Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 26, nr. 5825-5849)
1971-11-26 / nr. 5846
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. Și al CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI — NR. 5.846 (7.625) VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani in ítiv tlui CARE CERE RĂSPUNS PROMPT. ACȚIUNI CONCRETE. ferme.operative: CUM AȚI PREGĂTIT CONDIȚIILE TEHNICO-MATERIALE PENTRU PRODUCȚIA ANULUI IUTE? După cum se știe, în cel de-al doilea an al cincinalului 1971—1975, întreprinderilor economice din județul nostru le revin sarcini importante a căror îndeplinire exemplară angajează eforturile a zeci de mii de oameni. Desigur, pînă la momentul trecerii pragului viitorului an mai e timp — mai mult de o lună de zile — dar, după cum orice lucrător din economie o știe prea bine, atacarea cu succes a sarcinilor de plan stabilite pentru o anumită perioadă presupune o pregătire temeinică, desfășurarea unor acțiuni demarate cu mult timp înainte care să permită realizarea unui ritm satisfăcător de lucru încă din primele zile. în principal, aceste acțiuni se referă la pregătirea celor două laturi hotărîtoare ale activității economice : APROVIZIONAREA TEHNICO-MATERIALA pentru realizarea producției planificate și ASIGURAREA DESFACERII, cu maxime avantaje pentru unitatea producătoare. Deoarece aceste zile reprezintă perioada de vîrf a desfășurării acestei duble activități, redacția noastră și-a propus să întreprindă o serie de investigații în cîteva din cele mai reprezentative unități economice din județ pentru a vedea care e stadiul preocupării în această direcție, eficiența ei pe planul creării celor mai bune condiții pentru activitatea productivă din anul 1972, reliefînd, în același timp, acolo unde e cazul, carențele manifestate, sugerînd prin consultarea factorilor avizați din cadrul întreprinderilor respective, al economiei județului, căile de soluționare operativă. De altfel, în dorința de a imprima un caracter de lucru cît mai eficient acestor materiale, redacția a solicitat — și a primit — colaborarea secției economice a Comitetului județean de partid. 1 , în numărul de astăzi al ziarului publicăm primele constatări pe această temă La C.E.I.L. Bacău SITUAȚIA „GLOBALA“ e satisfăcătoare dar „DETALIILE“ nu trebuie neglijate Evident, nu spunem o noutate afirmind că acțiunea de pregătire a aprovizionării, desfacerii producției oricărei unități economice este o activitate de bază în care trebuie investite deopotrivă răspundere, inițiativă și mai ales o preocupare reală, desfășurată pe planuri multiple care să „demareze" din vreme, să nu aibă caracterul unui salt pompieristic, de ultimă oră. Discuția pe care, am avut-o pe această temă la C.E.I.S. Bacău a relevat o serie de aspecte a căror semnificație credem că depășește interesul restrîns al unității, permițîndu-ne sublinierea cîtorva probleme ce pot fi privite în contextul mai larg al economiei întregului județ. Primele constatări prilejuite de discuția purtată cu tovarăși din cadrul sectorului comercial al C.E.I.S. B Bacău sunt, cu preponderență, pozitive. Astfel, după cum ne relata tovarășul S. Buchler, directorul comercial al C.E.I.S., la ora actuală necesarul de materii prime și materiale pentru realizarea producției unităților combinatului, planificată pentru anul 1972, este contractat în proporție de 81 la sută, iar pentru primul trimestru — de 85 la sută. Interlocutorul nostru aprecia ritmul de contractare ca fiind destul de avansat — și nu-1 contrazicem. Aceste cifre, precum și posibilitatea majorărilor în zilele următoare, garantează desfășurarea în bune condiții a procesului de producție din unitățile componente, în cursul anului viitor, atingerea unei ritmicități corespunzătoare încă din primele zile ale trimestrului intîi. Dar pentru ca abordarea în coloanele ziarului nostru a acestei probleme să aibă caracterul unei analize eficiente vom pune „sub lupă" cifrele amintite mai sus, cifre care, privite global sunt incontestabil pozitive. Cerințele reale ale producției nu sunt însă întotdeauna satisfăcute prin realizări care, privite global, fac o bună impresie. Bunăoară, ne-a interesat să aflăm proporția acoperirii cu contracte pe categorii de metalii, prime, și materiale. Am nortat astfel că în timp ce, la unele produse, contractele acoperă întregul necesar sau sunt foarte apropiate de această cotă (e cazul majorității produselor) la altele, situația e cu totul nesatisfăcătoare. E cazul produselor de feronerie (balamale, broaște etc.) pentru uși și ferestre, al organelor de asamblare (șuruburi pentru lemn, piulițe, nituri) al unor abrazive pe suport, pietre polizor și altele, la care nici pînă în prezent nu s-au perfectat contractele. De asemenea, nu este încă rezolvată problema asigurării unor produse ca anvelope și piese de schimb auto deoarece Baza de aprovizionare