U.R.S.S. au primit cu satisfacţie declaraţia noilor conducători ai Turciei că intenţionează să restabilească prietenia sovieto-turcă. Năzuind spre stabilirea relaţiilor de bună vecinătate cu Turcia, se spune în declaraţie, guvernul Uniunii Sovietice speră că nici Turcia nu va întreprinde nici un fel de măsuri care să nu corespundă năzuinţelor spre pace şi prietenie ale celor două popoare. Guvernul sovietic ar dori să creadă că conducătorii Republicii Turcia nu vor îngădui ca țara lor să fie atrasă in aventuri primejdioase care ar putea ameninţa cauza păcii. Pag. 3 Lupta pentru pace — sarcină primordială a mişcării sindicale internaţionale • 0*cum*nt*le adoptate de sesiunea Comitetului Executiv al # Cel de-el V-lee Congres Mondiel al Sindicatelor va avea loc la Moacova, între 4 şi 11 decembrie ÎMI. BERLIN 5 (Agerpres)! - în şedinţa din seara zilei de 4 februarie a sesiunii Comitetului Executiv al F.S.M., la dezbateri, au luat cuvîntul Gheorghe Apostol, președintele C.C.S. din R. P. Romînă, membru al Comitetului Executiv al R.S.M., Dange, secretar general al Congresului Sindicatelor din întreaga Indie, vicepreședinte al F.S.M., Haler (Liban), membru al Comitetului Executiv F.S.M., Reza Rusia, secretar general al Consiliului unit al sindicatelor muncitorilor şi oamenilor muncii din Iran. Louis Saillant, secretar general al F.S.M., care a rostit cuvîntarea de închidere, a anunţat că în momentul de faţă F.S.M. numără 107.090.000 de membri. La sesiune au fost adoptate o serie de documente. * In Rezoluţia generală se arată că cea de-aXXII-a sesiune a Comitetului Executiv, a hotărît convocarea la Moscova între 4-16 decembrie 1961 a celui de-al V-lea Congres Mondial al Sindicatelor. Cel de-al V-lea Congres Mondial al Sindicatelor, subliniază Comitetul Executiv al F.S.M., va avea loc în condiţii favorabile pentru soluţionarea problemelor care interesează profund şi vital pe toţi oamenii muncii. Trăsătura caracteristică a situaţiei internaţionale actuale constă în aceea că raportul forţelor de clasă se schimbă tot mai hotărîtor în favoarea socialismului şi a clasei muncitoare internaţionale. Munca creatoare a popoarelor din ţările socialiste, mişcarea de eliberare naţională a popoarelor asuprite, lupta economică şi politică a oamenilorpiticii din ţările capitaliste formează un singur torent impetuos, care macină sistemul mondial imperialist, , adîncind şi mai mult criza generală a capitalismului. Sistemul mondial socialist se transformă în factorul hotărîtor al dezvoltării societăţii omeneşti. Cea de-a XXII-a sesiune a Comitetului Executiv consideră că sarcina primordială a mişcării sindicale internaţionale este lupta pentru pace. Sindicatele trebuie să cheme masele de oameni ai muncii să fie vigilente şi, prin acţiuni hotărîte, si zădărnicească orice uneltiri ale forţelor războiului. Comitetul executiv alF.S.M. constată că in condiţiile actuale favo- - rabile pentru cauza păcii, şi libertăţii popoarelor, F.S.M. tinde spre unirea tuturor forţelor clasei muncitoare şi sindicatelor in lupta hotărîtoare pentru : interzicerea armei atomice şi încetarea cursei înarmat, rilor desfăşurate de lagărul impe- • rialist; lichidarea bazelor militară imperialiste, care reprezintă o per- • manentă primejdie pentru pace şi care ştirbesc independenţa naţională a popoarelor ; dezarmarea generală şi totală şi coexistenţa paşnică ; lichidarea, totală a colonialismului ; încheierea tratatului de pace cu ambele state germane şi transformarea Berlinului occidental într-un oraş liber şi demilitarizat; anularea tratatului militar japono-american care creează încordare în Extremul Orient. Comitetul executiv însărcinează Secretariatul să-şi lărgească legătu-urile