Steagul Roşu, decembrie 1955 (Anul 2, nr. 519-546)

1955-12-01 / nr. 519

Pag. 2-a! In luna decembrie se execută în cîmp şi în gospodării lucrări deosebit de importante, lucrări careasigură în anul viitor o producţie sporită, atît în sectorul vegetal , cit şi în sectorul animal. Lucrări în cimnp şi în livezi Culturile de toamnă trebuiesc controlate permanent, luindu-se imediat măsurile indicate de tehnicieni pentru combaterea dăunătorilor de îndată ce apar. In locurile deschise ciuturilor, pe grinduri, se vor așeza parazăpezi, făcute din tulpini de floareasoarelui, coceni, etc., care vor împiedica spulberarea zăpezii de pe culturile de toamnă. In felul acesta culturile de toamnă fiind acoperite cu zăpadă vor fi ferite de geruri şi vor avea asigurată suficientă umiditate în sol. Dacă pămîntul nu este îngheţat se pot executa arături adinei de toamnă, în toată luna decembrie. Deosebit de importante sînt căratul gunoiului pe ogoare şi încorporarea lui In sol, odată cu arătura de toamnă. Dacă solul îngheaţă sau este acoperit cu zăpadă, gunoiul tot trebuie cărat, pe ogoare. El trebuie aşezat şi ţinut în grămezi pînă se dezgheaţă solul şi se pot face arături, urmînd ca apoi gunoiul să fie împrăștiat pe cîmp. Trebuie să se părăsească păgubitorul obicei de a se arde sau a arunca gunoiul pe maidane, la marginea satelor. Comitetele executive comunale vor transporta în cursul lunii decembrie pe loturile zootehnice și pe izlazuri, întreaga cantitate de gunoi de la grajdurile comunale. In livada de pomi se execută importante lucrări de iarnă ca învelitul tulpinelor pomilor tineri, pentru prevenirea roaderii lor de iepuri, strîngerea şi arderea frunzelor, a cuiburilor de omizi, a fructelor uscate de pe pomi şi de pe sol, săpatul pomilor la rădăcină şi gunoirea lor. Se continuă plantatul pomilor fructiferi în zilele cînd temperatura se menţine deasupra lui 0°. Este necesar să se verifice regulat modul în care pomii sînt stratificaţi pentru a preveni îngheţarea rădăcinilor şi roaderea lor de către şoareci, etc. In zilele senine, fără vînt şi cu o temperatură peste 0°, echipele de stropit vor executa stropiri de iarnă cu maşinile şi substanţele chimice, aflate din abundenţă la punctele agricole. In această lună se pot începe desfundările pentru plantări noi de vii şi livezi de pomi, precum şi executarea gropilor pentru complectarea golurilor în plantaţii vechi. Muncile în gospodărie Foarte important este să se controleze silozurile de cartofi şi sfeclă furajeră, ferindu-le de infiltrarea apei şi luîndu-se măsuri de refacere şi aerisire, atunci cînd se constată încălzirea şi alterarea produselor. Magaziile de cereale în care se păstrează seminţele de primăvară vor fi zilnic controlate, luîndu-se măsuri de aerisire şi vînturare a seminţelor umede. In zilele senine şi uscate, uşile şi ferestrele magaziilor vor fi deschise pentru aerisire. O atenţie deosebită trebuie dată păstrării porumbului de sămînţă. Pătulele, coşarele şi podurile, în care se păstrează porumbul, vor fi bine acoperite, ferite de apă şi curăţite de zăpadă. Dacă n-a fost ales porumbul de sămînţă din cîmp, se vor alege ştiuleţii cei mai frumoşi şi sănătoşi şi se vor păstra în poduri sau hambare, ferite de umezeală, geruri mari şi rozătoare. In luna decembrie este timpul ca fiecare ţăran muncitor să se îngrijească şi de asigurarea şi pregătirea celorlalte seminţe de primăvară. Orzul, ovăzul şi mazărea, floarea-soarelui, cînepa, etc., trebuiesc alese, vînturate şi puse la păstrare în hambare, poduri sau magazii, uscate şi bine aerisite. Acei ţărani muncitori care n-au toate seminţele pentru culturile