cu acest profil (M.T.A.N.A. — Iași), în ciuda insistențelor de la nivelul C.E.I.L., care a trimis, după afirmația tova KfeUnn.i.Jărul Ifîx. rWenul specii să analizeze cauzele acestei tărăgănări I. PETREANU, activist al Comitetului județean Bacău al P.C.R. C. NANCU (Continuare în pagina a Il-a) III r mmm mmmm Ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor, condiție esențială in dezvoltarea agriculturii Lecturînd, Legea planului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975, aprobată recent de Marea Adunare Națională, se poate constata cu ușurință că agriculturii i se stabilesc obiective importante vizînd dezvoltarea și modernizarea acestei ramuri în vederea măririi continuie a producției agricole. Este o realitate că necesitatea sporirii susținute a potențialului de producție a agriculturii nu se poate concepe, alături de alți factori, și fără creșterea și diversificarea mecanizării lucrărilor. Așa cum reiese din Legea planului cincinal, la creșterea producției agricole o contribuție tot mai mare trebuie să o aducă mecanizarea, chimizarea și irigațiile. După cum se știe, statul nostru socialist a făcut eforturi mari pentru înzestrarea agriculturii cu mijloace mecanice moderne, cu caracteristici tehnico-economici și de exploatare la nivelul celor mai bune realizări pe plan mondial. Astfel, în perioada anilor 1966— 1970, fondurile alocate de către stat agriculturii, au reprezentat aproape 37 miliarde lei, depășindu-se prevederile inițiale cu 1,2 miliarde lei. .La sfîrșitul anului 1970, agricultura dispunea de un parc de 107 500 tractoare, număr mai mare cu 26.000 decît în 1965, precum și de ing. Stan MEREUȚA, directorul întreprinderii județene pentru mecanizarea agriculturii (Continuare în pagina a IlI-a) La C.A.P. Podu Turcului Sfirșit de campanie agricolă în cooperativa agricolă din Podu Turcului, lucrările agricole ale aacestei toamne au fost încheiate. Zilele acestea tractoriștii au întors ultimele brazde pe suprafața de 1050 ha destinate însămînțărilor de primăvară. în brigăzile de cîmp din satul de centru, ca și din Sîrbi, Lehancea și Giurgiuana, a fost transportată la pătule întreaga cantitate de porumb. Bilanțul e îmbucurător , producția la hectar este mai mare decît planul cu 300 kg boabe. Livrările către fondul central al statului au fost încheiate, precum și lucrările de arat și îngropat , a viei. Făcînd această succintă relatare a activității, inginerul șef al cooperativei agricole, Nicu Beldie, a reliefat munca conștiincioasă a brigadierilor I. Rotari și C.Popa,care au fost în fruntea tuturor acțiunilor, membrii formațiilor de lucru pe care le conduc dovedind o înaltă conștiință socialistă. Factori determinanți in pregătirea profesională a tînărului muncitor Miercuri, la Clubul actualității politice pentru tineretul băcăuan, a avut loc o discuție la masa rotundă pe tema: „Factori politicosociați și culturali determinanți in pregătirea profesională a tînărului muncitor". Au participat, împreună cu membrii clubului, invitați din rîndul secretarilor unor organizații de partid și ale U.T.C., activiști ai comitetelor județean și municipal al U.T.C. Dezbaterile au evidențiat interesul celor prezenți în legătură cu problemele ample pe care le ridică pregătirea profesională a tînărului muncitor în condițiile vii.care societatea socialistă multilateral dezvoltată emite exigente sporite față de calitățile profesionale ale tuturor oamenilor muncii. O valoroasă acțiune instructivă pentru munca în fermele zootehnice In cursul acestei săptămîni (între 22 și 27 noiembrie a.c.), din inițiativa Direcției generale a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, în colaborare cu Uniunea județeană a C.A.P. (ne informează C. Gheonea, director general adjunct din DGAIASA), cadre cu munci de răspundere din cooperativele agricole — președinți, ingineri șefi, șefi de fermă, lucrători din sectorul creșterii animalelor — participă la UN SCHIMB DE EXPERIENȚĂ CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA, CONDUCEREA ȘI DESFĂȘURAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE IN FERMELE ZOOTEHNICE. Atenție deosebită se acordă modului de preparare a furajelor, prin focare, măcinare, saramurare, metasare, umectare și dospire. Instructajul durează timp de cite o zi — de la ora 6 la 18, conform programului zilnic de activități în zootehnie, — la fiecare din cele cinci centre organizate — C.A.P. Berești Bistrița, Săucești, Coțofănești, Tătărăști și ferma de stat „Gheorghe Doja“, participînd delegați din 3-4 cooperative agricole sub directa îndrumare a unui specialist din cadrul DGAIASA. Demonstrațiile practice și explicațiile date sunt însoțite de diafilme pe diferite probleme majore ale zootehniei. Cu prilejul vizitei în țara noastră a tovarășului IOSIP BROZ TITO Comunicat comun