cu toate organizaţiile sindicale africane pentru a examina împreună posibilitatea creării unui comitet sindical internaţional în sprijinul luptei oamenilor muncii din Africa, pentru lichidarea colonialismului pe continentul african. în Rezoluţia generală este salutată lupta eroică şi unită a poporului algerian pentru o reală autodeterminare şi independenţă naţională a ţării sale. Comitetul Executiv îşi reafirmă solidaritatea cu oamenii muncii din Congo, care luptă împotriva imperialismului şi monopolurilor. Ţinind seama că in situaţia actuală se creează condiţii tot mai favorabile pentru înfăptuirea politicii, de unitate a F.S.M., Comitetul Executiv recomandă organizaţiilor sindicale ca in perioada de pregătire a celui de-al V-lea Congres să lărgească schimbul de delegaţii, să sta-,... bilească noi contacte, să încheie a-corduri bilaterale şi multilaterală, între centrale sindicale şi sindicate' din diferite ţări şi de diferite ori;-' t entări, să dezvolte pretutindeni uni-, mtatea de acţiune. In Declaraţia cu privire la încăl- , carea drepturilor sindicale în Africa, Comitetul Executiv al F.S.M.., subliniază că încălcarea drepturilor sindicale sau totala inexistenţă a a- . cestor drepturi în ţările care se mai află sub jugul colonialismului, mai ales în coloniile portugheze, precum şi în unele colonii engleze, fac parte integrantă din represiunile generale dezlănţuite de puterile color-.', niale şi imperialiste împotriva oa' manilor muncii africani.) în Declaraţia consacrată situaţiei din Laos, Comitetul Executiv cheamă pe oamenii muncii şi popoarele:,, iubitoare de pace din toate ţările săsprijine lupta dreaptă dusă de oa- menii muncii şi poporul din Laos, pentru independenţă, pace şi neutralitatea ţării lor, împotriva acţiunilor imperialiştilor şi ale plicii tră- . _ datoare a lui Fumi Nosawan-BouB. Oum. .. în Rezoluţia de solidaritate cu poporul Cubei, Comitetul Executiv al F.S.M. adresează un salut fierbinte poporului şi oamenilor muncii din Cuba. Comitetul Executiv al F.S.M. a. a adoptat de asemenea o Rezoluţie în apărarea patrioţilor irakieni, împotriva încălcării drepturilor şi libertăţilor sindicale în Irak. Un pas primejdios care contribuie la restabilirea forţelor armate ale revanşarzilor vest-germani MOSCOVA 5 (Agerpres).— TASS transmite : Zilele acestea ambasadorul U.R.S.S. in Italia, S. Kozîkov, a făcut o vizită ministrului Afacerilor Externe al Italiei, A. Segni, şi din însărcinarea guvernului sovietic i-a făcut o declaraţie în legătură cu punerea la dispoziţie în insula Sardinia a unei baze militare pentru amplasarea unor subunităţi de trupe vest-germane, precum şi în legătură cu autorizaţia dată Germaniei occidentale de a folosi poligonul pentru rachete din insula Sardinia pentru instrucţie şi antrenament. Punînd la dispoziţia forţelor armate ale Germaniei occidentale baze militare pe teritoriul italian, se arată în declaraţie, guvernul Italiei face un nou pas primejdios, contribuind implicit la restabilirea forţelor armate ale revanşarzilor vest-germani. „Atrăgînd atenţia guvernului Italiei asupra măsurii sus-menţionate, guvernul sovietic este călăuzit de unica dorinţă de a contribui, în măsura posibilităţilor de care dispune, la înlăturarea tuturor obstacolelor ce stau în calea eforturilor statelor in vederea micşorării încordării internaţionale în Europa, precum şi la îmbunătăţirea relaţiilor sovieto-italiene, cărora guvernul sovietic le atribuie o mare însemnătate“. In cadrul unor puternice acţiuni de masă, femeile elveţiene desfăşoară lupta pentru drepturi politice egale cu bărbaţii. (Acum doi ani parlamentul a refuzat acordarea acestor drepturi). In fotografie: O demonstraţie a femeilor la Zürich.