Steagul Roşu, septembrie 1970 (Anul 25, nr. 5461-5486)
1970-09-19 / nr. 5477
ANUL XXV — NR. 5.477 (6.956) SIMBATA 19 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani tâxeci TENDINȚE ȘI REZULTATE CONSTANT ASCENDENTE LA „PROLETARUL Fabrica de postav „Proletarul“ Bacău. O unitate economică ce se impune, cu constanță și fermitate, în ansamblul industriei județului nostru. Un colectiv harnic, conștiincios, capabil și entuziast, animat de dorința, mereu vie, de a-și îndeplini în mod exemplar sarcinile de producție și angajamentele. In prim plan se află comuniștii, care, dirijează energia întregului colectiv spre înfăptuirea coordonatelor majore ale anului , pe care îl străbatem și ale viitorului cincina!. Pornea de aici, de 1«. „Proletarul“, în urmă cu vreo 3-4 ani, o inițiativă ce-și propunea să ridice eficiența întregii activități economice. Sugestiv intitulată — „Din aceeași cantitate de materie primă — mai multe produse finite“, inițiativa s-a răspîndit apoi în toate întreprinderile, antrenind și amplificînd resurse nebănuite. Iar astăzi, dacă produsele finite realizate de fabrica băcăuană — ca să păstrăm cadrul format inițial — revin la un preț de cost mai scăzut, apoi meritul incontestabil este al lor, al celor care însușindu-și spiritul novator, și-au făcut din el o conduită: în decembrie 1969, la Plenara C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, sublinia, pentru acest ultim an al actualului cincinal, la modul imperativ, necesitatea utilizării raționale a materiilor prime și materialelor. "O sarcină preluată fain ezitare de către întregul colectiv al fabricii, de către specialist, ca și de către muncitor. Era și firesc, căci climatul creat în întîmpinare, a asimilat-o în întregimea valențelor sale. întrecerea socialistă s-a declanșat cu intensitate încă din prima zi de lucru a anului, ca un preludiu la rezultatele adunate, în aceste două treimi de an. Sarcinile de plan îndeplinite ritmic și la un nivel calitativ superior. Depășirile , apreciabile la fiecare perioadă raportată, se situează deasupra limitelor anilor trecuți. Obiectivele angajamentului — urmărite permanent, amplificate, acoperite de cifre ce nu se opresc nici un moment în dreptul prevederilor inițiale. Există, la comitetul de partid, o evidentă operativă a tot ceea ce s-a întreprins, sau urmează să se întreprindă, în cadrul organizațiilor de partid, pe linia bunei desfășurări a proceselor de producție, a urmăririi rezultatelor. Evidențiem, în primul rînd, cuprinzătorul plan de măsuri ce datează încă din ianuarie 1970, în care problemele ce concură la sporirea eficienței economice au, prin modul de expunere, rolul de coordonator. Nu absolutizăm, bineînțeles, valoarea singulară a acestui plan. Ceea ce este important însă, constă în faptul că el a cunoscut un caracter dinamic, acționînd la nivelul și cerințele care au impus adoptarea sa. Dacă ceva ,totuși, în această laborioasă activitate, ar putea fi considerat exagerat, apoi nu poate fi vorba decât de constanta cu care organizațiile de bază analizează problemele de producție. Desigur, nu se neglijează nici celelalte laturi ale muncii de partid. Astfel, la filatură și țesătorie, în toate celelalte secții, adunările generale ale organizațiilor de partid, multe din ele Mihai BUZNEA (Continuare în part. a IlI-a) IMPERATIV 70: UTILIZAREA RATIONALA A MATERIILOR PRIME SI MATERTIALELOR ii In pag. a il-a Consultație juridică Pag a III-a Popularizarea legilor nu reprezintă un scop în sine Ele trebuie respectate, aplicate Agenda creației tehnice ■~*S î1 A Secvență industrială C.P.L. Comănești Foto : P. IONAS. r A început vinificatul strugurilor ieri dimineață, la Uzina de vinificație de la Podu Turcului s-a declanșat campania de prelucrare a strugurilor din soiul Riesling, destinat fabricării șampaniei. Primele două vagoane de struguri au fost livrate de cooperativa agricolă din Podu Turcului, în zilele următoare vor fi preluate cantități însemnate de striguri de la cooperativele agricole din Frumușeni, Cociu, Glăvănești și Căbești. In informația transmisă de către tovarășul Constantin Popescu, șeful Centrului Podu Turcului, se relevă faptul că la începutul săptămînii viitoare se va trece și la vinificatul altor soiuri de struguri. Se menționează faptul că moderna uzină din Podu Turcului va prelucra în această toamnă o cantitate de peste 200 vagoane struguri. Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Mureș Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.Rii vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului statului a avut efecte tonifiante inesșitimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizind energiile, dind încredere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pina la sfirșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat în construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări in cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R.-Ceaușescu, Ceaușescu- P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. în cursul vizitei se dau informații detailate asupra capacității de adăpostire a complexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum 300 zile. (Continuare în pag. a II-a) La Moiniști acțiuni edilitar-gospodărești întreprinse cu SERIOZITATE ȘI ENTUZIASM Interlocutorul nostru, primarul orașului Moinești, tovarășul Constantin Olanu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, are amabilitatea să ne răspundă la citeva întrebări pe care i le-am adresat în legătură cu gospodărirea și înfrumusețarea localității. De fapt, întrebările sunt urmarea impresiei produse asupra reporterului de aspectul edilitar-gospodăresc al Moineștiului. înfățișarea acestui oraș se situează pe o treaptă superioară față de alți ani și este urmarea firească a eforturilor depuse de cetățeni, de Consiliul popular orășenesc. Organele locale de stat au coordonat acțiunile de muncă patriotică, deputații, comitetele de cetățeni aducîndu-și din plin contribuția la realizarea obiectivelor propuse. — Tovarășe primar, cînd am intrat în oraș am văzut un grup masiv de cetățeni pregătind terenul pentru punerea gazonului pe o porțiune mai mare de trotuare, care, după cum știm, au fost construite în ultima vreme, pe artera de intrare dinspre Bacău în Moinești. V-aș ruga să completați această introducere a reporterului cu alte obiective edilitar-gospodărești care au fost realizate în cursul acestui an. — Cu plăcere. Aș vrea să vă spun că lucrările la care ne referim au fost începute încă din toamna anului 1969, cînd noi am stabilit un plan al acțiunilor de muncă patriotică la care să participe toți cetățenii orașului. Dorința unanimă a fost ca petroliștii, locuitorii Moineștiului, să se simtă în orașul lor câ mai bine. Iată de ce în primăvară am chemat la întrecere pentru acțiuni de muncă patriotică pe tărîm edilitar-gospodăresc celelalte orașe ale județului. — Sîntem curioși să vedem acum, după încheierea celei de-a doua etape a întrecerii, pe ce poziții se situează cei care au chemat în competiție de înfrumusețare și gospodărire toate celelalte orașe din cadrul meleagurilor noastre. — în momentul de față Consiliul popular al orașului Moinești a reușit să-și depășească angajamentele. La data cînd am lansat chemarea noastră, angajamentul era de peste 6 milioane lei. După prima etapă, însă, ni-am dat seama că, prin contribuția largă a cetățenilor la acțiunile patriotice, putem îmbunătăți angajamentul. Așa Incit, în luna mai el era de-acum de 10 milioane. — Dar, care este, concret, valoarea acțiunilor de muncă patriotică in prezent ? — La sfîrșitul celei de-a doua etape am reușit să depășim și angajamentul îmbunătățit și să avem realizări pe linie de gospodărire și înfrumusețare, prin muncă patriotică, în valoare de peste 14.000.000 lei. în valoarea acestor realizări se includ acțiunile de întreținere de străzi, care se cifrează la peste 825.000 lei, cele de întreținere de parcuri și spații verzi, care se ri- Romi CACIULARU (Continuare în pagina a III-a) Citiți în pagina a IV-a Evoluția evenimentelor din Iordania LEGUME ȘI ZARZAVATURI MOMI si MU. MB IHIM Toată elementar , lumea cunoaște un lucru toamna este un sezon de vîrf în aprovizionarea cămărilor cu legume, zarzavaturi și fructe. Tot în acest anotimp din grădini și livezi se revarsă spre piețe o mare bogăție de produse. Aceste treburi sunt cunoscute atît de către producători cit și de organizațiile comerciale investite să desfacă legumele, zarzavaturile și fructele. La sesizarea unor cetățeni, am vizitat miercuri mai