Steaua Roşie, decembrie 1960 (Anul 9, nr. 866-874)
1960-12-03 / nr. 866
Invăţămîntul agrozootehnic la nivelul sarcinilor economice (Urmare din pag. 1.) O atenţie deosebită să se acorde organizării cercurilor în gospodăriile agricole colective. In vederea dezvoltării sectorului zootehnic şi creşterii producţiei animale este necesar ca anul acesta pe lingă cercurile agricole să se organizeze un număr mai mare de cercuri zootehnice şi să se demonstreze practic importanţa porumbului siloz pentru creşterea producţiei de carne şi lapte. Paralel cu cercurile agrozootehnice care se organizează în G.A.S., S.M.T., G.A.C. şi cămine culturale, la căminele culturale se vor organiza cicluri de conferinţe pentru cei necuprinşi în cercurile agrozootehnice. Sfaturile populare raionale şi comunale trebuie să acorde o atenţie deosebită recrutării, selecţionării şi repartizării lectorilor din rîndul cadrelor tehnice de specialitate precum şi din rîndul cadrelor didactice. Sfaturile populare raionale să elibereze decizie fiecărui lector. Lectorii au sarcina să întocmească planul de învăţământ în funcţie de specificul şi condiţiile locale, precum şi grafice de învăţămînt, cu tema lecţiilor, precum şi data şi locul ţinerii lecţiilor. Lectorii să-şi organizeze munca în aşa fel ca să poată preda cel puţin 14—16 lecţii la cercurile agrozootehnice, iar la cercurile cu mecanizatorii cel puţin 26 lecţii. Lecţiile să fie însoţite de demonstraţii practice, folosindu-se eficient toate materialele didactice, planşe, diafilme şi un număr cît mai mare de filme documentare din domeniul agriculturii, ce le stau la dispoziţie. Este necesar de asemeni ca în fiecare unitate agricolă socialistă să se organizeze loturi demonstrative. Cu sprijinul conducerilor unităţilor agricole socialiste ei trebuie să organizeze vizite la unităţile fruntaşe. Sfaturile populare raionale să organizeze periodic schimburi de experienţă între lectori şi să le dea ajutor pentru ca aceştia să-şi desfăşoare munca în cele mai bune condiţiuni, cu maximum de eficienţă. Totodată, asigurarea localurilor cu materialele necesare ca: încălzit, iluminat etc., să stea în centrul atenţiei sfaturilor populare. Cunoscînd rolul şi importanţa învăţămîntului agrozootehnic de masă, să depunem toate eforturile pentru ridicarea acestuia la nivelul sarcinilor economice. ing. MATHE VASILE, responsabil cu propaganda agricolă la sfatul popular regional gospodăriile colective îşi rărui mofistreazâ superioriaua Gospodăriile colective se dezvoltă an de an tot mai mult, contribuind, la creşterea veniturilor membrilor lor. Ele şi-au sporit simţitor ,numărul de animale proprietate obştească, au construit grajduri, silozuri etc. Valoarea fondului de bază al gospodăriilor colective din raionul Sf. Gheorghe atinge aproape 60 milioane lei, adică 222.000 lei la suita de hectare. Colectiviştii din acest raion au sporit anul acesta, faţă de anul trecut, valoarea fondului de bază cu 23 milioane lei. Din veniturile realizate în gospodăriile colective tot mai mulţi colectivişti îşi construiesc case roi, îşi cumpără aparate de radio, motociclete, şi alte articole de uz casnic, socotite înainte obiecte de lux. Cu casele noi construite de colectiviştii din raionul Sf. Gheorghe s-ar putea forma patru sate mijlocii. In 1250 de case ale colectiviștilor găsești azi aparate de radio, în 1430 mobilă lustruită, găsești aproape 2.300 de biciclete etc. Nicicind n-au visat ţăranii muncitori din Ghidfalău, raionul Sf. Gheorghe, să devină milionari. Cum să fi visat aşa ceva cină aici, în satul de pe Valea Oltului, pină la eliberare, mai bine de jumătate din numărul ţăranilor muncitori nu aveau o patină de pămînt. Pe vremea aceea, privind hotarul satului vedeai ogoare mici, cu rod puţin şi haturi multe. Vedeai ţărani arşi de soare, încordaţi pe coarnele plugului tras de doi cai mici şi slăbănogi. Prin rezoluţia istoricei plenare din martie 1949, partidul a arătat ţărănimii calea sigură ce duce spre bunăstare şi belşug, calea agriculturii socialiste.’ Pe atunci comuniştii din Ghidfalău nu aveau argumente materiale, vizibile, în legătură cu superioritatea agriculturii socialiste. Aveau in schimb încrederea fermă că partidul îi îndeamnă să pornească pe un drum nou, spre o viaţă nouă, fericită. ★ Era in primăvara anului 1950. Din Ghidfalău veni vestea că toate cele 193 familii de ţărani muncitori din sat s-au unit în gospodăria agricolă colectivă „Steaua roşie“. Deunăzi am fost oaspetele colectiviştilor din acest sat. Acum gospodăria numără 217 familii, care lucrează laolaltă 1.085 ha teren agricol, din care 306 ha arabil. Vă veţi pune poate întrebarea cum sunt acum 217 familii dacă odată cu înfiinţarea gospodăriei satul a fost colectivizat! Da, dar în aceşti 10 ani cite căsătorii n-au avut loc în gospodăria colectivă! Pe ogoarele întinse, fără haturi, patru tractoare lucrează de zor. Semănăturile de toamnă îmbracă ogoarele intr-un covor verde. Harnicii tractorişti, in toamna aceasta au arat pentru însăminţări şi au însămînţat o suprafaţă de aproape 300 de hectare. Acum ei zoresc terminarea arăturilor adinei de toamnă pentru însâminţările de primăvară. Pînă acum s-au executat arături adinei pe o suprafaţă de peste 250 ha. — Şi tractoriştii sînt fii de colectivişti — îmi spune preşedintele gospodăriei. Cel mai sîrguincios pare a fi Balogh Petru. Noi, aproape toate lucrările agricole le executăm mecanizat, cu tractoarele şi maşinile agricole aparţinînd brigăzii a ll-a de la S.M.T. sf. Gheorghe. Executarea lucrărilor agricole mecanizat şi aplicarea metodelor aurotehnice înaintate în lucrarea pămîntului au dat posibilitate colectiviştilor să sporească an de an producţia la hectar. Făcînd media producţiei obţinute în ultimii trei ani reiese că gospodăria colectivă din Ghidfalău a sporit producţia cu peste 700 kg grîu la hectar faţă de perioada dinainte de înfiinţarea gospodăriei. Anul acesta de pildă, cu tot timpul nefavorabil, pe cele 75 ha cultivate cu orzoaica colectiviştii au înregistrat peste 2.500 kg la hectar. Odată cu sporirea producţiei agricole, colectiviştii de aici şiau sporit şi contribuţia la asigurarea fondului central al statului. Anul acesta, pe bază de contract, ei au valorificat 13 vagoane de grîu şi orzoaică, 35 vagoane de cartofi, etc. De asemeni pe calea achiziţiilor au valorificat 8.000 kg grîu, 20.000 kg orz, 11.000 kg ovăz, etc. In zece ani,fondul de bază al gospodăriei colective a crescut cu peste 2.500.000 lei. La 1 noiembrie a. c. valoarea fondului de bază al gospodăriei agricole colective din Ghidfalău ajunsese la 2.787.789 lei. Pînă la sfîrșitul anului va trece de 3 milioane lei. In fiecare an, din veniturile realizate, însemnate sume de bani au fost repartizate la fondul de bază. Anul acesta de pildă, numai in 10 luni s-au repartizat la fondul de bază aproape 130.000 lei. Pe aproape 8 hectare se întind construcţiile gospodăriei colective. In ultimii ani colectiviştii de aici au construit o magazie cu o capacitate de 72 vagoane grajduri pentru sute de o remiză pentru uneltele r cole, silozuri etc. La graj ce se construiesc acum, viştii au redus preţul pe loc de animal adon peste 700 lei, faţă dstruite înainte. de, an di în doar 97 bovine. " Azi grajdurile postesc 419 vac de jar şi scăin ce deţinem peste 100 de " între 12 ani. Dar n-a crescut virul animalelor rotească ci şi vor proprietar lectiviştilor, tiviştilor de Lapter Prin colectivizarea spre bunăstare şi fericire La noi, la Dedrad, cu toţii, cei peste 400 de ţărani muncitori, cu cîţiva ani în urmă au păşit pe drumul indicat de partid. O parte au ales calea gospodăriei colective, iar cealaltă parte, calea întovărăşirii agricole. Cu îndrumarea şi sprijinul partidului, atît gospodăria colectivă cît şi întovărăşirea s-au dezvoltat an de an obţinîndu-se rezultate tot mai frumoase în sporirea producţiei agricole,in creşterea veniturilor membrilor. Gospodăria colectivă şi-a sporit numărul de animale, şi-a mărit averea obştească, întovărăşirea de asemeni şi-a procurat peste 170 de oi proprietate obştească, a construit un saivan pentru 400 de oi etc. Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român ne-a dat un nou imbold in muncă. O sarcină de bază pusă de partid în faţa oamenilor muncii de la sate prin planul economic de 6 ani este încheierea colectivizării agriculturii, dezvoltarea multilaterală şi consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, cit şi creşterea considerabilă a producţiei agricole vegetale şi animale, pentru a se crea în cel mai scurt timp posibil un belşug de produse agroalimentare. Noi, întovărăşiţii din Dedrad, am studiat cu atenţie documentele Congresului al III-lea al P.M.R. Din fiecare cuvînt am desprins grija partidului nostru pentru continua ridicare a nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In satul nostru există peste 1.100 hectare de teren agricol. Ne dăm bine seama ce perspective minunate s-ar deschide în faţa noastră dacă tot acest pămint ar fi unit şi lucrat in gospodăria colectivă. Astfel am avea posibilitatea