Steaua Roşie, mai 1967 (Anul 18, nr. 103-127)

1967-05-17 / nr. 115

Vizita preşedintelui (Urmare din pag. 1) ruia a împărtăşit impresii din vi­zita la Ispahan. In timpul vizitei la Ispahan, oaspeţii români au fost înso­ţiţi de ministrul Rachfia Mah­­muth, Loghman Adham, mare maestru de ceremonii al Casei Imperiale, Soltan Hossein Sanan­­daji, ambasadorul Iranului la Bu­cureşti, şi de alte persoane ofi­ciale iraniene. La vizită au parti­cipat, de asemenea, Pavel Silard, ambasadorul României la Tehe­ran, şi alţi membri ai ambasadei. ★ Marţi după-amiază, oaspeţii ro­mâni însoţiţi de ministrul econo­miei, Alinaghi Alikhani, şi de alte persoane oficiale iraniene, au vizitat Fabrica de anvelope din Teheran. Aceasta este o între­prindere modernă — construită in anul 1965 — fiind înzestrată cu utilaj de înaltă tehnicitate. Procesul de producţie este aproa­pe în întregime automatizat. In prezent, aici se produc anual 300.000 de anvelope şi camerele de aer respective­­ pentru auto­turisme, camioane şi tractoare, în­treaga producţie a fabricii este destinată satisfacerii necesităţilor interne ale Iranului. In timpul vizitării uzinei, oas­peţii români au urmărit întregul proces de producţie. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut îndeaproape cu inginerii, tehni­cienii şi muncitorii, în legătură cu eficienţa economică, nivelul de calificare şi perfecţionarea cadre­lor. Au fost vizitate, de asemenea, centrala uzinei şi laboratorul uzi­nal. Pretutindeni, muncitorii şi tehnicienii uzinei au salutat căl­duros pe oaspeţii români. La încheierea vizitei, între oas­peţii români şi conducătorii fabri­cii de anvelope a avut loc o con­vorbire cu privire la posibilităţile de dezvoltare a întreprinderii. Autorităţile iraniene intenţionează ca într-un viitor apropiat să în­ceapă construirea unei fabrici moderne de cauciuc, a unei fa­brici de negru de fum şi a unei fabrici de fire de cord. Preşedin­tele Consiliului de Stat a subliniat că între industriile petro­chimice iraniană şi română se poate rea­liza o largă cooperare în cele mai diferite domenii de activitate. La încheierea vizitei, preşedin­tele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a semnat în cartea de o­­noare a întreprinderii, a mulţumit muncitorilor şi specialiştilor pen­tru calda ospitalitate şi le-a urat noi succese. IRAN. Chivu Stoica, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi soţia sa, admirînd vestitele covoare persane. ,,Runda Kennedy“, apărută în 1962, cînd în S.U.A. a fost votată „legea pentru expan­siunea economică“ (Trade Ex­pansion Act), iniţiată de fostul preşedinte Kennedy, a intrat în caruselul tratativelor acum trei ani, la 4 mai 1964, la Ge­neva. Durata tocmelilor care s-au succedat de atunci s-a da­torat, fără îndoială, diversităţii de interese americane şi vest­­europene, dificultăţilor în calea stabilirii unor liste de produse exceptate de la reducerile va­male, dar mai ales refuzului S.U.A. de a renunţa la „preţul de vînzare american“ (Ameri­can Selling Price) — constînd în impunerea unor taxe va­male care ridică preţul mărfu­rilor străine la nivelul preţu­rilor americane. Principalul obstacol l-a con­stituit însă „baza de lucru“ a tratativelor, propunerea ameri­cană privind reducerea „linia­ră“ cu 50 la sută atît a tarife­lor americane, cit