Steaua Roşie, mai 1967 (Anul 18, nr. 103-127)
1967-05-17 / nr. 115
Vizita preşedintelui (Urmare din pag. 1) ruia a împărtăşit impresii din vizita la Ispahan. In timpul vizitei la Ispahan, oaspeţii români au fost însoţiţi de ministrul Rachfia Mahmuth, Loghman Adham, mare maestru de ceremonii al Casei Imperiale, Soltan Hossein Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi de alte persoane oficiale iraniene. La vizită au participat, de asemenea, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, şi alţi membri ai ambasadei. ★ Marţi după-amiază, oaspeţii români însoţiţi de ministrul economiei, Alinaghi Alikhani, şi de alte persoane oficiale iraniene, au vizitat Fabrica de anvelope din Teheran. Aceasta este o întreprindere modernă — construită in anul 1965 — fiind înzestrată cu utilaj de înaltă tehnicitate. Procesul de producţie este aproape în întregime automatizat. In prezent, aici se produc anual 300.000 de anvelope şi camerele de aer respective pentru autoturisme, camioane şi tractoare, întreaga producţie a fabricii este destinată satisfacerii necesităţilor interne ale Iranului. In timpul vizitării uzinei, oaspeţii români au urmărit întregul proces de producţie. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut îndeaproape cu inginerii, tehnicienii şi muncitorii, în legătură cu eficienţa economică, nivelul de calificare şi perfecţionarea cadrelor. Au fost vizitate, de asemenea, centrala uzinei şi laboratorul uzinal. Pretutindeni, muncitorii şi tehnicienii uzinei au salutat călduros pe oaspeţii români. La încheierea vizitei, între oaspeţii români şi conducătorii fabricii de anvelope a avut loc o convorbire cu privire la posibilităţile de dezvoltare a întreprinderii. Autorităţile iraniene intenţionează ca într-un viitor apropiat să înceapă construirea unei fabrici moderne de cauciuc, a unei fabrici de negru de fum şi a unei fabrici de fire de cord. Preşedintele Consiliului de Stat a subliniat că între industriile petrochimice iraniană şi română se poate realiza o largă cooperare în cele mai diferite domenii de activitate. La încheierea vizitei, preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a semnat în cartea de onoare a întreprinderii, a mulţumit muncitorilor şi specialiştilor pentru calda ospitalitate şi le-a urat noi succese. IRAN. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi soţia sa, admirînd vestitele covoare persane. ,,Runda Kennedy“, apărută în 1962, cînd în S.U.A. a fost votată „legea pentru expansiunea economică“ (Trade Expansion Act), iniţiată de fostul preşedinte Kennedy, a intrat în caruselul tratativelor acum trei ani, la 4 mai 1964, la Geneva. Durata tocmelilor care s-au succedat de atunci s-a datorat, fără îndoială, diversităţii de interese americane şi vesteuropene, dificultăţilor în calea stabilirii unor liste de produse exceptate de la reducerile vamale, dar mai ales refuzului S.U.A. de a renunţa la „preţul de vînzare american“ (American Selling Price) — constînd în impunerea unor taxe vamale care ridică preţul mărfurilor străine la nivelul preţurilor americane. Principalul obstacol l-a constituit însă „baza de lucru“ a tratativelor, propunerea americană privind reducerea „liniară“ cu 50 la sută atît a tarifelor americane, cit şi a celor vest-europene. Căci, în timp ce tarifele vamale americane sunt foarte ridicate, depăşind uneori 50 la sută din valoarea mărfii, cele ale ţărilor vest-europene, sau, mai precis ale Pieţei comune, sunt relativ reduse nedepăşind aproximativ 20 la sută din valoarea mărfii. In aceste condiţii, reducerea în proporţii egale a tarifelor S.U.A. şi vieţii comune nu ar fi oferit avantaje egale; în raport cu tarifele C.E.E., cele americane ar fi rămas în continuare ridicate, protecţioniste, în dezavantajul vest-europenilor. In fond, „Runda Kennedy“, în ansamblul ei, nu a reprezentat decît unul din episoadele încercării S.U.A. de a se introduce în zona Pieţei comune. Şi, cu toate divergenţele dintre ţările