Scînteia, februarie 1961 (Anul 30, nr. 5065-5089)

1961-02-07 / nr. 5068

Nr. 5068 2010- Sosirea conducătorului delegaţiei guvernamentale economice a R. D. Vietnam Luni după-amiază a sosit în Ca­pitală conducătorul delegaţiei guver­namentale economice a R.D. Viet­nam, Nguen Zui Cin, membru al Biroului Politic şi secretar al C. C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, locţiitor al primului mi­nistru şi preşedintele Comitetului de Stat al Planificării. Oaspetele a fost salutat la sosire de tovarăşii Alexandru Moghioroş, Al. Bîrlădeanu, Gogu Rădulescu, mi­nistrul Comerţului, reprezentanţi ai conducerii Comitetului de Stat al Planificării şi ai unor ministere e­­conomice, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de faţă Nguyen Minh Chuong, însărcinat cu afaceri ad­­interim al R.D. Vietnam la Bucu­reşti, şi membri ai ambasadei, pre­cum şi Dang Viet Chiau, vicepreşe­dinte al Comitetului de Stat al Pla­nificării, şi ceilalţi membri ai dele­gaţiei guvernamentale economice a R.D. Vietnam. (Agerpres) Şedinţă consacrată celei de-a 408-a aniversari de la naşterea lui Francis Bacon Luni după-amiază în aula Acade­miei R.P. Romíné a avut loc o şe­dinţă consacrată aniversării a 400 de ani de la naşterea marelui fi­lozof englez Francis Bacon. Şedinţa a fost organizată de Aca­demia R.P. Romíné şi Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R., în cadrul aniversărilor cul­turale ale Consiliului Mondial al Păcii pe anul 1961. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. M. Ralea, vicepre­şedinte al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, preşedintei® secţiei de ştiinţe economice, filozo­fice şi juridice a Academiei R. R. Romíné. Acad. A­ta­nase Joja, preşedintele Academiei R.R. Romíné, a prezen­tat comunicarea: „Prezenţa lui Bacon în logica modernă“. Au ur­mat comunicările „Semnificaţia is­­torică a operei lui Bacon“, de acad. C. I., Gulian, directorul Institutului de filozofie al Academiei R.P.R. şi „Bacon şi valoarea experimentului în ştiinţele naturii“ de prof. Eugen Angel­escu, membru corespondent al Academiei R.P.R. La şedinţă au participat membri ai Academiei R.P.R., cercetători ştiinţifici şi cadre didactice din în­­văţămîntul superior. Comunicările au fost ascultate cu diu interes de asistenţă. (Agerpres) SPORT Turneul fotbaliştilor bucureşteni în Brazilia RIO DE JANEIRO 6 (Agerpres).— Echipa de fotbal a oraşului Bucu­reşti a susţinut alte două întilniri în cadrul turneului pe care îl între­prinde în Brazilia. Jucînd la Belo Horizonte cu echipa Cruzieros, fotba­liştii romi­ni au obţinut un rezultat de egalitate: 1—1 (1—1). Punctul echipei noastre a fost înscris de Eftimie. La intîlnire au participat peste 20.000 de spectatori. Simbătă, echipa romina a intilnit din nou puternica formaţie Palmei­­ras, in rindurile căreia joacă renu­miţii internaţionali Julinho şi N. San­tos. Meciul a avut, loc la Sao Paulo şi s-a întrerupt, din cauza unei ploi torenţiale, în minutul 65, când scorul era 1-0 in favoarea jucătorilor bra­zilieni. ------0*0-----­Informaţii ■ Luni seară, la Teatrul de Operă şi Balet al R. P. Româno, a avut loc sărbătorirea dirijorului Egizio Maseini, maestru emerit al artei, care a împli­nit cinci decenii de activitate artisti­că. Cu acest prilej s-a prezentat un spectacol cu opera „Carmen“ de Bi­zet, conducerea muzicală aparţinînd sărbătoritului. • Casa de Economii şi Consemna­ţiuni face­ cunoscut că la tragerea la sorţi lunară a obligaţiunilor C.E.C. din 31 martie 1961 la care, în afara cîşti­­gurilor în bani, se vor acorda cîşti­­guri suplimentare în obiecte şi excursii în străinătate, participă toate obliga­ţiunile procurate pînă in prezent, cele procurate în luna februarie, care vor participa astfel şi la tragerea la sorţi lunară din 28 februarie, precum