Steaua Roşie, decembrie 1960 (Anul 9, nr. 866-874)

1960-12-03 / nr. 866

Invăţămîntul agrozootehnic­­ la nivelul sarcinilor economice (Urmare din pag. 1.) O atenţie deosebită să se acorde organizării cercurilor în gospodă­riile agricole colective. In vederea dezvoltării sectorului zootehnic şi creşterii producţiei animale este necesar ca anul acesta pe lingă cercurile agricole să se organizeze un număr mai mare de cercuri zootehnice şi să se demonstreze practic importanţa porumbului si­loz pentru creşterea producţiei de carne şi lapte. Paralel cu cercurile agrozooteh­nice care se organizează în G.A.S., S.M.T., G.A.C. şi cămine culturale, la căminele culturale se vor orga­niza cicluri de conferinţe pentru cei necuprinşi în cercurile agrozoo­tehnice. Sfaturile populare raionale şi comunale trebuie să acorde o atenţie deosebită recrutării, selec­ţionării şi repartizării lectorilor din rîndul cadrelor tehnice de specialitate precum şi din rîndul cadrelor didactice. Sfaturile popu­lare raionale să elibereze decizie fiecărui lector. Lectorii au sarcina să întocmească planul de învăţă­mânt în funcţie de specificul şi con­diţiile locale, precum şi grafice de învăţămînt, cu tema lecţiilor, precum şi data şi locul ţinerii lec­ţiilor. Lectorii să-şi organizeze munca în aşa fel ca să poată pre­da cel puţin 14—16 lecţii la cer­curile agrozootehnice, iar la­ cer­curile cu mecanizatorii cel puţin 26 lecţii. Lecţiile să fie însoţite de demonstraţii practice, folosindu-se eficient toate materialele didactice, planşe, diafilme şi un număr cît mai mare de filme documentare din domeniul agriculturii, ce le stau la dispoziţie. Este necesar de asemeni ca în fiecare unitate agri­colă socialistă să se organizeze loturi demonstrative. Cu sprijinul conducerilor unită­ţilor agricole socialiste ei trebuie să organizeze vizite la unităţile fruntaşe. Sfaturile populare raio­nale să organizeze periodic schim­buri de experienţă între lectori şi să le dea ajutor pentru ca aceştia să-şi desfăşoare munca în cele mai bune condiţiuni, cu maximum de eficienţă. Totodată, asigurarea localurilor cu materialele necesare ca: încălzit, iluminat etc., să stea în centrul atenţiei sfaturilor popu­lare. Cunoscînd rolul şi importanţa învăţămîntului agrozootehnic de masă, să depunem toate eforturile pentru ridicarea acestuia la nive­lul sarcinilor economice. ing. MATHE VASILE, responsabil cu propaganda agricolă la sfatul popular regional gospodăriile colective îşi rărui mofistreazâ superio­­r­iaua Gospodăriile colective se dez­voltă an de an tot mai mult, contribuind, la creşterea veni­turilor membrilor lor. Ele şi-au sporit simţitor ,numărul de ani­male proprietate obştească, au construit grajduri, silozuri etc. Valoarea fondului de bază al gospodăriilor colective din ra­ionul Sf. Gheorghe atinge aproape 60 milioane lei, adică 222.000 lei la suita de hectare. Colectiviştii din acest raion au sporit anul acesta, faţă de anul trecut, valoarea fondului de ba­ză cu 23 milioane lei. Din veniturile realizate în gospodăriile colective tot mai mulţi colectivişti îşi construiesc case r­oi, îşi cumpără aparate de radio, motociclete, şi alte articole de uz casnic, socotite înainte obiecte de lux. Cu ca­sele noi construite de colecti­viştii din raionul Sf. Gheorghe s-ar putea forma patru sate mijlocii. In 1250 de case ale colectiviștilor găsești azi apa­rate de radio, în 1430 mobilă lustruită, găsești aproape 2.300 de biciclete