şi a celor vest-europene. Căci, în timp ce tarifele vamale americane sunt foarte ridicate, depăşind uneori 50 la­ sută din valoarea mărfii, cele ale ţărilor vest-europene, sau, mai precis ale Pieţei co­mune, sunt relativ reduse ne­depăşind aproximativ 20 la sută din valoarea mărfii. In a­­ceste condiţii, reducerea în proporţii egale a tarifelor S.U.A. şi vieţii comune nu ar fi oferit avantaje egale; în ra­port cu tarifele C.E.E., cele americane ar fi rămas în con­tinuare ridicate, protecţioniste, în dezavantajul vest-europeni­­lor. In fond, „Runda Kennedy“, în ansamblul ei, nu a repre­zentat decît unul din episoa­dele încercării S.U.A. de a se introduce în zona Pieţei co­mune. Şi, cu toate divergenţe­le dintre ţările vest-europene, ele au găsit un punct comun: apărarea împotriva penetraţiei americane.­­Miniştri ai C.E.E. au putut fi auziţi spunînd că nu înţeleg „să se facă daruri“ americanilor. Negociatorii ame­ricani au arătat, la rîndul lor, limpede că nu intenţionează să permită Pieţei comune să-şi rezerve „felia mare de cozo­nac“­. Negocierile „Rundei Kenne­dy“­ au luat forma unei lupte între protecţionismul vamal a­­merican şi protecţionismul va­mal vest-european. Dar „soli­daritatea“ ţărilor vest-europe­ne în faţa politicii economice expansioniste americane a fost desigur foarte relativă. De alt­fel, unul din negociatorii bri­tanici s-a exprimat foarte su­gestiv: „Sîntem proamericani, sau pro-C.E.E.? Nici una, nici alta, sîntem probritanici“. Şi totuşi, după ceasul al 12-lea, „Runda Kennedy“ a realizat la Geneva un acord general de compromis. S-a ho­­tărît reducerea tarifelor vama­le, în medie cu aproximativ 36 la sută. S.U.A. nu au reuşit deci să impună reducerea uni­formă de 50 la sută — care, după cum s-a arătat mai sus, ar fi fost în dezavantajul net al ţărilor din C.E.E. In al doi­lea rind, reducerea tarifelor va fi diferenţiată. In legătură cu cea mai importantă categorie (produsele chimice şi indus­triale) S.U.A. trebuie să-şi re­ducă necondiţionat tarifele cu 50 la sută, în timp ce Piaţa co­mună şi le va reduce numai cu 20 la sută, urmînd să ajungă la 50 la sută atunci cînd State­le Unite vor renunţa la „Ame­rican Selling Price“. Unii comentatori occidentali spuneau că, dacă „Runda Ken­nedy“ va eşua, rezultatul nu va fi altul decît ceea ce ea avea menirea să înlăture: îm­părţirea lumii capitaliste în blocuri comerciale rivale. Ideea poate fi completată în sensul că „Runda Kennedy“, chiar neeşuată, a conturat precis două blocuri economice capita­liste rivale: S.U.A. şi Piaţa co­mună. Se mai poate desprinde o a doua concluzie. In ciuda scopu­rilor iniţial proclamate (,,Run­da Kennedy“ urma să consti­tuie un „larg program multi­lateral“, avînd drept scop „e­­liberarea comerţului interocci­­dental“, „dezarmarea vamală“ etc.), pentru S.U.A. „Runda Kennedy“ trebuia să aibă în fond rolul unei arme împotri­va C.E.E. — mai precis­ — împotriva protecţionismului C.E.E. Aceasta a fost însă o tactică lipsită de diplomaţie, căci „Runda Kennedy“ a pri­lejuit decamuflarea protecţio­­nismului american, întorcîn­­du-se ca un bumerang împotri­va celui care a lansat-o. Se mai impune o ultimă constatare. „Runda Kennedy“ a fost iniţiată de S.U.A. ca una din cele trei părţi compo­nente ale „marelui plan“ ame­rican, ale „scăunelului cu