şi o­­bligaţiunile ce vor fi procurate în luna martie a.c. în primele zece zile ale fiecărei luni, obligaţiunile C.E.C. se pot procu­ra fără diferenţă de preţ. IERI ŞI AZI Şi în satul Tecuceşti, comuna Buciumeni, ra­ionul Tecuci, locul co­cioabelor din trecut l-au luat în anii din urmă case noi, încă­pătoare. Ştefan Cîrcei este unul din numeroşii colectivişti care s-a mu­tat■ în casă nouă (vezi fotografia de jos). In fotografia de sus , casa în care a locuit în tre­cut colectivistul Ştefan Gircei. Schimbările petrecute în viaţa satului, a oa­menilor, se datoresc gospodăriei colective. Prin muncă unită, co­lectiviştii îşi făuresc o viaţă îmbelşugată. Mişcarea muncitorească din Belgia a cîştigat o bogată experienţă Primele urmări concrete ale marii greve a muncitorilor belgieni vor fi: dizolvarea parlamentului şi ţinerea de noi alegeri in luna martie. Ar fi însă prea puţin dacă am limita re­­zultatele acestei mari acţiuni, a ma­selor muncitoare doar la atit. In fapt bilanţul unei luni de luptă este mult mai bogat şi învăţămintele cu mult mai importante. In Belgia nu a avut loc niciodată o grevă ele o asemenea amploare prin numărul participanţilor şi prin durata ei, la grevă au luat parte peste 1.000.000 de muncitori şi ea a ţinut de la 20 decembrie 1980 pină la 23 ianuarie 1961. Niciodată nu a mai avut loc aci o grevă atlt de combativă, care să se fi desfăşu­rat cu atîta fermitate, în pofida re­presiunilor şi atacurilor guvernului şi aparatului poliţienesc. împotriva greuiaţilor au fost aruncate toate torţele poliţiei şi jandarmeriei, 6.000 de so­ldaţ, dintre ca­re mulţi reche­­maţi din Germania occidentală. Dar muncitorii nu s-au lăsat intimidaţi şi au dat­ o ripostă hotărîtă măsu­rilor represive ale autorităţilor. La Namur greviştii au împiedicat ple­carea unor trenuri, baind calea ie­­rard cu trupurile lor, iar la Charle­roi, Mons şi Bruges, ei au demontat şinele. La Pont-des-Arches mani­festanţii au desfăcut pavajul şi au ridicat baricade. în regiunea Mons greviştii au blocat cu autocamioane pasajele şi viaductele. în centrul oraşului Bruxelles factorii poştali s-au culcat pe stradă pentru a îm­piedica pe spărgătorii de grevă să distribuie corespondenţa. Chiar din prima etapă a desfu­­şmării sale greva a căpătat un­ pu­ternic caracter politic. Oamenii muncii şi-au îndreptat lupta nu nu­mai împotriva „legii unice“, ci au mers mai departe cerînd demisia guvernului Eyskens, dizolvarea par­lamentului şi organizarea unor noi alegeri. Demonstraţiile lor se desfă­­şurau sub lozincile „Jos legea ne­norocirilor „Jos guvernul Eys­kens !“. La Bruxelles, greviştii au parcurs străzile principale scan­­dînd : „Uzinele — muncitorilor !“. Combativitatea muncitorilor s-a menţinut pînă la sfîrşit şi s-a ma­nifestat chiar şi In ziua reluării lu­crului, muncitorii intrind In uzine in sunetele Internaţionalei. Nu vom reveni asupra felului în care s-a desfăşurat greva. Vom rea­minti însă că această puternică mişcare grevistă a avut un mare răsunet internaţional. Greva a fost urmărită cu deosebită atenţie de milioane de oameni ai muncii din Scrisoare din Bruxelles întreaga lume, care şi-au manifestat calda simpatie şi solidaritatea fră­ţească cu clasa muncitoare din Belgia. Ea va rămâne o pagină im­portantă în istoria mişcării muncito­reşti belgiene şi internaţionale. Greva a dat o dezminţire categori­că teoriilor social-democraţilor de dreapta, revizioniştilor şi tuturor apologeţilor capitalismului. Belgia, această ţară mică, dar puternic in­dustrializată, era prezentată ca un prototip al „posibilităţilor“ capita­­lismului contemporan. Ideologii din slujba monopolurilor o înfăţişau ca un stat al­ „bunăstării“ generale şi al „păcii sociale“. In care lupta de clasă ar fi, chipurile, pe cale de dispariţie. Şi iată că acest