etc. Nicicind n-au visat ţăranii muncitori din Ghidfalău, raio­nul Sf. Gheorghe, să devină mi­lionari. Cum să fi visat aşa ce­va cină aici, în satul de pe Va­lea Oltului, pină la eliberare, mai bine de jumătate din nu­mărul ţăranilor muncitori nu aveau o patină de pămînt. Pe vremea aceea, privind ho­tarul satului vedeai ogoare mici, cu rod puţin şi haturi multe. Vedeai ţărani arşi de soare, în­cordaţi pe coarnele plugului tras de doi cai mici şi slăbănogi. Prin rezoluţia istoricei plenare din martie 1949, partidul a ară­tat ţărănimii calea sigură ce duce spre bunăstare şi belşug, calea agriculturii socialiste.’ Pe atunci comuniştii din Ghidfalău nu aveau argumente materiale, vizibile, în legătură cu superio­ritatea agriculturii socialiste. Aveau in schimb încrederea fer­mă că partidul îi îndeamnă să pornească pe un drum nou, spre o viaţă nouă, fericită. ★ Era in primăvara anului 1950. Din Ghidfalău veni vestea că toate cele 193 familii de ţărani muncitori din sat s-au unit în gospodăria agricolă colectivă „Steaua roşie“. Deunăzi am fost oaspetele co­lectiviştilor din acest sat. Acum gospodăria numără 217 familii, care lucrează laolaltă 1.085 ha teren agricol, din care 306 ha arabil. Vă veţi pune poate între­barea cum sunt acum 217 fami­lii dacă odată cu înfiinţarea gospodăriei satul a fost colecti­vizat! Da, dar în aceşti 10 ani cite căsătorii n-au avut loc în gospodăria colectivă! Pe ogoarele în­tinse, fără ha­turi, patru trac­toare lucrează de zor. Semănă­turile de toam­nă îmbracă o­­goarele intr-un covor verde. Harnicii tracto­rişti, in toamna aceasta au arat pentru însăminţări şi au însă­­m­înţat o suprafaţă de aproape 300 de hectare. Acum ei zoresc terminarea arăturilor adinei de toamnă pentru însâminţările de primăvară. Pînă acum s-au e­­xecutat arături adinei pe o su­prafaţă de peste 250 ha. — Şi tractoriştii sînt fii de colectivişti — îmi spune preşe­dintele gospodăriei. Cel m­ai sîr­­guincios pare a fi Balogh Pe­tru. Noi, aproape toate lucrări­le agricole le executăm meca­nizat, cu tractoarele şi maşinile agricole aparţinînd brigăzii a ll-a de la S.M.T. sf. Gheorghe. Executarea lucrărilor agricole mecanizat şi aplicarea metode­lor aurotehnice înaintate în lu­crarea pămîntului au dat po­sibilitate colectiviştilor să spo­rească an de an producţia la hectar. Făcînd media producţiei obţinute în ultimii trei ani re­iese că gospodăria colectivă din Ghidfalău a sporit producţia cu peste 700 kg grîu la hectar faţă de perioada dinainte de înfiin­ţarea gospodăriei. Anul acesta de pildă, cu tot timpul nefavo­rabil, pe cele 75 ha cultivate cu orzoaica colectiviştii au înre­gistrat peste 2.500 kg la hectar. Odată cu sporirea producţiei agricole, colectiviştii de aici şi­­au sporit şi contribuţia la asi­gurarea fondului central al sta­tului. Anul acesta, pe bază de contract, ei au valorificat 13 va­goane de grîu şi orzoaică, 35­ vagoane de cartofi, etc. De ase­meni pe calea achiziţiilor au va­lorificat 8.000 kg grîu, 20.000 kg orz, 11.000 kg ovăz, etc. In zece ani,f­on­dul de bază al gospodăriei co­lective a crescut cu peste 2.500.000­­ lei. La 1 no­­­iembrie a. c. va­loarea fondului de bază al gospodăriei agricole colective din Ghidfalău ajunse­se la 2.787.789 lei. Pînă la sfîr­­șitul anului va trece de 3 mi­lioane lei. In fiecare an, din ve­niturile realizate, însemnate su­me de bani au fost repartizate la fondul de bază. Anul acesta de pildă, numai in 10 luni s-au repartizat