vest-europene, ele au găsit un punct comun: apărarea împotriva penetraţiei americane.Miniştri ai C.E.E. au putut fi auziţi spunînd că nu înţeleg „să se facă daruri“ americanilor. Negociatorii americani au arătat, la rîndul lor, limpede că nu intenţionează să permită Pieţei comune să-şi rezerve „felia mare de cozonac“. Negocierile „Rundei Kennedy“ au luat forma unei lupte între protecţionismul vamal american şi protecţionismul vamal vest-european. Dar „solidaritatea“ ţărilor vest-europene în faţa politicii economice expansioniste americane a fost desigur foarte relativă. De altfel, unul din negociatorii britanici s-a exprimat foarte sugestiv: „Sîntem proamericani, sau pro-C.E.E.? Nici una, nici alta, sîntem probritanici“. Şi totuşi, după ceasul al 12-lea, „Runda Kennedy“ a realizat la Geneva un acord general de compromis. S-a hotărît reducerea tarifelor vamale, în medie cu aproximativ 36 la sută. S.U.A. nu au reuşit deci să impună reducerea uniformă de 50 la sută — care, după cum s-a arătat mai sus, ar fi fost în dezavantajul net al ţărilor din C.E.E. In al doilea rind, reducerea tarifelor va fi diferenţiată. In legătură cu cea mai importantă categorie (produsele chimice şi industriale) S.U.A. trebuie să-şi reducă necondiţionat tarifele cu 50 la sută, în timp ce Piaţa comună şi le va reduce numai cu 20 la sută, urmînd să ajungă la 50 la sută atunci cînd Statele Unite vor renunţa la „American Selling Price“. Unii comentatori occidentali spuneau că, dacă „Runda Kennedy“ va eşua, rezultatul nu va fi altul decît ceea ce ea avea menirea să înlăture: împărţirea lumii capitaliste în blocuri comerciale rivale. Ideea poate fi completată în sensul că „Runda Kennedy“, chiar neeşuată, a conturat precis două blocuri economice capitaliste rivale: S.U.A. şi Piaţa comună. Se mai poate desprinde o a doua concluzie. In ciuda scopurilor iniţial proclamate (,,Runda Kennedy“ urma să constituie un „larg program multilateral“, avînd drept scop „eliberarea comerţului interoccidental“, „dezarmarea vamală“ etc.), pentru S.U.A. „Runda Kennedy“ trebuia să aibă în fond rolul unei arme împotriva C.E.E. — mai precis — împotriva protecţionismului C.E.E. Aceasta a fost însă o tactică lipsită de diplomaţie, căci „Runda Kennedy“ a prilejuit decamuflarea protecţionismului american, întorcîndu-se ca un bumerang împotriva celui care a lansat-o. Se mai impune o ultimă constatare. „Runda Kennedy“ a fost iniţiată de S.U.A. ca una din cele trei părţi componente ale „marelui plan“ american, ale „scăunelului cu trei picioare“, cum l-au denumit strategii americani. Primul picior — de ordin militar, era proiectul forţei nucleare multilaterale ale N.A.T.O. Al doilea picior — de ordin politic, consta în realizarea unei coeziuni politice a ţărilor N.A.T.O. Al treilea picior — de ordin economic, a fost „Runda Kennedy“. Primele două componente ale planului american, după cum se ştie, au eşuat. S-ar putea spune că el a rămas într-un picior, dar şi acesta — după cum arată rezultatele „rundei“, a ieşit pînă la urmă destul de şubred. ALEX. ALCALAY COMENTARIU „RUNDA KENNEDY" —consfinţirea rivalităţii dintre S.U.A. şi C.E.E. SPRIJINUL OPOZIŢIEI DEMOCRATICE SPANIOLE PARIS 16. — Corespondentul Agerpres, Georges Dascal, transmite: Numeroase personalităţi franceze au semnat o declaraţie „Asupra situaţiei actuale din Spania şi ajutorului ce trebuie acordat opoziţiei democrate spaniole“. Declaraţia cheamă pe prietenii cauzei libertăţii şi democraţiei în Spania să contribuie la pregătirea şi succesul conferinţei pentru Spania care se va ţine la Paris în lunile ce urmează cu participarea unor cunoscute personalităţi ale vieţii politice, ştiinţifice şi culturale din Europa occidentală. Printre semnatarii declaraţiei figurează Rene Bilieres, preşedintele Partidului Radical, Guy Mollet, secretarul general al Partidului Socialist (S.F.I.O.), Francois Mitterrand, preşedintele Federaţiei Stîngii Democrate şi Socialiste, scriitorul Louis