mit ţesut cu migală pentru a înşela masele şi a le adormi vigilenţa s-a spulbe­rat. Sutele de mii de oameni, care au ieşit in stradă­ cerind să se pună capăt politicii de jaf şi exploatare a monopolurilor, ofensivei acestora Împotriva nivelului lor de trai, au demonstrat convingător că nu poate exista Împăcare intre munci­tori şi capital. Capitalismul belgian se află în prezent în faţa unei serii de pro­bleme grave, dintre care cel puţin trei sunt mai importante şi consti­tuie sursa unor serioase dificultăţi-­ prima, evenimentele din Congo, care constituie pentru monopolurile capitaliste belgiene o uriaşă sursă de dificultăţi. Cea de-a doua problemă este le­gată de Integrarea Belgiei în piaţa comună, cu toate neajunsurile ce decurg din aceasta pentru econo­mia belgiană, supusă concurenţei trusturilor din alte ţări capitaliste, mai ales din R.F.G. Cea de-a treia problemă şi cea mai importantă este legată de con­secinţele dezastruoase ale cursei înarmărilor, la care participă şi Bel­gia, ca ţară din­ N.A.T.O., şi care de zece ani o costă sume fabuloase. Ca întotdeauna, monopolurile im­­cearcă să rezolve aceste proble­me aruncînd greutăţile pe spina­rea oamenilor muncii. In acest scop, ele folosesc statul capitalist, unit cu monopolurile Intr-un singur mecanism destinat să asigure spo­rirea continuă a profiturilor bur­gheziei imperialiste şi accentuarea exploatării clasei muncitoare. Aşa­­zisa „lege unică", pe care guvernul a ţinut să o treacă cu orice preţ prin parlament, exprima ofensiva monopolurilor împotriva nivelului de trai al maselor muncitoare. Ea prevede, printre altele, sporirea cu 9 miliarde de f­anci a taxelor la bunurile de larg consum şi a impo­zitelor indirecte, care se răsfring asupra maselor largi de­ consuma­tori , precum şi reducerea salariilor, scăderea pensiilor etc. Deşi greva nu şi-a atins pină acum principalul obiectiv — acela de a obţine retragerea legii, ea ei avut o eficacitate reală. In sinul reacţiunii s-a produs o criză gravă, care a împins politica ei într-un impas şi i-a impus necesitatea di­­zolvării parlamentului, a organi­zării de noi alegeri şi a căutării de noi mijloace care eventual să înlocuiască „legea unică“. Este fapt incontestabil că in urma grevei poziţia guvernului Eyskens a slăbit considerabil ; agenţiile de presă vorbesc tot mai frecvent de inevitabilitatea demisiei guvernului. Marea grevă din Belgia a consti­tuit o demonstraţie elocventă a for­­ţei pe care o reprezintă unitatea de acţiune a oamenilor muncii. In ora­şele Bruxelles, Liége, Charleroi, co­loanele demonstranţilor, alcătuite din oameni de cele mai diferite con­cepţii politice, au parcurs străzile scandind lozincile : „Socialişti, co­munişti, liberali, catolici — suntem­ uni­i In luptă !“, „Grevă pină la vic­torie !“. Cot la cot cu muncitorii co­munişti şi socialişti, au participat la grevă un mare număr de munci­tori afiliaţi sindicatelor creştine. Cercurile conducătoare şi monopo­lurile, speriate de amploarea gre­vei, au făcut tot ce le-a stat în pu­tinţă pentru a o înăbuşi — arestări arbitrare, asasinate, confiscări, per­secuţii. Una dintre metodele principale la care a recurs reacţiunea a fost toc­mai încercarea de a sparge uni­tatea de luptă a muncitorilor. In acţiunea de torpilare a grevei, cercurile conducătoare din Belgia au primit un sprijin important din partea liderilor de dreapta ai parti­dului socialist. Propunerile lor făcute lui Eyskens prin aşa-numitul „con­­traplan" nu constituie decit o tenta­tivă diversionistă, care caută să ob­ţină modificări minore ale planului guvernamental. Liderii socialişti de dreapta au­­refuzat, de asemenea, să ţină seama de cererea care le-a fost adresată de comitetul naţional de grevă de a deschide în parla­ment „cel de-al doilea front“ poli­tic, demisionind