la fondul de bază a­­proape 130.000 lei. Pe aproape 8 hectare se întind construcţiile gospodăriei colec­tive. In ultimii ani colectiviştii de aici au construit o magazie cu o capacitate de 72 vagoan­e grajduri pentru sute de­­ o remiză pentru uneltele r cole, silozuri etc. La graj ce se construiesc acum, viştii au redus preţul pe loc de animal adon peste 700 lei, faţă d­­struite înainte. d­e, a­­n di în­­ doar 97 bovine. " Azi grajdurile postesc 419­­ vac de jar şi scă­­in ce deţinem peste 100 de " între 1­2 ani. Dar n-a crescut vi­rul animalelor r­otească ci şi v­­or proprietar lectiviştilor, tiviştilor de Lapte­­r Prin colectivizare­a spre bunăstare şi fericire La noi, la Dedrad, cu toţii, cei peste 400 de ţărani muncitori, cu cîţiva ani în urmă au păşit pe drumul indicat de partid. O parte au ales calea gospodăriei colective, iar cealaltă parte, ca­lea întovărăşirii agricole. Cu îndrumarea şi sprijinul partidului, atît gospodăria colec­tivă cît şi întovărăşirea s-au dezvoltat an de an obţinîndu-se rezultate tot mai frumoase în sporirea producţiei agricole,­in creşterea veniturilor membrilor. Gospodăria colectivă şi-a sporit numărul de animale, şi-a mărit averea obştească, întovărăşirea de asemeni şi-a procurat peste 170 de oi proprietate obştească, a construit un saivan pentru 400 de oi etc. Congresul al III-lea al Partidu­lui Muncitoresc Român ne-a dat un nou imbold in muncă. O sarcină de bază pusă de partid în faţa oamenilor muncii de la sate prin planul economic de 6 ani este încheierea colectivizării agriculturii, dezvoltarea multila­terală şi consolidarea economi­co-organizatorică a gospodării­lor colective, cit şi creşterea con­siderabilă a producţiei agricole vegetale şi animale, pentru a se crea în cel mai scurt timp po­sibil un belşug de produse agro­­alimentare. Noi, întovărăşiţii din Dedrad, am studiat cu atenţie documen­tele Congresului al III-lea al P.M.R. Din fiecare cuvînt am desprins grija partidului nostru pentru continua ridicare a ni­velului de viaţă al celor ce mun­cesc. In satul nostru există peste 1.100 hectare de teren agricol. Ne dăm bine seama ce perspec­tive mi­nunate s-ar deschide în faţa noastră dacă tot acest pă­­mint ar fi unit şi lucrat in gos­podăria colectivă. Astfel am avea posibilitatea să organizăm aso­­lamente şi să lucrăm in aşa fel pămîntul incit să-i scoatem re­colte cit mai mari. Pe dealurile încă golaşe putem planta încă im ,­­1—— oooo 20 hectare cu viţă de vie şi 50—- 40 hectare cu pomi fructiferi. De asemeni am putea spori simţitor şi numărul animalelor. După calculele pe care le-am făcut, unindu-ne cu toţii în gos­podăria colectivă, am­ putea in scurt timp mări numărul oilor proprietate obştească, la 2.000 de capete. Tocmai pe baza perspective­lor ce ni le deschide colectivi­zarea, acum în toamnă, ne-am hotărît să păşim din întovără­şire in gospodăria colectivă, să facem in satul nostru o gospo­dărie colectivă mare şi puterni­că, capabilă de a contribui la înflorirea satului, la îmbunătă­ţirea continuă a traiului celor ce-l locuiesc. Am fost cel dinţii care m-am hotărît să fac acest pas. Au completat cereri pentru a trece în gospodăria colectivă şi L­ar­dea Mihai, preşedintele întovă­răşirii, Truţa Petru, secretarul­­casier al întovărăşirii, Bernat Andrei, Grama Ioan, Moldovan Teodor şi alţi întovărăşiţi. Pină in momentul cină am aşternut pe hîrtie aceste rînduri peste 30 de întovărăşiţi din satul nostru înaintaseră cereri pentru a se alătura colectiviştilor. Şi numă­rul lor creşte zi de zi. Ne dăm bine seama că prin colectivizarea agriculturii facem un pas înainte pe drumul bună­stării şi fericirii n­oastre şi a copiilor noştri. GRAMA EMANOIL Dedrad, raionul Reghin La G. S.