să organizăm asolamente şi să lucrăm in aşa fel pămîntul incit să-i scoatem recolte cit mai mari. Pe dealurile încă golaşe putem planta încă im ,1—— oooo 20 hectare cu viţă de vie şi 50—- 40 hectare cu pomi fructiferi. De asemeni am putea spori simţitor şi numărul animalelor. După calculele pe care le-am făcut, unindu-ne cu toţii în gospodăria colectivă, am putea in scurt timp mări numărul oilor proprietate obştească, la 2.000 de capete. Tocmai pe baza perspectivelor ce ni le deschide colectivizarea, acum în toamnă, ne-am hotărît să păşim din întovărăşire in gospodăria colectivă, să facem in satul nostru o gospodărie colectivă mare şi puternică, capabilă de a contribui la înflorirea satului, la îmbunătăţirea continuă a traiului celor ce-l locuiesc. Am fost cel dinţii care m-am hotărît să fac acest pas. Au completat cereri pentru a trece în gospodăria colectivă şi Lardea Mihai, preşedintele întovărăşirii, Truţa Petru, secretarulcasier al întovărăşirii, Bernat Andrei, Grama Ioan, Moldovan Teodor şi alţi întovărăşiţi. Pină in momentul cină am aşternut pe hîrtie aceste rînduri peste 30 de întovărăşiţi din satul nostru înaintaseră cereri pentru a se alătura colectiviştilor. Şi numărul lor creşte zi de zi. Ne dăm bine seama că prin colectivizarea agriculturii facem un pas înainte pe drumul bunăstării şi fericirii noastre şi a copiilor noştri. GRAMA EMANOIL Dedrad, raionul Reghin La G. S. Sîncrai 57.281 litri de lapte peste plan Zilele trecute în cadrul gospodăriei noastre a avut loc analiza rezultatelor obţinute în acest an şi dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1961. Din analiză a reieşit că sectorul preponderent la G.A.S. Sîncrai îl constituie cel zootehnic. In acest sector, în cursul anului 1960, s-au obţinut rezultate frumoase. Muncitorii din sectorul zootehnic au realizat planul la lapte în proporţie de 114,8 la sută. Ei au livrat peste plan 57.281 litri lapte. In sectorul porcin, faţă de cele 75 tone carne care trebuiau livrate pînă la sfârşitul anului, am livrat statului 93,5 tone. Toate acestea demonstrează interesul şi grija pe care o acordă muncitorii din această gospodărie realizării sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român. In urma defalcării sarcinilor de plan pe brigăzi, s-a dat cuvîntul brigadierilor şi muncitorilor, pentru a discuta posibilităţile de îndeplinire şi depăşire a planului pe anul 1961. Brigadierul Ban Gheorghe, conducătorul brigăzii I, şi-a luat angajamentul să realizeze în anul 1961 cîte 3.700 litri lapte pe cap de vacă furajată, faţă de 3.500 litri cît este planificat, ceea ce înseamnă 15.000 litri lapte peste plan. La fel brigada V-a de la Berghia, faţă de planul de 3.000 litri lapte pe cap de vacă furajată, s-a angajat să realizeze 3.200 litri ceea ce înseamnă că va da cca. 20.000 litri peste plan. Respectînd aceste angajamente, muncitorii gospodăriei noastre vor da statului în 1961 mai mult lapte și mai ieftin. Ing. LOY FRIDRICH G.A.S. Sîncrai EEZ I Vom produce mai mult Ironi»i . . . şi mai ieftin Muncitorii şi tehnicienii gospodăriei de stat din Botoş s-au adunat în seara zilei de 29 noiembrie pentru a-şi analiza activitatea din acest an şi pentru a dezbate sarcinile ce le stau în faţă. „Vom produce mai mult şi mai ieftin“, — Iată angajamentul cu care muncitorii gospodăriei sunt hotărîţi să păşească în anul 1961. Şi în acest an muncitorii gospodăriei au înregistrat succese de seamă in munca lor. Planul de livrări pe gospodărie a fost depăşit cu 4 la sută. Cele mai frumoase realizări le-au obţinut muncitorii din sectorul zootehnic. Desfășurînd larg întrecerea pentru mai mult și mai ieftin, ei au dat pînă acum 57.000 litri de lapte peste plan. — In anul care vine — spune mulgătorul Erős Petri« vom realiza cite 3.360 litri de lapte pe cap de vaca furajată, adică cu 60 litri mai mult decit este planificat. — Noi vom depăşi sporul de greutate la tineretul bovin intre 0—6 luni, cu 85 grame pe zi. Propuneri şi angajamente au venit şi din partea muncitorilor de la cultura mare, de la cei din viticultură etc. Brigadierul Vael Iuliu, de pildă, s-a angajat să depăşească producţia la hectar cu 250 kg la grîu, cu 2.000 kg la porumb sile.: Muncitorii din brigada viticolă de la Vila s-au angajat să depăşească cu 10 la sut., fucţia de struguri planificată, iar L.ot ni o ia natos ..■ ct, red.cu cheltuielile de producţie în vie cu 800 lei la hectar. Şi muncitorii din sectorul mecanic s-au angajat să realizeze o economie de 10 la sută la carburanţi şi lucfranţi. P. PASCU