în bloc. Criza provocată de grevă în sînul reacţiunii este pe cale de a fi du­blată de o criză in sînul partidului social-democrat. Demisia lui Spaak din funcţia de secretar general al N.A.T.O., legată de dificultăţile pe care le întimpină această coaliţie, îşi găseşte explicaţia şi în aceea că liderii socialişti de dreapta, speriaţi de amploarea mişcării muncitoreşti, l-au rechemat, sperînd că acest po­litician al războiului rece şi al tu­turor compromisurilor cu burghezia, va fi in stare să „reechilibreze si­tuaţia" in favoarea lor. Partidul comunist a jucat un rol important în conducerea grevei, in elaborarea lozincilor de luptă. Co­muniştii au luptat cu curaj in cadrul demonstraţiilor şi pichetelor de grevă şi au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a asigura succesul mişcării. Partidul comunist a insistat primul, în cursul grevei, asupra ne­cesităţii de a se dizolva parlamen­tul, revendicare la care s-au asociat apoi toate partidele din opoziţie. Analizând rezultatele mişcării gre­viste, Comitetul Central al partidului comunist a chemat clasa muncitoare să întărească Confederaţia Generală a Muncii din Belgia, să aibă grijă ca democraţia sindicală să fie respec­tată şi ca acţiunile sindicatelor să se desfăşoare în conformitate cu voinţa populară, pe baza unui pro­gram concret, ale cărui elemente principale să fie : reducerea chel­tuielilor militare cu 10 miliarde, re­ţinerea a 15 miliarde din fabuloasele profituri ale capitaliştilor, punerea in aplicare a unor reforme structu­rale care să limiteze influenţa mo­nopolurilor şi să promoveze dezvol­tarea economiei belgiene. Greva a zguduit profund temeliile vieţii economice şi politice a Bel­giei. Pierderile pricinuite de grevă se ridică, potrivit calculelor apărute in presă, la peste 10 miliarde de franci. Cauzele care au dus la izbucnirea grevei n-au fost înlăturate ; nemul­ţumirea maselor continuă să cloco­tească întocmai unui vulcan. In­­ multe regiuni, in care greva s-a desfăşurat cu amploare, muncitorii care au reluat lucrul continuă lupta prin demonstraţii şi alte forme de acţiune. Uriaşa grevă a îmbogăţit experi­enţa de luptă a proletariatului bel­gian, l-a călit pentru noi bătălii de clasă. Această va avea, fără îndo­ială,o mare însemnătate pentru lupta de mai departe a proletariatului şi a păturilor largi muncitoare din Belgia împotriva ofensivei monopo­lurilor, pentru satisfacerea revendi­cărilor vitale ale maselor, pentru democraţie şi pace. JEAN LOUIS ESCH S­T­Î­I­T­E­I­A TELEGRAME EXTERNE Semnarea planului de colaborare culturală i­nic şi ştiinţifică pe 1961—1962 între R. P. Romina şi Uniunea Sovietică MOSCOVA 6 Corespondentul A­­gerpres transmite : La Moscova a fost semnat la 8 februarie planul de colaborare cul­turală şi ştiinţifică dintre R. P. Ro­mina şi U.R.S.S. pe perioada 1961— 1962, în comunicat se subliniază că în elaborarea planului părţile s-au călăuzit de dorinţa de a dezvolta şi mai mult colaborarea culturală şi ştiinţifică. Se prevede un larg schimb în domeniile ştiinţei, artei, învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, sportului, presei, literaturii, radiodi­fuziunii şi televiziunii Părţile au constatat cu o mare sa­tisfacţie că relaţiile culturale şi şti­inţifice dintre cele două ţări s-au dezvoltat in 1960 cu succes pe baza respectării principiului egalităţii în drepturi, a puternicei prietenii fră­ţeşti şi pe baza interesului reciproc. Planul a fost semnat de Nicolai Guină, ambasadorul Republicii Populare Române, şi de Serghei Ro­­manovski, vicepreşedinte al Comite­tului de stat pentru relaţiile cultu­rale cu ţările străine. Ambasadorul Nicolae Guină a de­clarat, cu prilejul semnării planului, că colaborarea frăţească dintre cele două ţări constituie un exemplu de relaţii de tip nou. Nicolae Guină­­şi-a exprimat con­vingerea că oamenii sovietici vor manifestă un viu interes faţă de so­lii artei române, care în viitorii ciţiva ani vor vizita Uniunea Sovie­tică. ------------0*0 Mesajul de salut adresat de N. S. Hruşciov sesiunii comisiei economice O. U. pentru Africa MOSCOVA 6 (Agerpres).