de primăvară, vor căuta să le schimbe în comună sau să-şi cumpere seminţele ce le lipsesc. In luna decembrie ţăranii muncitori au timp să-şi repare carele, căruţele, gardurile, podurile şi drumurile din faţa curţilor. Maşinile şi uneltele agricole, plugul, grapa, semănătoarea, secerătoarea, etc., trebuiesc revizuite şi reparate din timp. îngrijirea animalelor Luna decembrie este prima lună de iarnă, cind toate animalele se îngrijesc şi se hrănesc la grajd. Cea mai mare atenţie trebuie dată tineretului (viţei, mînji, etc.) şi femelelor în gestaţie (vaci, iepe, scroafe, etc.). Cele mai luminoase şi mai călduroase adăposturi trebuiesc repartizate acestor animale. Cele mai bune şi mai curate furaje trebuiesc date de asemenea tot lor. Finul de lucernă, de borceag şi grăunţele, se dau în primul rînd tineretului şi femelelor in gestaţie. In zilele senine aceste animale trebuiesc scoase la plimbare în padocuri sau în curţi; în zilele şi nopţile cu geruri mari, este necesar ca uşile şi ferestrele grajdurilor să fie bine închise pentru a feri animalele şi tineretul în special de curent şi ger. De asemenea trebuie să se dea o importanţă deosebită adăpatului animalelor. Animalelor gestante să nu li se dea apă rece întrucît în această perioadă cele mai multe avorturi sunt pricinuite de adăparea cu apă , la o temperatură prea scăzută. Nu trebuiesc neglijate nici animalele de muncă, caii şi boli. Acestora li se va da ca hrană furajele mai grosiere, dughie, paie de ovăz şi orz, coceni, etc., dar care mai întîi au fost tocate, amestecate şi pregătite. Comitetele executive comunale trebuie să acorde toată atenţia bunei întreţineri a reproducătorilor comunali. La fiecare comună sînt suficiente furaje, atît fînuri cit şi concentrate, care trebuiesc bine gospodărite şi date cu socoteală la reproducători. In tot acest timp o datorie principală este păstrarea întregului efectiv de animale. Pentru aceasta se va continua vaccinarea tuturor păsărilor şi se va răspunde la cererile cetăţenilor, care vor anunţa cazuri de îmbolnăvire. Boli prezente în această perioadă pot fi pesta aviară (ciuma), şi rîia la oi. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită îngrijirii şi adăpostirii păsărilor numai în coteţe călduroase şi dezinfectate. Hrana în acest timp va trebui să constituie un stimulent în vederea ouatului şi în perioada răcoroasă. In acest sens tehnicienii vor da îndrumări în prepararea hranei pentru păsări cu grăunţe încolţite sau uruite, tărîţe calde, etc. însuşirea metodelor agrotehnice Luna decembrie, cu zile scurte şi nopţi lungi este cea mai potrivită pentru ţărănimea muncitoare de a-şi îmbogăţi cunoştinţele agrotehnice. Cursurile agrozootehnice de masă din G.A.C.-uri şi întovărăşiri precum şi cele de la căminele culturale, citirea broşurilor, revistelor şi cărţilor de la biblioteca căminului cultural, sunt mijloace sigure ca fiecare ţăran muncitor să iasă din iarnă mai pregătit spre a munci mai bine, mai cu spor, pentru a obţine produse mai multe şi mai bune ca în anul acesta. In cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, ţăranii muncitori din regiunea Bucureşti sînt chemaţi să aplice cu hotărîre în gospodăriile lor, recomandările minime ale lucrărilor agricole indicate pentru luna decembrie. Planul de colectări trebuie integral îndeplinit! O comuna fruntaşa VIRTOASE. (De la corespondentul nostru). — Organizaţia de partid şi comitetul executiv al sfatului popular din comuna Sfinţeşti înregistrează noi succese în munca de îndrumare a ţăranilor muncitori, pentru a preda la timp cotele către stat. Pînă sfîrşitul lunii noiembrie, planul