Aragon, Jean de Ber, secretar general al Pen- Clubului francez, Jean Guehenno, membru al Academiei Franceze, Alfred Kastler şi Andrei Lwoff, laureaţi ai Premiului Nobel, şi alţii. Planul şedinţelor in deplasare a Comitetului Special O.U. pentru decolonizare NEW YORK 16 (Agerpres). — Membrii Comitetului Special O.N.U. pentru decolonizare vor părăsi la 24 mai New Yorkul cu destinaţia Kinshasa unde, între 26 mai şi 1 iunie, vor avea loc primele şedinţe în deplasare din acest an ale comitetului. La Kinshasa vor fi ascultaţi petiţionarii din teritoriile portugheze. Alte şedinţe ale Comitetului vor avea loc între 2 şi 10 iunie la Lusaka, apoi între 11 şi 20 iunie la Dar-es- Salaam. Vor fi ascultaţi petiţionari din Rhodesia, Africa de sudvest şi alte teritorii africane dependente. La Bagdad şi la Damasc — între 21 iunie şi 1 iulie — membrii Comitetului vor examina problema Adenului. In ultimii trei ani Comitetul Special O.N.U. pentru decolonizare a ţinut o serie de întruniri în afara sediului O.N.U. îndeosebi pentru a asculta petiționarii din teritoriile dependente care nu au posibilitatea de a se deplasa la New York. Violentă la Santo Domingo Jaguer, a anunţat desemnarea unei comisii militare avind sarcina de a desfăşura o anchetă în rîndurile ofiţerilor şi agenţilor poliţiei naţionale. Comisia, care trebuie să „recomande“ preşedintelui o serie de măsuri, este formată din generalul Enrique Perez y Perez, ministrul forţelor armate, Carlos Goico Morales, ministrul de interne, şi şefii statelor majore ale trupelor terestre, marinei şi aviaţiei. Principalele partide de opoziţie din Republica Dominicană au afirmat in mai multe rînduri că însuşi guvernul şi grupările de extremă dreaptă sunt răspunzători de violenţele din ţară, care au costat viaţa a numeroase persoane, în principal, participante la mişcarea constituţionalistă. Ultima victimă a fost tînărul Roberto Antonio Nivar, în vîrstă de 20 ani, care a fost ucis pe o stradă a capitalei dominicane. Sub titlul , ,Violenţă la Santo Domingo“, ziarul „NEW YORK TIMES“ a scris că grupurile teroriste sunt constituite din soldaţi şi poliţişti trujillişti şi din civili cu vederi reacţionare. Potrivit relatărilor agenţiei Prensa Latina, în timp ce la Santo Domingo se intensifică zvonurile privind punerea la cale a unei lovituri de stat, preşedintele Balaguer efectuează schimbări în rîndurile comandanţilor militari. Printre aceste schimbări figurează şi destituirea colonelului Luis Ney Tejada, comandantul bazei aeriene Santiago de los Caballeros. SANTO DOMINGO 16 (Agerpres). — In intenţia de a demonstra că guvernul urmăreşte să pună capăt valului de acţiuni teroriste declanşate de grupările de extremă dreaptă, preşedintele Republicii Dominicane, Joaquin Ba i. Producţia R.D. Vietnam JO. SCURT a înregistrat succese însemnate HANOI 16 (Agerpres). După cum relatează agenţia V.N.A., producţia R. D. Vietnam a înregistrat în ultimii doi ani, în pofida dificultăţilor create de intensificarea acţiunilor militare ale S.U.A., succese însemnate, ceea ce a dus la îndeplinirea în bune condiţiuni a planului cincinal (1961— 1965) şi realizarea prevederilor planului anual pe 1966. Eforturile populaţiei nord-vietnameze — precizează agenţia — au creat astfel premise favorabile în vederea realizării cu succes a planului bienal (1966—1967). Intr-un articol publicat de săptămînalul „Le Courrier du Vietnam“ se arată că agricultura ţării a obţinut în perioada amintită rezultate remarcabile. Cooperativele agricole de producţie au fost dotate cu un număr sporit de staţii de maşini, instalaţii pentru prepararea îngrăşămintelor şi selecţionarea seminţelor. Au fost create, de asemenea, condiţii în vederea practicării unei agriculturi intensive. In 1965, în cele 700 de cooperative nord-vietnameze s-a obţinut o recoltă medie de 5 tone orez la hectar, iar în 1966 aceste cooperative, la care s-au adăugat 300 de alte noi, au obţinut recolte de orez şi mai mari, îngrijirea corespunzătoare