— TASS N. S. Hruşciov, preşedintele Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S., a a­­dresat preşedintelui sesiunii , de la Addis Abeba a comisiei economice O.N.U. pentru Africa, un mesaj de salut în care urează comisiei noi succese în misiunea sa importantă şi nobilă — de a contribui la avin­­tul economic al ţărilor Africii. In Africa, scrie N. S. Hruşciov, sarcina economică este de a birui cit mai repede consecinţele grele ale jugului colonial şi de a ajunge din urmă într-o perioadă scurtă ţă­rile din lume cu un înalt nivel de dezvoltare. Nivelul de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii moderne permi­te ţârilor slab dezvoltate din punct de vedere economic să rezolve această sarcină dintre cele mai im­portante în decursul unei singure generaţii, in condiţiile păcii, lichi­dării colonialismului, dezarmării generale şi totale. Consfătuirea fruntaşilor în agricultură din republicile din Transcaucazia TBILISI 6 (Agerpres).— TASS La 6 februarie, la Tbilisi, capitala Gruziei, s-a deschis consfătuirea fruntaşilor în agricultură din repu­blicile din Transcaucazia — Azer­baidjan, Armenia, Gruzia. La lucrările consfătuirii ia parte N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Con­siliului de Miniştri al U.R.S.S. Pe ordinea de zi a consfătuirii fi­gurează problemele: Rezultatele Plenarei din ianuarie a C. C. al P.C.U.S. şi măsurile pentru dezvol­tarea continuă a agriculturii repu­blicilor din Transcaucazia. Pe mar­ginea acestui punct de pe ordinea de zi a prezentat un raport Vasili Mjavanadze, prim-secretar al C. C. al Partidului Comunist din Gruzia. Miting de doliu in memoria lui Eugene Dennis NEW YORK­­ (Agerpres). — La 5 februarie a avut loc la New York un miting de doliu în me­moria lui Eugene Dennis, preşe­dintele Comitetului Naţional al Partidului Comunist din S.U.A. In cadrul mitingului au luat cuvîntul Gus Hali, secretar general al Par­tidului Comunist din S.U.A., Elisa­beth Flynn şi Claude Lightfoot, vicepreşedinţi ai partidului, Paul Nowick, redactor la săptămânalul „Morgen Freiheit“. Pe adresa Comitetului Naţional al Partidului Comunist din S.U.A. şi pe adresa familiei lui Eugene Dennis au sosit telegrame de con­doleanţe din 87 de ţări în urma încetării din viaţă a fiului credin­cios al clasei muncitoare ameri­cane. Declaraţia guvernului sovietic în legătură cu ştirile privind construcţia de baze pentru rachete în Turcia MOSCOVA 6 (Agerpres).—TASS transmite : Guvernul sovietic a rugat guver­nul Turciei prin intermediul am­basadorului U.R.S.S. la Ankara să lămurească dacă ştirile apărute în presa din Turcia cu privire la con­strucţia de baze pentru rachete ale N.A.T.O. pe teritoriul Turciei, corespund realităţii. După cum relatează presa turcă, în prezent în Turcia se desfăşoară construcţia de rampe pentru lan­sarea rachetelor cu rază medie de acţiune în conformitate cu planu­rile militare ale N.A.T.O. şi pe baza fondurilor acestei organizaţii. Este absolut explicabil, se spune în declaraţie, că ştirile cu privire la construcţia bazelor de rachete ale N.A.T.O. în imediata vecină­tate a frontierelor Uniunii Sovieti­ce şi cu privire la intenţiile N.A.T.O de a înarma Turcia cu arma nucleară îngrijorează guver­nul sovietic. In declaraţie se aminteşte că Uniunea Sovietică a atras în tre­cut atenţia fostului guvern al Tur­ciei asupra situaţiei primejdioase care s-a creat din cauza lărgirii colaborării­­ Turciei cu N.A.T.O. Totodată,­ se subliniază în decla­raţia guvernului sovietic, cercurile