Steagul Roşu, noiembrie 1971 (Anul 26, nr. 5825-5849)

1971-11-26 / nr. 5846

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. Și al CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI — NR. 5.846 (7.625) VINERI 26 NOIEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani in ítiv­ t­l­ui CARE CERE RĂSPUNS PROMPT. ACȚIUNI CONCRETE. ferme.operative: CU­M AȚI PREGĂTIT CONDIȚIILE TEHNICO-M­ATERIALE PENTRU PRODUCȚIA ANULUI IUTE? După cum se știe, în cel de-al doilea an al cincinalului 1971—1975, întreprinderilor economice din județul nostru le revin sarcini importante a căror îndeplinire exemplară an­gajează eforturile a zeci de mii de oameni. Desigur, pînă la momentul trecerii pragului viitorului an mai e timp — mai mult de o lună de zile — dar, după cum orice lucrător din e­­conomie o știe prea bine, atacarea cu succes a sarcinilor de plan stabilite pentru o anumită perioadă presupune o pre­gătire temeinică, desfășurarea unor acțiuni demarate cu mult timp înainte care să permită realizarea unui ritm satisfăcă­tor de lucru încă din primele zile. în principal, aceste acțiuni se referă la pregătirea celor două laturi hotărîtoare ale activității economice : APROVI­ZIONAREA TEHNICO-MATERIALA pentru realizarea pro­ducției planificate și ASIGURAREA DESFACERII, cu maxi­me avantaje pentru unitatea producătoare. Deoarece aceste zile reprezintă perioada de vîrf a des­fășurării acestei duble activități, redacția noastră și-a propus să întreprindă o serie de investigații în cîteva din cele mai reprezentative unități economice din județ pentru a vedea care e stadiul preocupării în această direcție, eficiența ei pe planul creării celor mai bune condiții pentru activitatea pro­ductivă din anul 1972, reliefînd, în același timp, acolo unde e cazul, carențele manifestate, sugerînd prin consultarea fac­torilor avizați din cadrul întreprinderilor respective, al eco­nomiei județului, căile de soluționare operativă. De altfel, în dorința de a imprima un caracter de lucru cît mai eficient acestor materiale, redacția a solicitat — și a primit — colaborarea secției economice a Comitetului jude­țean de partid. 1 , în numărul de astăzi al ziarului publicăm primele constatări pe această temă La C.E.I.L. Bacău SITUAȚIA „GLOBALA“ e satisfăcătoare dar „DETALIILE“ nu trebuie neglijate Evident, nu spunem o noutate a­­firmind că acțiunea de pregătire a aprovizionării, desfacerii producției oricărei unități economice este o activitate de bază în care trebuie investite deopotrivă răspundere, i­­nițiativă și mai ales o preocupare reală, desfășurată pe planuri mul­tiple care să „demareze" din vreme, să nu aibă caracterul unui salt pompieristic, de ultimă oră. Dis­cuția pe care, am avut-o pe această temă la C.E.I.S. Bacău a relevat o serie de aspecte a căror semnifica­ție credem că depășește interesul restrîns al unității, permițîndu-ne sublinierea cîtorva probleme ce pot fi privite în contextul mai larg al economiei întregului județ. Primele constatări prilejuite de discuția purtată cu tovarăși din ca­drul sectorului comercial al C.E.I.S. B Bacău sunt, cu preponderență, po­zitive. Astfel, după cum ne relata tovarășul S. Buchler, directorul co­mercial al C.E.I.S., la ora actuală necesarul de materii prime și ma­teriale pentru realizarea producției unităților combinatului, planificată pentru anul 1972, este contractat în proporție de 81 la sută, iar pen­tru primul trimestru — de 85 la sută. Interlocutorul nostru aprecia ritmul de contractare ca fiind des­tul­ de avansat — și nu-1 contrazi­cem. Aceste cifre, precum și posibilita­­tea majorărilor în zilele următoare, garantează desfășurarea în bune condiții a procesului de producție din unitățile componente, în cursul anului viitor, atingerea unei ritmi­cități corespunzătoare încă din pri­mele zile ale trimestrului intîi. Dar pentru ca abordarea în coloa­nele ziarului nostru a acestei pro­bleme să aibă caracterul unei ana­lize eficiente vom pune „sub lupă" cifrele amintite mai sus, cifre care, privite global sunt incontestabil po­zitive. Cerințele reale ale producției nu sunt însă întotdeauna satisfăcute prin realizări care, privite