La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971. înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria linii" și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno—iugoslave. În timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri ai Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române in Comisia mixtă româno—iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii: Gemăz Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno—iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhoneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno—iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut , au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a doua țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-științific, al transporturilor, consular și in zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor. (Continuare în pagina a IV-a) Moderne, confortabile, blocurile de locuințe pe care ni le prezentăm dau un aspect atrăgător municipiului de pe Trotuș. Foto : C, BURSUC ASTAZI IN PAGINA D j Ancheta noastră pe tema Staul de munca AL ORGANELOR SI ORGANIZAȚIILOR DE PARTIDl Vremea a devenit așa cum ne așteptam : a nins, a înghețat, fost ceată, ban și plea uat. Un semnal ce atenționează pe cei rămași in urmă cu lucrările din agricultură. Mai sînt de făcut alături, de strîns cocenii de pe cîmp, iar în unele locuri de arat și îngropat în vii. Se știe că înghețul nu mai permite efectuarea lucrărilor în podgorii, dar ce este mai grav, temperaturile scăzute afectează corzile de vită, periclitînd viabilitatea acestora și producția din anii viitori. Iată de ce am socotit necesar un sondaj în cîteva cooperative agricole pentru afla în ce stadiu se află acțiunea de protejare a viilor. ÎN COOPERATIVA AGRICOLĂ DIN LIPOVA, lucrările de arat, și,îngropat în,cele 207 ha de vie au fost încheiate. Președintele cooperativei Gh. Bucur, ca și ing. C. Bostan, șeful fermei vitipomicole, ne-au informat că paralel cu executarea arăturii cu mijloace mecanizate, au fost mobilizate și atelaje, grăbindu-se lucrarea. Se cunoaște, că în anii trecuți, cooperatorii din Plopana au neglijat într-o oarecare măsură sectorul viticol. Consecința se observă : în acest an producția a fost mult scăzută. Chiar dacă în 1971 s-a lucrat mai bine, urmările neglijenței din anii trecuți sunt evidente, în toamna aceasta s-au avut în vedere și lucrările de protejare a viei. A fost arat terenul pe circa 100 ha, iar îngropatul mai era zilele trecute de executat pe 50 ha. Comentînd aceste cifre, ing. Octavian Savu șeful fermei, ne spunea : — Sintem în urmă cu aratul și îngropatul intrucît nu toți cooperatorii au înțeles cît de important este ca să asigurăm o bună întreținere a viei. Apoi, nici toate atelajele care să efectueze arăturile nu sînt folosite ; din cele 25 atelaje cit are ferma, practic lucrează la arat numai 12. Am luat măsuri de mobilizare a cooperatorilor și mijloacelor și sperăm că în următoarele 2-3 zile vom încheia ambele lucrări. LA C.A.P. ODOBEȘTI, aratul și îngropatul se efectuau la data raidului pe ultimele, hectare. Lucrările puteau fi încheiate căci suprafața de vie e de numai 50 ha, dar iată două cauze care au impietat asupra ritmului de lucru : unii brigadieri ca loan Botezatu, Hîrtescu și loan Jenică Sorian n-au mobilizat toți cooperatorii la aceste lucrări. Pe de altă parte, cînd mai rămăsese 10 ha de arat tractoristul Vasile Dascălu de la secția de mecanizare. Plopana repartizat să lucreze la Odobești a dat bir cu fugiții fără nici o explicație. Interesîndu-ne, am aflat că a fost chemat de către Alex. Pleșca șeful de secție de la Plopana. Așa stînd lucrurile, șeful sectorului viticol de la C.A.P. Odobești, ing. Ioan Zavulan, se întreba de ce nu se respectă disciplina din partea tractoristului V. Dascălu. Solicitînd părerea tovarășului I. Covrig, inginer șef al întreprinderii viei și vinului Bacău, am notat: — în unele cooperative, ca cele din Huruiești, Corbasca, Horgești și altele, neluîndu-se in considerare învățămintele anilor trecuți, și-n această toamnă lucrările în vii Ca podgoriile să rodească mai bogat in anul viitor PROTEJAȚI VIILE! după încheierea culesului s-au desfășurat anemic. Aceasta, evident, este consecința unei optici greșite cu privire la sectorul viticol. Considerăm necesar să atragem atenția asupra necesității încheierii grabnice a aratului și îngropatului în vis. De asemenea, în podgoria Sascut — Răcăciuni, să se termine grabnic săpatul și musuroitul. Se știe că întîrziindu-se lucrul în vii, există pericolul înghețării solului în profunzime, iar aratul și îngropatul nu se mai pot executa în bune condițiuni. Iată deci, suficiente argumente în favoarea încheierii operative a lucrărilor în vii. Este necesar să fie în atenție și asigurarea materialului de susținere a viilor, în așa fel ca instalarea spațierilor să fie făcută pe o suprafață mai mare de vie. Tudor STANCIU