conducătoare şi opinia publică din U.R.S.S. au primit cu satisfacţie declaraţia noilor conducători ai Turciei că intenţionează să resta­bilească prietenia sovieto-turcă. Năzuind spre stabilirea relaţiilor de bună vecinătate cu Turcia, se spune în declaraţie, guvernul Uni­unii Sovietice speră că nici Turcia nu va întreprinde nici un fel de măsuri care să nu corespundă nă­zuinţelor spre pace şi prietenie ale celor două popoare. Guvernul so­vietic ar dori să creadă că condu­cătorii Republicii Turcia nu vor îngădui ca țara lor să fie atrasă in aventuri primejdioase care ar putea ameninţa cauza păcii. Pag. 3 Lupta pentru pace — sarcină primordială a mişcării sindicale internaţionale • 0*cum*nt*le adoptate de sesiunea Comitetului Executiv al # Cel de-el V-lee Congres Mondiel al Sindicatelor va avea loc la Moa­co­va,­ între 4 şi 11 decembrie ÎMI. BERLIN 5 (Agerpres)! - în şe­dinţa din seara zilei de 4 februarie a sesiunii Comitetului Executiv­­ al F.S.M., la dezbateri, au luat cuvîn­­tul Gheorghe Apostol, președintele C.C.S. din R. P. Romînă, membru al Comitetului Executiv al R.S.M., Dange, secretar general al Congre­sului Sindicatelor din întreaga In­die, vicepreședinte al F.S.M., Haler (Liban), membru al Comitetului E­­xecutiv F.S.M., Reza Rusia, secre­tar general al Consiliului unit al sindicatelor muncitorilor şi oame­nilor muncii din Iran. Louis Saillant, secretar general al F.S.M., care a rostit cuvîntarea de închidere, a anunţat că în momen­tul de faţă F.S.M. numără 107.090.000 de membri. La sesiune au fost adoptate o serie de documente. * In Rezoluţia­ generală se arată că cea de-a­­XXII-a sesiune a Comite­tului Executiv, a hotărît convocarea la Moscova între 4-16 decembrie 1961 a celui de-al V-lea Congres Mondial al Sindicatelor. Cel de-al V-lea Congres Mondial al Sindicatelor, subliniază Comite­tul Executiv al F.S.M., va avea loc în condiţii favorabile pentru solu­ţionarea problemelor care interesea­ză profund şi vital pe toţi oamenii muncii. Trăsătura caracteristică a situaţiei internaţionale actuale con­stă în aceea că raportul forţelor de clasă se schimbă tot mai hotărîtor în favoarea socialismului şi a clasei muncitoare internaţionale. Munca creatoare a popoarelor din ţările so­cialiste, mişcarea de eliberare na­ţională a popoarelor asuprite, lupta economică şi politică a oamenilor­­piticii din ţările capitaliste formea­ză un singur torent impetuos, care macină sistemul mondial impe­rialist, , adîncind şi mai mult criza generală a capitalismului. Sistemul mondial socialist se tran­sformă în factorul hotărîtor al dez­voltării societăţii omeneşti. Cea de-a XXII-a sesiune a Comi­tetului Executiv consideră că sarci­na primordială a mişcării sindicale internaţionale este lupta pentru pace. Sindicatele trebuie să cheme masele de oameni ai muncii să fie vigilente şi, prin acţiuni hotărîte, si zădărnicească orice uneltiri ale for­ţelor războiului. Comitetul executiv al­­F.S.M. con­stată că in condiţiile actuale favo- - rabile pentru cauza păcii, şi liber­tăţii popoarelor, F.S.M. tinde spre unirea tuturor forţelor clasei mun­citoare şi sindicatelor in lupta ho­­tărîtoare pentru­ : interzicerea armei­ atomice şi încetarea cursei înarmat, rilor desfăşurate de lagărul impe- •­­ rialist; lichidarea bazelor militară imperialiste, care reprezintă o per- • manentă primejdie pentru pace şi care ştirbesc independenţa naţiona­lă a popoarelor ; dezarmarea gene­rală şi totală şi coexistenţa paşni­că ; lichidarea, totală a colonialismu­lui ; încheierea tratatului de pace cu ambele state germane şi transfor­marea Berlinului occidental într-un oraş liber şi demilitarizat; anularea­­ tratatului militar japono-american care creează încordare în Extremul­­ Orient. Comitetul executiv însărcinează Secretariatul să-şi lărgească