global, fac o bună impresie. Bunăoară, ne-a interesat să aflăm proporția acope­ririi cu contracte pe categorii de­­ metalii, prime, și materiale. Am nor­­tat astfel că în timp ce, la unele produse, contractele acoperă între­­gul necesar sau sunt foarte apro­­piate de această cotă (e cazul ma­jorității produselor) la altele, situ­ația e cu totul nesatisfăcătoare. E cazul produselor de feronerie (ba­lamale, broaște etc.) pentru uși și ferestre, al organelor de asambla­re (șuruburi pentru lemn, piulițe, nituri) al unor abrazive pe suport, pietre polizor și altele, la­ care nici pînă în prezent nu s-au perfectat contractele. De asemenea, nu este încă rezolvată problema asi­gurării unor produse ca anvelope și piese de schimb auto deoarece Baza de aprovizionare cu acest pro­fil (M.T.A.N.A. — Iași), în ciuda insistențelor de la nivelul C.E.I.L., care a trimis, după afirmația tova­ KfeUnn.i­.Jăru­l Ifîx. rWenul specii să analizeze cauzele acestei tărăgănări I. PETREANU, activist al Comitetului județean Bacău al P.C.R. C. NANCU (Continuare în pagina a Il-a) III r m­mm mmmm Ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor, condiție esențială in dezvoltarea agriculturii Lecturînd, Legea planului de dez­voltare economico-socială a Repu­blicii Socialiste România pe peri­oada 1971—1975, aprobată recent de Marea Adunare Națională, se poate constata cu ușurință că agri­culturii i se stabilesc obiective im­portante vizînd dezvoltarea și mo­dernizarea acestei ramuri în vede­rea măririi continuie a producției agricole. Este o realitate că nece­sitatea sporirii susținute a potenția­lului de producție a agriculturii nu se poate concepe, alături de alți factori, și fără creșterea și diversi­ficarea mecanizării lucrărilor. Așa cum reiese din Legea planu­lui cincinal, la creșterea producției agricole o contribuție tot mai mare trebuie să o aducă mecanizarea, chimizarea și irigațiile. După cum se știe, statul nostru socialist a fă­cut eforturi mari pentru înzestra­rea agriculturii cu mijloace me­canice moderne, cu caracteristici tehnico-economici și de exploatare la nivelul celor mai bune realizări pe plan mondial. Astfel, în perioa­da anilor 1966— 1970, fondurile a­­locate de către stat agriculturii, au reprezentat aproape 37 miliarde lei, depășindu-se prevederile iniți­ale cu 1,2 miliarde lei. .La sfîrșitul anului 1970, agricul­tura dispunea de un parc de 107 500 tractoare, număr mai mare cu 26.000 decît în 1965, precum și de ing. Stan MEREUȚA, directorul întreprinderii județene pentru mecanizarea agriculturii (Continuare în pagina a IlI-a) La C.A.P. Podu Turcului Sfirșit de campanie agricolă în cooperativa agricolă din Podu Turcului, lucrările agricole ale a­­acestei toamne au fost încheiate. Zilele acestea tractoriștii au întors ultimele brazde pe suprafața de 1050 ha destinate însămînțărilor de primăvară. în brigăzile de cîmp din satul de centru, ca­ și din Sîrbi, Lehancea și Giurgiuana, a fost tran­sportată la pătule întreaga cantita­te de porumb. Bilanțul e îmbucură­tor , producția la hectar este mai mare decît planul cu 300 kg boa­be. Livrările către fondul central al statului au fost încheiate, pre­cum și lucrările de arat și îngropat , a viei. Făcînd această succintă relatare a activității, inginerul șef al coo­perativei agricole, Nicu Beldie, a reliefat munca conștiincioasă a bri­gadierilor I. Rotari și C.­­Popa,­­care au fost în fruntea tuturor ac­țiunilor, membrii formațiilor de lu­cru pe care le conduc dovedind o înaltă conștiință socialistă. Factori determinanți in pregătirea profesională a tînărului muncitor Miercuri, la Clubul actualității politice pentru tineretul băcăuan, a avut loc o discuție­ la masa ro­tundă pe tema: „Factori politico­­sociați și culturali determinanți in pregătirea profesională a tînărului muncitor". Au participat, împreună cu mem­brii clubului, invitați din rîndul se­cretarilor unor organizații de par­tid și ale U.T.C., activiști ai comi­tetelor județean și municipal al U.T.C. Dezbaterile au evidențiat inte­resul celor prezenți în legătură cu problemele ample pe care le ridică pregătirea profesională a tînărului