de colectare la porumb se realizase în proporţie de peste 70 la sută. Astfel de rezultate au fost obţinute şi la colectarea celorlalte produse vegetale şi animale. Rezultatele obţinute se datoresc activităţii pe care o desfăşoară în cadrul circumscripţiilor electorale echipele de agitatori, membri ai activului fără de partid şi deputaţii. Pentru a urmări în mod concret ritmul colectărilor, biroul organizaţiei de partid şi comitetul executiv al sfatului popular au hotărît ca în fiecare zisă aibă loc scurte consfătuiri cu membrii acestor echipe. In cadrul consfătuirilor se fac discuţii asupra muncii desfăşurate în ziua respectivă şi se iau hotărîri pentru a doua zi. Numele comuniştilor Alexandru Măicăneaţă, Vasile Cristea şi al ţăranilor muncitori Ion Pîrvu şi Gheorghe Preda figurează la loc de cinste pe panoul de onoare. Ei s-au achitat în întregime de obligaţiile pe care le au faţă de stat Cu totul altfel se petrec lucrurile în comuna Tătărăştii de sus, care este ultima pe raion în ce priveşte predarea cotelor către stat. Aceasta se datoreşte faptului că biroul organizaţiei de bază (secretar tov. Ioviţă Cioc) şi comitetul executiv al sfatului popular (preşedinte tov. Dumitru Frîncu) nu au luat din vreme toate măsurile ipotitico-organizatorice pentru ca treaba să meargă bine. Munca politică de masă în cadrul circumscripţiilor electorale este neglijată. Gazeta de perete şi panoul de onoare nu întotdeauna sînt folosite în acest scop, iar deputaţii sfatului popular nu sînt antrenaţi în munca de îndrumare a ţăranilor muncitori. Numărul celor care se achită integral şi la timp de această înaltă datorie patriotică creşte de la o zi la alta, întreaga comună luptă acum pentru ca în cinstea celui de al doilea Congres al partidului, planul de colectări la toate produsele, vegetale şi animale, să fie realizat. Comitetul executiv nu urmăreşte zilnic ritmul colectărilor, din care cauză nu poate interveni la timp, acolo unde este nevoie. Faptul că pînă mai zilele trecute planul de colectare nu se realizase decît în proporţie de 17 la sută la porumb, iar la celelalte produse situaţia nu era cu mult mai bună, trebuie să dea de gîndit atît comitetului executiv al sfatului popular, cît şi organizaţiei de baza. De asemenea, la sfatul popular comunal trebuie să existe o strictă evidenţă a cantităţilor de produse predate la bazele de recepţie. Numai în felul acesta planul de colectare va putea fi integral îndeplinit. .și alta mult rămasă în urma STEAGUC ROŞU Noi construcţii în S. M. T. şi G. A. . In acest an s-au construit în staţiunile de fraşini şi tractoare şi în gospodăriile agricole colective din regiunea noastră numeroase locuinţe muncitoreşti, ateliere şi magazii, adăposturi pentru animale şi altele, care au contribuit la îmbunătăţirea activităţii oamenilor muncii din unităţile respective. In raionul Olteniţa, bunăoară, în cursul lunii octombrie au fost terminate şi date în folosinţă un pătul şi un saivan la G.A.C. din Valea Stînei, un grajd de vite şi un saivan la G.A.C. „Partizanul Roşu“ din comuna Crivăţ, un pătul la G.A.C. „Flamura Roşie“ din comuna Şoldanu, o remiză de 40 m. p. la G.A.C. „Dobrogeanu-Gherea“ din comuna Curcani, un pătul la G.A.C. Buciumeni şi un grajd la G.A.C. „Filimon Sîrbu“ din comuna Nama. De asemenea, numai la S.M.T. Ciocăneşti, raionul Călăraşi în ultimele luni au fost construite 12 locuinţe pentru familişti, cu două apartamente fiecare, un local pentru cantină, un pavilion administrativ, un depozit de ulei şi benzină, o remiză pentru combine, două remize de tractoare şi trei remize de batoze. Acum tot la această staţiune