a vitelor a îmbunătăţit aprovizionarea populaţiei cu carne şi produse lactate. In 1965 ramura construcţiilor mecanice şi industria metalurgică şi-au sporit producţia cu 16 la sută faţă de 1964, iar în 1966 cu 29,2 la sută comparativ cu 1965. S-a dezvoltat, de asemenea, industria locală, care livrează în special agriculturii maşini simple şi unelte. Volumul producţiei acesteia a sporit cu 39,2 la sută în 1965 şi cu 44,7 la sută în 1966, în comparaţie cu anul 1964. Aprovizionarea populaţiei cu îmbrăcăminte, zahăr, sare, petrol, este în permanenţă asigurată — scrie ziarul. In ciuda bombardamentelor zilnice, şcolile continuă să funcţioneze, fiind dispersate în locuri mai ferite. Anul şcolar 1966—1967 — notează ziarul — a înregistrat cel mai mare număr de elevi.I Luptele din Vietnamul de sud ! SAIGON 16 (Agerpres). — In noaptea de luni spre mapţi unităţi ale forţelor patriotice sudvietnameze au acţionat simultan în mai multe regiuni ale ţării, atacînd diferite obiective şi puncte strategice americane şi saigoneze. După cum s-a anunţat la Saigon, grupuri de patrioţi au atacat cu obuze şi mortiere instalaţiile comandamentului militar american din Hue, avariindu-le parţial. Totodată, în mai multe regiuni sud-vietnameze s-au semnalat ciocniri între trupele americane şi patrioţi. Lupte puternice au avut loc în apropierea satului Chau Doc. Alte angajamente au mai avut loc în apropierea localităţii Gio Linh şi în sectorul Hoi An, la aproximativ 40 km de Da Nang. In timpul luptelor, un elicopter ,,UH-34“ a fost doborît de tirul patrioţilor. In acest timp, la Saigon a fost reluat şirul sinuciderilor ca suprem protest, specific religiei budiste, împotriva guvernului Kv. După cum informează agenţia United Press International, în dimineaţa zilei de marţi s-a înregistrat a 12-a victimă, Nguyen Thi Mai, o tînără profesoară, care şi-a dat foc în apropierea marii pagode Nghiem din centrul capitalei sud-vietnameze. 11 □ Acum cîteva zile în sala mare de concerte din Ankara, orchestra simfonică a Preşedinţiei Consiliului de Miniştri a Turciei a susţinut, sub conducerea dirijorului Constantin Bugeanu un concert de muzică simfonică românească, avînd ca solist pe pianistul Valentin Gheorghiu. La concert au participat Ismet Inonu, fost primministru, Ferid Saner, subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei, şefi ai misiunilor diplomatice din Ankara, oameni de artă şi muzicieni. A fost prezent, de asemenea, ambasadorul României la Ankara, I. Drînceanu. Concertul s-a bucurat de un deosebit succes. □ Agenţia V.N.A. anunţă că, potrivit unor date suplimentare, unităţile apărării antiaeriene ale Armatei populare vietnameze au doborît la 14 mai zece avioane americane şi nu şase cum se anunţase anterior. Un alt avion american a fost doborit în urmă cu cîteva zile deasupra teritoriului provinciei Yen Bai. Numărul total al avioanelor americane doborîte deasupra R.D. Vietnam se ridică astfel la 1.897. □ Un purtător de cuvînt al Frontului de eliberare a sudului ocupat al Yemenului (F.L.O.S.Y.) a declarat marţi la Cairo că patrioţii din Arabia de sud au organizat, în ultimul timp, atît în Aden cît şi în celelalte teritorii ale Federaţiei puternice atacuri împotriva ocupanţilor. Purtătorul de cuvînt a comunicat că, în ultima vreme, 160 de soldaţi britanici au fost ucişi, iar alţi 152 răniţi în cursul diverselor atacuri întreprinse de membrii F.L.O.S.Y. Pierderile trupelor engleze au fost recunoscute şi la Londra, fără a se specifica însă numărul exact al celor ucişi sau răniţi. □ Incidentele violente dintre studenţii de la Universitatea Hermosillo, statul Sonora (Mexic), şi poliţişti continuă de trei zile. Studenţii, cărora li s-au alăturat elevii şi alţi locuitori ai oraşului, protestează împotriva candidaturii lui Faustino Felix Semia la postul de guvernator al statului Sonora. Ei cer, totodată, destituirea actualului guvernator al statului Sonora, Luis Encines Johnson. In timpul