muncitor în condițiile vii.care so­cietatea socialistă multilateral dez­voltată emite exigente sporite față de calitățile profesionale ale tutu­ror oamenilor muncii. O valoroasă acțiune instructivă pentru munca în fermele zootehnice In cursul acestei săptămîni (în­tre 22 și 27 noiembrie a.c.), din ini­țiativa Direcției generale a agricul­turii, industriei alimentare, silvi­culturii și apelor, în colaborare cu Uniunea județeană a C.A.P. (ne in­formează C. Gheonea, director ge­neral adjunct din DGAIASA), cadre cu munci de răspundere din coope­rativele agricole — președinți, in­gineri șefi, șefi de fermă, lucrători din sectorul creșterii animalelor — participă la UN SCHIMB DE EXPE­RIENȚĂ CU PRIVIRE LA ORGA­NIZAREA, CONDUCEREA ȘI DES­FĂȘURAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE IN FERMELE ZOO­TEHNICE. Atenție deosebită se a­­cordă modului de preparare a fura­jelor, prin focare, măcinare, sara­­murare, metasare, umectare și dos­pire. Instructajul durează timp de cite o zi — de la ora 6 la 18, con­form programului zilnic de acti­vități în zootehnie, — la fiecare din cele cinci centre organizate — C.A.P. Berești Bistrița, Săucești, Coțofănești, Tătărăști și ferma de stat „Gheorghe Doja“, participînd delegați din 3-4 cooperative agri­cole sub directa îndrumare a unui specialist din cadrul DGAIASA. Demonstrațiile practice și explica­țiile date sunt însoțite de diafilme pe diferite probleme majore ale zootehniei. Cu prilejul vizitei în țara noastră a tovarășului IOSIP BROZ TITO Comunicat comun La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, tova­rășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Repu­blica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiem­brie 1971. înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria linii" și s-au întreținut prietenește cu munci­torii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o căl­duroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sen­timentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracte­rizează relațiile româno—iugoslave. În timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri ai Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții române in Comisia mixtă ro­mâno—iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mă­­nescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Ex­terne. Din partea iugoslavă, tovarășii: Gemăz Bredici, pre­ședintele Consiliului Executiv Federal al Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, pre­ședintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Exe­cutiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile ex­terne, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comi­sia mixtă româno—iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhoneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul președintelui re­publicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Aface­rile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Re­publica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești inter­naționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succe­selor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițio­nală româno—iugoslavă, întemeiată pe legăturile isto­rice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pen­tru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste în Ro­mânia și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la în­­tîlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, co­laborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Par­tidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugo­slavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut , au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colabo­rare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei ega­lități în drepturi a doua țări socialiste suverane și a bu­nei vecinătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. In colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în domeniile politic, economic, cul­tural, tehnico-științific, al transporturilor, consular și in zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor. (Continuare în