legătu-u­rile cu toate organizaţiile sindicale africane pentru a examina împreu­nă posibilitatea creării unui comitet sindical internaţional în sprijinul luptei oamenilor muncii din Africa, pentru lichidarea colonialismului pe continentul african. în Rezoluţia generală este saluta­tă lupta eroică şi unită a poporului algerian pentru o reală autodeter­minare şi independenţă naţională a­­­ ţării sale. Comitetul Executiv îşi reafirmă solidaritatea cu oamenii muncii din Congo, care luptă împotriva impe­rialismului şi monopolurilor. Ţinind seama că in situaţia ac­tuală se creează condiţii tot mai fa­vorabile pentru înfăptuirea politicii, de unitate a F.S.M., Comitetul Exe­cutiv recomandă organizaţiilor sin­dicale ca in perioada de pregătire a celui de-al V-lea Congres să lăr­gească schimbul de delegaţii, s­ă sta-,... bilească noi contacte, să încheie a-­­­corduri bilaterale şi multilaterală, între centrale sindicale şi­ sindicate' din diferite ţări şi de diferite ori;-' t entări, să dezvolte pretutindeni uni-­, m­­tatea de acţiune. In Declaraţia cu privire la încăl- , carea drepturilor sindicale în Afri­ca, Comitetul Executiv al F.S.M.., subliniază că încălcarea drepturilor sindicale sau totala inexistenţă a a- . cestor drepturi în ţările care se mai­­ află sub jugul colonialismului, mai ales în coloniile portugheze, precum şi în unele colonii engleze, fac parte integrantă din represiunile ge­nerale dezlănţuite de puterile color-.', niale şi imperialiste împotriva oa­' manilor­ muncii africani.) în Declaraţia consacrată situaţiei din Laos, Comitetul Executiv chea­mă pe oamenii muncii şi popoarele:,, iubitoare de pace din toate ţările să­­sprijine lupta dreaptă dusă de oa-­­ menii muncii şi poporul din Laos, pentru independenţă, pace şi­ neu­tralitatea ţării lor, împotriva acţiu­nilor imperialiştilor şi ale plicii tră- . _ datoare a lui Fumi Nosawan-BouB. Oum. .. în Rezoluţia de solidaritate cu poporul Cubei, Comitetul Executiv al F.S.M. adresează un salut fier­binte poporului şi oamenilor mun­cii din Cuba. Comitetul Executiv al F.S.M. a. a­ a­doptat de asemenea o Rezoluţie în apărarea patrioţilor irakieni, împo­triva încălcării drepturilor şi liber­tăţilor sindicale în Irak. Un pas primejdios care contribuie la restabilirea forţelor armate ale revanşarzilor vest-germani MOSCOVA 5 (Agerpres).— TASS transmite : Zilele acestea amba­sadorul U.R.S.S. in Italia, S. Kozîk­ov, a făcut o vizită mi­nistrului Afacerilor Externe al Ita­liei, A. Segni, şi din însărcinarea guvernului sovietic­ i-a făcut o de­claraţie în legătură cu punerea la dispoziţie în insula Sardinia a unei baze militare pentru amplasarea unor subunităţi de trupe vest-ger­mane, precum şi în legătură cu au­torizaţia dată Germaniei occidenta­le de a folosi poligonul pentru ra­chete din insula Sardinia pentru instrucţie şi antrenament. Punînd la dispoziţia forţelor ar­mate ale Germaniei occidentale baze militare pe teritoriul italian, se arată în declaraţie, guvernul Ita­liei face un nou pas primejdios, contribuind implicit la restabilirea forţelor armate ale revanşarzilor vest-germani. „Atrăgînd atenţia­ guvernului Ita­liei asupra măsurii sus-menţionate, guvernul sovietic este călăuzit de unica dorinţă de a contribui, în mă­sura posibilităţilor de care dispu­ne, la înlăturarea tuturor obstaco­lelor ce stau în calea eforturilor statelor in vederea micşorării în­cordării internaţionale în Europa, precum şi la îmbunătăţirea rela­­­ţiilor sovieto-italiene, cărora guver­nul sovietic le atribuie o mare­ în­semnătate“. In cadrul unor puternice acţiuni de masă, femeile elveţiene des­făşoară lupta pentru drepturi politice egale cu bărbaţii. (Acum doi ani parlamentul a refuzat acordarea acestor drepturi). In fotografie: O demonstraţie a femeilor la Zürich.

Next