de maşini şi tractoare, se lucrează cu însufleţire pentru terminarea unei săli de club şi a unei săli de cinematograf precum şi două corpuri de clădire ce vor cuprinde mai multe locuinţe colective. —0— O nouă brigadă artistică Dornici de a-şi Intensifica activita- tea culturală în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului, tinerii dincomuna Independenţa, Talonul Călăraşi, au hotărît să înfiinţeze o nouă brigadă artistică de agitaţie. Printre cei care s-au oferit să activeze în cadrul acestei brigăzi, sînt utemiştii Nicolae Florea, Tudor Virginia şi alţii care vin aproape în fiecare seară la căminul cultural. Sprijiniţi de colectivul de conducere al căminului, tinerii din brigada artistică de agitaţie ,au în pregătire piesa de teatru „O răfuială“, piesă ce va fi prezentată în curînd pe scena căminului cultural din această comună. tudor vasile corespondent voluntar —O— Caravana cinematografică în satele raionului Vida VIDA. (De la corespondentul nostru). — Timp de 15 zile, caravana cinematografică Nr. 10, responsabil tot Alexandru Tomoş, şi-a desfăşurat activitatea în comunele şi satele raionului Vida. Ioi acest interval, au fost prezentate trei filme de lung metraj şi mai multe jurnale cu caracter agricol, printre care şi „Expoziţia agricolă unională din Moscova“. Filmul „Doi acri depământ“ a fostmult apreciat de către ţăranii muncitori din comunele Blejeşti, Baciu, Vida şi Crevenicu. In aceste comune, filmul „Doi acri de pământ“ a fost vizionat de peste 2.500 ţărani muncitori. Filmul satiric de scurt metraj „Marinică“ a plăcut mult mecanizatorilor de la S.M T. Vida, ţăranilor muncitori din comunele Bărbăiţa, Frăsinet şi din alte comune şi sate ale raionului Vida. -6— Spital de circumscripţie în comuna Mavrodin Pînă nu de mult în comuna Mavrodin, raionul Alexandria, regiunea Bucureşti, exista doar un dispensar de circumscripţie. Analizînd posibilităţile locale existente, secţia sanitară a sfatului popular regional a hotărît să transforme acest dispensar într-un spital de circumscripţie. Acum cîteva zile noul spital, amenajat din resurse locale, in clădirea fostului dispensar, a intrat în funcţiune. Spitalul are o capacitate de 30 de paturi, secţii de boli interne, pediatrie şi maternitate, ambulatorii pentru copii şi vârstnici şi două cabinete de consultaţie. De asemenea, spitalul este dotat cu aparatură de specialitate, produsă de industria noastră sanitară. Mulţi dintre vechii publicişti căutau să ne prezinte Albania numai sub raportul curiozităţilor turistice, ca şi cum acest minunat pământ ar fi trezit interes numai din punct de vedere al frumuseţilor lui sălbatice de o rară încântare. Ţara în care la acea vreme nu exista măcar o singură linie de cale ferată şi în care ,peste trei pătrimi din locuitori erau ţinuţi în totală ignoranţă şi neştiinţă de carte, avea să fie cunoscută multă vreme sub numele de „Ţara schipetarilor“ (vulturilor). Numai că dincolo de limitele acestei denumiri, se ascundea marea dramă a „Ţării schipetarilor“, condamnată secole de-a rândul la robia imperiului otoman şi la o crâncenă exploatare din partea moşterimii autohtone. Filmul în culori „R. P. Albania“ ne prezintă însă cu totul o altă imagine a poporului albanez: aceea a marilor lui biruinţi şi realizări înscrise pe drumul eliberării naţionale şi sociale. Numai un deceniu a trecut de la marea lui cotitură şi în viaţa acestui harnic popor a intervenit un salt tot atât de avântat ca şi zborul vulturilor către înălţimile fără de hotar ale azurului. Poate şi de aceea sublinierea crainicului că localnicii au împrumutat mult din agerimea şi avîntul