pagina a IV-a) ­Moderne, confortabile, blocurile de locuințe pe care ni le prezentăm dau un aspect atrăgător municipiului de pe Trotuș. Foto : C, BURSUC ASTAZI IN PAGINA D j Ancheta noastră pe tema St­aul de munca AL ORGANELOR SI ORGANIZAȚIILOR DE PARTI­Dl Vremea a devenit așa cum ne așteptam : a nins, a înghețat, fost ceată, ba­n și ple­a uat. Un semnal ce a­­tenționează pe cei ră­mași in urmă cu lucră­rile din agricultură. Mai­­ sînt de făcut alături, de strîns cocenii de pe cîmp, iar în unele lo­curi de arat și îngropat în vii. Se știe că înghe­țul nu mai permite e­­fectuarea lucrărilor în podgorii, dar ce este mai grav, temperaturile scăzute afectează cor­zile de vită, periclitînd viabilitatea acestora și producția din anii vii­tori. Iată de ce am socotit necesar un son­daj în cîteva cooperati­ve agricole pentru afla în ce stadiu se a­­­­flă acțiunea de prote­jare a viilor. ÎN COOPERATIVA AGRICOLĂ DIN LIPO­­VA, lucrările de arat, și,îngropat în,cele 207 ha de vie au fost în­cheiate. Președintele cooperativei Gh. Bucur, ca și ing. C. Bostan, șeful fermei vitipomi­­cole, ne-au informat că paralel cu executarea arăturii cu mijloace mecanizate, au fost mo­bilizate și atelaje, gră­­bindu-se lucrarea. Se cunoaște, că în anii trecuți, cooperato­rii din Plopana au ne­glijat într-o oare­care măsură sectorul viti­col. Consecința se ob­servă : în acest an pro­ducția a fost mult scă­zută. Chiar dacă în 1971 s-a lucrat mai bi­ne, urmările neglijenței din anii trecuți sunt e­vidente, în toamna a­­ceasta s-au avut în ve­dere și lucrările de protejare a viei. A fost arat terenul pe circa 100 ha, iar îngropatul mai era zilele trecute de executat pe 50 ha. Comentînd aceste ci­fre, ing. Octavian Savu șeful fermei, ne spu­nea : — Sintem­ în urmă cu aratul și îngropatul intrucît nu toți coo­peratorii au înțeles cît de important este ca să asigurăm o bună între­ținere a viei. Apoi, nici toate atelajele care să efectueze arăturile nu sînt folosite ; din cele 25 atelaje cit are fer­ma, practic lucrează la arat numai 12. Am lu­at măsuri de mobilizare a cooperatorilor și mij­loacelor și sperăm că în următoarele 2-3 zile vom încheia ambele lucrări. LA C.A.P. ODOBEȘTI, aratul și îngropatul se efectuau la data rai­dului pe ultimele, hec­tare. Lucrările puteau fi încheiate căci supra­fața de vie e de numai 50 ha, dar iată două cauze care au impietat asupra ritmului de lu­cru : unii brigadieri ca loan Botezatu, Hîrtescu și loan Jenică So­­rian n-au mobilizat toți cooperatorii la aceste lucrări. Pe de altă par­te, cînd mai rămăsese 10 ha de arat tractoris­tul Vasile Dascălu de la secția de mecaniza­re. Plopana repartizat să lucreze la Odobești a dat­­ bir cu fugiții fă­ră nici o explicație. In­­teresîndu-ne, am aflat că a fost chemat de că­tre Alex. Pleșca șeful de secție de la Plopa­na. Așa stînd lucrurile, șeful sectorului viticol de la C.A.P. Odobești, ing. Ioan Zavulan, se întreba de ce nu se res­pectă disciplina din partea tractoristului V. Dascălu. Solicitînd părerea to­varășului I. Covrig, in­giner șef al întreprin­derii viei și vinului Ba­cău, am notat: — în unele coopera­tive, ca cele din Hu­­ruiești, Corbasca, Hor­­gești și altele, neluîn­­du-se in considerare învățămintele anilor trecuți, și-n această toamnă lucrările în vii Ca podgoriile să rodească mai bogat in anul viitor P­ROTEJAȚI VIILE! după încheierea cule­sului s-au desfășurat a­­nemic. Aceasta, evi­dent, este consecința unei optici greșite cu privire la sectorul vi­ticol. Considerăm nece­sar să atragem atenția asupra necesității în­cheierii grabnice a ara­tului și îngropatului în vis. De asemenea, în podgoria Sascut — Ră­­căciuni, să se termine grabnic săpatul și mu­­suroitul. Se știe că în­­tîrziindu-se lucrul în vii, există pericolul în­ghețării solului în pro­funzime, iar aratul și îngropatul nu se mai pot executa în bune condițiuni. Iată deci, suficiente argumente în favoarea încheierii operative a lucrărilor în vii. Este necesar să fie în aten­ție și asigurarea mate­rialului de susținere a viilor, în așa fel ca instalarea spațierilor să fie făcută pe o supra­față mai m­are de vie. Tudor STANCIU

Next