incidentelor, poliţiştii au deschis focul asupra demonstranţilor, omorînd patru persoane şi rănind alte 20. □ Aproape două mii de demonstranţi din Danemarca şi mai multe ţări nordice, precum şi din Franţa, R.F. a Germaniei şi din alte ţări europene, care au pornit din localitatea Elseneur, pentru a manifesta împotriva războiului din Vietnam, au ajuns la Copenhaga. Aici, manifestanţii, purtînd pancarte prin care condamnau războiul din Vietnam, s-au oprit în faţa Ambasadei S.U.A., unde au organizat un miting de protest la care au participat și numeroși locuitori ai orașului. BONN: Se poate conta pe o înviorare a conjuncturii? BONN 16 (Agerpres). — După cum relatează ziarul „Frankfurter Rundschau“, la recenta conferinţă de la Essen a industriaşilor din Ruhr vorbitorii au arătat că în actuala perioadă nu se poate conta pe o înviorare a conjuncturii. Bancherul Hesselbach, care a subliniat că curba descendentă a conjuncturii economice vest-germane continuă să se accentueze şi nimeni nu poate să prevadă cînd se va atinge punctul care va marca limita inferioară. Mai mulţi reprezentanţi ai cercurilor industriale şi de afaceri care au luat cuvîntul la această conferinţă au relatat despre greutăţile de desfacere pe care le întîmpină ramurile metalurgică, carboniferă, constructoare de automobile, textile. După cum a relevat preşedintele Asociaţiei patronale din industria metalurgică Soli, cererea de oţel pe piaţa vestgermană va descreşte în acest an cu 10 la sută faţă de anul precedent. Fenomenele de recesiune îşi pun amprentele in mod deosebit asupra industriei carbonifere. După cum relatează ziarul „Reinische Post“, direcţia minei „Concordia“, cunoscută ca una din cele mai moderne şi productive întreprinderi din Ruhr, a anunţat sistarea producţiei. 4.000 de mineri vor primi la sfîrşitul acestei săptămîni ultimul lor salariu. In luna februarie a. c. producţia industriei textile a cunoscut o reducere cu 36 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Intrucît depozitele sunt arhipline, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la Köln, preşedintele asociaţiei patronilor din industria textilă, Zilk, în lunile de vară în industria textilă va fi din nou introdusă săptămina de lucru incompletă, ceea ce va afecta salariile lucrătorilor din aceste întreprinderi. Pentru a putea face faţă acestor greutăţi, guvernul vest-german a hotărît să acorde diferitelor ramuri industriale împrumuturi de stat sau uneori prin fondurile alocate să obţină o participare la aceste ramuri. Astfel, a fost creat un fond special de investiţii de 2,5 miliarde mărci. Pentru a obţine sumele necesare acestui fond, guvernul vest-german intenţionează să sporească impozitele. Acest lucru îl atestă legea adoptată recent în Bundestag cu privire la stabilizarea conjuncturii, care dă guvernului posibilitatea și dreptul de a majora impozitele pînă la 10 la sută. Vedere a stîncii Gibraltarului. DIN NOU DESPRE GIBRALTAR LONDRA 16 (Agerpres). — Marea Britanie va cere Spaniei să înceapă convorbiri privitoare la interdicţia zborurilor în zona Algesiras de la frontiera cu Gibraltarul, a declarat luni un purtător de cuvânt al Foreign Officeului. După ce a precizat că Marea Britanie solicită acest lucru în temeiul articolului 84 al Convenţiei de la Chicago asupra aviaţiei civile internaţionale, purtătorul de cuvînt a adăugat că dacă aceste convorbiri vor eşua, guvernul britanic va ridica din nou această chestiune pe lingă Consiliul Asociaţiei internaţionale pentru transporturile aeriene şi mai departe la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Purtătorul de cuvînt a reafirmat totodată intenţia Angliei de a-şi menţine în viitor dreptul de folosire a aeroportului din Gibraltar în ciuda măsurilor spaniole pe care guvernul britanic le respinge. Redacţia şi administraţia: Tg-Mureş, Fiaţa Eroilor Sovietici nr. 2, telefoane: 26 88. 26 89 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg. Mureş, Comanda nr. 446 * 40.372