cutezătoarei păsări, are darul să capete valoarea unui simbol menit să reliefeze şi mai mult frumuseţea şi tăria morală a poporului. începutul filmului este prezentat în tonuri clare, majore: o dimineaţă însorită cu valuri unduitoare care mîngîie ţărmul mediteranean, lacuri albastre de munte, peste care se profilează imaginea stâncilor înalte şi ameţitoare. Cu aceste cîteva scurte cadre, operatorii filmului reuşesc să îl familiarizeze de la început pe spectator cu caracteristicile încântătoarei naturi. Şi este demn de remarcat că A. Semin, R. Haluşacov şi I. Neno au reuşit să surprindă cu măiestrie imaginea viguroasă a unuia dintre cele mai rare colţuri din natură, să fixeze astfel prin puterea detaliului artistic şi a unui colorit expresiv, minunatele peisaje în amintirea spectatorului. Aceste tablouri neîntrecute prin sugestivitatea lor se îmbină cu interesantele episoade dedicate evocării unor locuri istorice mai puţin cunoscute ca străvechiul oraş Appolonia, Cetatea Ghirocastra, una dintre cele mai puternice fortăreţe ale vremii de atunci, ruinele cetăţii Butmania construită de iliri, strămoşii albanezilor, ca şi vechea aşezare Gruia, locul natal al legendarului conducător de oşti Gheorghi Castriota, cunoscut sub numele de Scanderbeg. Prin conţinutul lor inedit, toate aceste imagini artistice reprezintă tot atâtea preţioase documente în stabilirea valorilor culturale ca şi a trecutului istoric al Albaniei Cele mai multe dintre scenele filmului sînt consacrate operei de transformare socialistă a ţării, înfăptuită de poporul albanez sub conducerea Partidului Muncii, în frunte cu tovarăşul Enver Hodja. Şi în această direcţie, regizorul Ilia Copalin, care este şi autorul scenariului, îşi afirmă bogatele sale resurse artistice. Astfel, printr-un ritm vioi al montajului, ca şi prin opunerea rapidă a multor imagini contrastante, completate de sublinierea crainicului, sunt prezentate cîteva aspecte grăitoare ale dezvoltării în paşi uriaşi a industriei şi agriculturii ţării, de la imaginea plugului de lemn la aspectele tehnicii înaintate introduse pe o scară tot mai largă. Ceea ce impresionează în mod deosebit este faptul că autorii filmului au ştiuit să contureze cu o mare forţă noul care se naşte şi se dezvoltă în viaţă, să redea imaginea cuprinzătoare a Albaniei de azi, cu transformările ei adânci pe drumul unei vieţi fericite. Acest lucru este ilustrat puternic îndeosebi în imaginile ce redau elanul şi forţa creatoare a poporului, ataşamentul lui nemărginit faţă de regimul popular. De aici şi noua trăsătură a filmului : aceea de apune accent înainte de toate pe materialul uman, de a aduce astfel în primul plan o serie întreagă de figuri reprezentative: primul inginer metalurgist, harnicii constructori ai hidrocentralei de pe rîul Maţi, muncitorii de la minele de aramă din Rubic, lucrătoarele de la combinatul textil „Stalin“, care pînă nu de multă vreme purtau văl pe faţă — iată numai o parte din constructorii Albaniei de azi ,pe care filmul îi aduce în faţa noastră. Documentarul realizat prin colaborarea ,între cineaştii sovietici şi albanezi, este o producţie cinematografică de o deosebită însemnătate. Aprecierea călduroasă de care se bucură filmul vine să confirme încă odată dragostea şi însufleţirea cu care poporul nostru a sărbătorit în aceste zile împlinirea a 11 ani de viaţă liberă a poporului frate albanez- MIHAIL GOSPODIN Un valoros documentar: „R. P. ALBANIA" Vizita artiştilor cehoslovaci la Palatul Pionierilor din Capitală Miercuri dimineaţa artiştii Teatrului Central de păpuşi din Praga au făcut o vizită la Palatul Pionierilor din