multe unități ale centrului de legume și fructe din Bacău. Cu foarte mici excepții, rafturile erau goale. La unitatea nr. 24 (străpungerea Războieni), deși trebuia ca ușile să se deschidă la ora 6 dimineața, cumpărătorii așteptau cu nerăbdare sosirea gestionarei. De ce ? Maria Brînză era plecată după marfă la depozitul central. Iar la ora 7 s-a întors „cu mîna goală". Și din nou gospodinele au trebuit să se mulțumească cu invariabilul răspuns „Nu aveți roșii, castraveți, vinete, gogoșari" și alte produse. Dar se știe că ciorba nu se gătește cu „nu avem“. Abia la ora 11, la unitatea cu pricina a sosit mașina cu roșii, vinete, ardei și alte produse. Așadar, la ora 11 cînd fiecare gospodină ar fi trebuit să termine de gătit mîncarea. Slab aprovizionate erau și unitățile nr. 10, 2, 22, ca și cea din complexul comercial de la gară. La ultima unitate zilele acestea nu se găseau decît roșii și cartofi și acelea în cantități insuficiente. Deși responsabilul unității nr. 10 din piață, Elias Nuhăm, a solicitat prin nota de comandă din 15 septembrie să i se trimită 300 kg castraveți, 500 kg gogoșari aceste cantități au rămas doar înscrise pe hîrtie. Din 600 kg ardei grasi s-au onorat doar 154 kg, din 400 kg varză s-au livrat acestei unități doar 185 kg, iar față de cele 400 kg vinete comandata, a primit doar 100 kg. Este firesc, deci, ca aceste cantități infime,, in raport cu solicitările, să fie vîndute rapid. Nepotriviri între cereri și ofertă am constatat și în alte unități ale centrului de legume și fructe din Bacău. Prostul obicei de a se face aprovizionarea dimineața, la ore tîrzii, se repercutează negativ pe mai multe planuri: unitățile nu pot oferi gospodinelor produsele solicitate încă din primele ore, iar acolo unde există un singur lucrător,, desfacerea chiar a brumei de legume, fascte și zarzavaturi încetează, deoarece trebuie primită marfa. Așa se nasc cozile. Mulți gestionari au reclamat faptul că deși s-a stabilit ca aprovizionarea rețelei să se facă seara, sau dis-de-dimineață, în ultima vreme nu se respectă această indicație, în altă ordine de idei, trebuie să arătăm că, de multe ori gospodinele ocolesc unele zonele ale C.S.F. din cauză că produsele n-au aspect comercial corespunzător, sunt depreciate. La unitatea nr. 22, gestionarul Victor Doroftei, vindea roșii mucegăite, zdrobite, și încă la preț de categoria I, în timp ce peste 100 kg tomate se aflau ascunse vederii. Normal că, stînd mai multe ore, și aceste produse se pot strica. Iată deci, un exemplu de ignorare crasă a celor mai elementare reguli ale comerțului. Ni s-a spus că lucrătorul sus-amintit a mai fost sancționat. Cine împiedică atunci conducerea C.S.F. să-i ofere gestionarului Victor Doroftei posibilitatea să nu mai lucreze în comerțul de legume și fructe ? Arătam că în unități lipsesc în ultimele zile unele legume și zarzavaturi mult solicitate de gospodine. Nu se găsesc oare acestea în gră-Tudor STANCIU (Continuare în pag. a III-a) În unitatile C. S.F. din Bacău GLOBGLOBGLO Luntrea de papirus va învinge oceanul . Jurnalul cunoscutului explorator Thor Heyerdahl, scris în timpul celei de-a doua expediții „Ra“ "de traversare a Atlanticului : 6 mai 1970. Sîntem la Safi, vechi port marocan la Atlantic. Zidurile singuratice care înconjoară grădinița de copii din oraș se cutremură prăbușindu-se sub greutatea buldozerului, în imensa groapă deschisă de acesta a fost așezat un obiect care seamănă cu gîtul unei păsări uriașe sau cu o floare bizară. De fapt este silueta unei ambarcațiuni care la prima vedere stîrnește impresia a ceva din cale afară de fragil. S-a născut „Ra-H“, luntrea de papisas care va traversa Atlanticul pentru a dovedi că vechii egipteni puteau brăzda oceanele în micile lor ambarcațiuni din fibre vegetale. FIRUL CONDUCĂTOR în această dimineață de mai, „Ra-I" este purtată sărbătorește pe străzile orașului Safi. Patru dintre cei care o transportă sunt deosebit de mulțumiți. E vorba de Demetrio, Jose, Juan și Paulino; toți patru sunt indieni din America de Sud. La construcția ne-ami folosit de măiestria corăbiei lor. Simt din insula Seguiri situată pe lacul Titicaca, unde chiar și as, rise întilnesc ambarcațiuni originale din tulpini de tresti ®, folosita cînd. (GNontinuare în pag. a.TÎ-al »=•