­ Sîncrai 57.281 litri de lapte peste plan Zilele trecute în cadrul gospodă­riei noastre a avut loc analiza rezultatelor obţinute în acest an şi dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1961. Din analiză a reieşit că secto­rul preponderent la G.A.S. Sîn­crai îl constituie cel zootehnic. In acest sector, în cursul anului 1960, s-au obţinut rezultate fru­moase. Muncitorii din sectorul zooteh­nic au realizat planul la lapte în proporţie de 114,8 la sută. Ei au livrat peste plan 57.281 litri lapte. In sectorul porcin, faţă de cele 75 tone carne care trebuiau livra­te pînă la sfârşitul anului, am livrat statului 93,5 tone. Toate acestea demonstrează interesul şi grija pe care o acordă muncitorii din această gospodărie realizării sarcinilor trasate de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Român. In urma defalcării sarcinilor de plan pe brigăzi, s-a dat cuvîntul brigadierilor şi muncitorilor, pen­tru a discuta posibilităţile de în­deplinire şi depăşire a planului pe anul 1961. Brigadierul Ban Gheorghe, con­ducătorul brigăzii I, şi-a luat an­gajamentul să realizeze în anul 1961 cîte 3.700 litri lapt­e pe cap de vacă furajată, faţă de 3.500 litri cît este planificat, ceea ce în­seamnă 15.000 litri lapte peste plan. La fel brigada V-a de la Ber­­ghia, faţă de planul de 3.000 litri lapte pe cap de vacă furajată, s-a angajat să realizeze 3.200 litri ceea ce înseamnă că va da cca. 20.000 litri peste plan. Respectînd aceste angajamente, muncitorii gospodăriei noastre vor da statului în 1961 mai mult lapte și mai ief­tin. Ing. LOY FRIDRICH G.A.S. Sîncrai EEZ­ ­­I Vom produce mai mult Iro­­ni»i .­­ . . şi mai ieftin­ Muncitorii şi tehnicienii gos­podăriei de stat din Botoş s-au adunat în seara zilei de 29 no­iembrie pentru a-şi analiza ac­tivitatea din acest an şi pentru a dezbate sarcinile ce le stau în faţă. „Vom produce mai mult şi mai ieftin“, — Iată angajamen­tul cu care muncitorii gospodă­riei sunt hotărîţi să păşească în anul 1961. Şi în acest an muncitorii gospodăriei au înregistrat suc­cese de seamă in munca lor. Planul de livrări pe gospodărie a fost depăşit cu 4 la sută. Ce­le mai frumoase realizări le-au obţinut muncitorii din sectorul zootehnic. Desfășurînd larg în­trecerea pentru mai mult și mai ieftin, ei au dat pînă acum 57.000 litri de lapte peste plan. — In anul care vine — spu­ne mulgătorul Erős Petri« vom realiza cite 3.360 litri de lapte pe cap de vaca furajată, adică cu 60 litri mai mult de­cit este planificat. — Noi vom depăşi sporul de greutate la tineretul bovin in­tre 0—6 luni, cu 85 grame pe zi. Propuneri şi angajamente au venit şi din partea muncitori­lor de la cultura mare, de la cei din viticultură etc. Briga­dierul Vael Iuliu, de pildă, s-a angajat să depăşească produc­ţia la hectar cu 250 kg la grîu, cu 2.000 kg la porumb sile.:­­ Muncitorii din brigada viticolă de la Vila s-au angajat să de­păşească cu 10 la sut.­, fuc­­ţia de struguri planificată, iar L.ot ni o ia natos ..■ ct, red­.cu chel­tuielile de producţie în vie cu 800 lei la hectar. Şi muncitorii din sectorul mecanic s-au anga­jat să realizeze o economie de 10 la sută la carburanţi şi lu­cfranţi. P. PASCU

Next