Capitală. Cu acest prilej ei au prezentat un tablou folcloristic intitulat: „Duminica în Chodsko“. La sfîrşitul întîlnirii pionierii au stat de vorbă cu oaspeţii lor şi au făcut cu ei schimburi de daruri. (Agerpres) Cursuri speciale In vederea răspindirii cărţii in rindurile maselor de oameni ai muncii, in intimpinarea Congresului partidului, Sfatul popular al Capitalei, in colaborare cu Biblioteca Centrală şi cu sprijinul comitetelor raionale de partid, a luat o serie de măsuri in vederea îmbogăţirii cunoştinţelor bibliotecarilor sindicali din întreprinderi. Au fost pentru bibliotecari organizate in acest scop, cursuri speciale cu aceşti bibliotecari. Primul curs s-a ţinut zilele trecute in raionul Tudor Vladimirescu, cu care prilej s-a vorbit bibliotecarilor despre importanţa şi necesitatea antrenării unui cit mai mare număr de oameni ai muncii la concursul „Iubiţi cartea" pentru obţinerea insignei de „Prieten al cărţii". SCRISORI CĂTRE REDACŢIE O condică de sugestii peste care s-a aşternut colbul uitării Reţeaua magazinelor de stat pentru desfacerea produselor industriale s-a dezvoltat foarte mult în anii puterii populare. Magazine universale model, expoziţii cu vînzare, vitrine aranjate cu mult gust, abundenţa mărfurilor şi sortimentelor, toate vorbesc despre succesele muncitorilor din fabrici şi ale lucrătorilor din unităţile Ministerului Comerţului Interior. Vreau să semnalez însă aci deficienţele de la magazinul O.C.L. Textila din str. Lînăriei Nr. 2 de la care tîrguiesc mai des. Magazinul are un aspect frumos, atît în exterior cît şi în interior, însă deservirea clientelei lasă foarte mult de dorit. Mereu la cele două case se poate vedea aglomeraţie. Se simte nevoia înfiinţării unei noi case, sau luarea unor măsuri, cum ar fi de pildă adoptarea mărfurilor vîndute direct iar raioanele respective, ceea ce ar face să se evite aglomeraţia, să nu se mai piardă timp, să nu mai fie înghesuială. De asemenea ar fi indicat ca responsabilul magazinului să cerceteze din cînd în cînd condica de sugestii, să soluţioneze doleanţele clientelei. In această condică se pot vedea consemnări ca : să se aducă ciorapi de lînă, ciorapi groşi de toate mărimile, cismulie, sibir, şi alte produse necesare pentru sezonul de iarnă. Aceste însemnări ale cetăţenilor Voinea I., nne V., Nicoleta Ferezan nu au fost citite de responsabilul acestui magazin. Consider că o mai atentă grijă faţă de nevoile populaţiei, o aprovizionare abundentă cu produse cerute trebuie să fie o preocupare de seamă pentru conducerea acestei unităţi. D. DRAGOMIR corespondent voluntar Circulaţia pe şoseaua Giuleşti In luna august 1954, pe şoseaua Giuleşti au început lucrările unui colector. Cetăţenii din acest cartier s-au bucurat mult, întrucît socoteau că prin realizarea acestei lucrări se va termina cu inundaţiile care se produc în timpul ploilor mari şi în timpul dezgheţului. Odată însă cu începerea lucrărilor au apărut şi o serie de greutăţi pentru cetăţenii cartierului Giuleşti, greutăţi cauzate de întreruperea treptată a circulaţiei tramvaielor şi autobuselor I.T. B. pe această arteră. Intrucît lucrările de pe şoseaua Giuleşti continuă şi astăzi, problema circulaţiei pe acest parcurs este nerezolvată încă, ba ceva mai mult, cu cît lucrările au înaintat, cu atît circulaţia a devenit mai anevoioasă. Pămîntul provenit din săpături a fost depozitat pe ambele trotuare, iar călătorii care sînt nevoiţi să parcurgă acest drum pe jos, întâmpină mari greutăţi, întrucît acest pămînt, odatâ cu căderea ploilor, s-a transformat în noroi. Situaţia arătată mai sus dăinuie de mai bine de 15 luni şi acum cînd ne găsim în pragul iernii, ea devine şil mai acută. Intîrzierea executării lucrărilor a fost cauzată şi de faptul că o perioadă îndelungată ele au sistat. În momentul de faţă, făcîndu-se noi săpături pentru continuarea lucrărilor, alte sute de metri sînt desfundaţi, scoţîndu-se liniile tramvaielor şi redueîndu-se traseul numai la trei staţii. Pentru rezolvarea în parte a acestei probleme, cetăţenii propun sfatului popular al raionului Gh. Gheorghiu-Dej, ca în timpul cel mai scurt posibil linia de autobuse I. T. B. de pe acest parcurs să fie prelungită pe porţiunea unde lucrările au fost terminate, iar trotuarele blocate cu materiale și pămînt să fie eliberate ION RADUŢIU corespondent voluntar Cărţi noi CÂRTI APĂRUTE IN EDITURA „CARTEA RUSA“ Olga Forş: „RADIŞCEV“ Romanul „Radişcev“ este prima lucrare tradusă în limba română a Olgăi Forş, scriitoare sovietică ce s-a făcut cunoscută prin valoroasele ei romane istorice. Această carte, autoarea o închină marelui gânditor şi literat democratrevoluţionar Alexandr Radişcev, creatorul vestitei lucrări „Călătoria de la Petersburg la Moscova“. Urmărind să releve puternica ,perso® nalitate a lui Radişcev, condiţiile istorice şi sociale în care s-au format concepţiile revoluţionare ale acestuia, Olga Forş începe prin a ne povesti despre anii de studenţie ai viitorului scriitor, petrecuţi la Leipzig. Atmosfera vechiului orăşel german cu burgerii săi îngâmfaţi, curentele filozofice utopice care circulau şi spre care erau atraşi numeroşi studenţi, nedreptatea şi asprimea legilor germane, îl fac pe tînărul Radiscev să se revolte adesea. Totuşi aci la Leipzig, remarcabila inteligenţa şi nepotolita lui sete de cunoaştere găsiseră numeroase prilejuri de a acumula învăţăminte de preţ, de a se iniţia în problemele cele mai arzătoare ale vremii, datorită contactului cu o seamă de oameni luminaţi şi curajoşi, cît şi lecturilor diin operele unor scriitori progresişti şi mai ales alle operei lui Rousseau. Plecând din Leipzig, Baduşcev ştia ce carte are de urmat în viaţă. In partea a doua a cărţii, ne este înfăţişată cu vigoare epoca domniei Ecaterinei a II-a, despotica „moşiereasă din Kazan“. Prin faţa ochilor noştri se perindă oameni şi fapte care rredau prilejul să ne facem o imagine clară a situaţiei din Rusia. Răscoala ţărănimii iobage sub conducerea lui Pugaciov este redată cu o măiestrie şi o căldură deosebită. Din descrierea Olgăi Forş aipare întreaga viaţă socială a vremii. Radişcev studia şi înţelegea totul. El aduna material pentru o carte în care să arate lumii întregi adevărul pe care autocraţia făcea iimposiibilul ca să-il ascundă. Radişcev ştia bine că dezvăluind acest adevăr şi numindu-i pe vinovaţi, primejduieşte viaţa sa şi a familiei sale. Dar nu putea să tacă. Cartea lui era strigătul unui om care văzuse multe lucruri cumplite şi care cerea curmarea de îndată a cauzelor care generau starea de nedreptate strigătoare la cer şi în primul rînd desfiinţarea iobăgiei. Aşa s-a născut „Călătoria de la Petersburg la Moscova“, unde era descrisă sub forma unor însemnări de călătorie situaţia în care ajunsese Rusia sub domnia Ecaterinei a II-a. Citind-o şi dîndu-şi seama că îndrăzneţul autor loveşte direct în sistemul de guvernare autocrat, aşa cum nu cutezase nimeni pînă atunci, împărăteasa dădu ordin ca Radişcev să fie condamnat la moarte. Apoi „mărinimoasă“ îi comută pedeapsa în deportare în Siberia. Romanul despre „Radişcev“ scris de Olga Forş se citeşte cu o crescîmdă emoţie, cu pasiune. Cititorul este copleşit de această înflăcărată evocare a vieţii unui mare luptător pentru dreptate şi adevăr.