trei picioare“, cum l-au denumit strategii americani. Primul pi­cior — de ordin militar, era proiectul forţei nucleare multi­laterale ale N.A.T.O. Al doilea picior — de ordin politic, con­sta în realizarea unei coeziuni politice a ţărilor N.A.T.O. Al treilea picior — de ordin eco­nomic, a fost „Runda Ken­nedy“. Primele două compo­nente ale planului american, după cum se ştie, au eşuat. S-ar putea spune că el a rămas într-un picior, dar şi acesta — după cum arată rezultatele „rundei“, a ieşit pînă la urmă destul de şubred. ALEX. ALCALAY COMENTARIU „RUNDA KENNEDY" —consfinţirea rivalităţii dintre S.U.A. şi C.E.E. SPRIJINUL OPOZIŢIEI DEMOCRATICE SPANIOLE PARIS 16. — Corespondentul Agerpres, Georges Dascal, trans­mite: Numeroase personalităţi franceze au semnat o declaraţie „Asupra situaţiei actuale din Spa­nia şi ajutorului ce trebuie acor­dat opoziţiei democrate spaniole“. Declaraţia cheamă pe prietenii cauzei libertăţii şi democraţiei în Spania să contribuie la pregăti­rea şi succesul conferinţei pentru Spania care se va ţine la Paris în lunile ce urmează cu participarea unor cunoscute personalităţi ale vieţii politice, ştiinţifice şi cultu­rale din Europa occidentală. Prin­tre semnatarii declaraţiei figu­rează Rene Bilieres, preşedintele Partidului Radical, Guy Mollet, secretarul general al Partidului Socialist (S.F.I.O.), Francois Mit­terrand, preşedintele Federaţiei Stîngii Democrate şi Socialiste, scriitorul Louis Aragon, Jean de Ber, secretar general al Pen- Clubului francez, Jean Guehenno, membru al Academiei Franceze, Alfred Kastler şi Andrei Lwoff, laureaţi ai Premiului Nobel, şi alţii. Planul şedinţelor in deplasare a Comitetului Special O­.U. pentru decolonizare NEW YORK 16 (Agerpres). — Membrii Comitetului Special O.N.U. pentru decolonizare vor părăsi la 24 mai New Yorkul cu destinaţia Kinshasa unde, între 26 mai şi 1 iunie, vor avea loc pri­mele şedinţe în deplasare din a­­cest an ale comitetului. La Kins­hasa vor fi ascultaţi petiţionarii din teritoriile portugheze. Alte şe­dinţe ale Comitetului vor avea loc între 2 şi 10 iunie la Lusaka, a­­poi între 11 şi 20 iunie la Dar-es- Salaam. Vor fi ascultaţi petiţio­nari din Rhodesia, Africa de sud­­vest şi alte teritorii africane de­pendente. La Bagdad şi la Da­masc — între 21 iunie şi 1 iulie — membrii Comitetului vor exa­mina problema Adenului. In ultimii trei ani Comitetul Special O.N.U. pentru decoloni­zare a ţinut o serie de întruniri în afara sediului O.N.U. îndeo­sebi pentru a asculta petiționarii din teritoriile dependente care nu au posibilitatea de a se deplasa la New York. Violentă la Santo Domingo Jaguer, a anunţat desemnarea u­­nei comisii militare avind sarcina de a desfăşura o anchetă în rîn­­durile ofiţerilor şi agenţilor poli­ţiei naţionale. Comisia, care tre­buie să „recomande“ preşedinte­lui o serie de măsuri, este forma­tă din generalul Enrique Perez y Perez, ministrul forţelor armate, Carlos Goico Morales, ministrul de interne, şi şefii statelor majo­re ale trupelor terestre, marinei şi­ aviaţiei. Principalele partide de opoziţie din Republica Dominicană au a­­firmat in mai multe rînduri că însuşi guvernul şi grupările de extremă dreaptă sunt răspunză­tori de violenţele din ţară, care au costat viaţa a numeroase per­soane, în principal, participante la mişcarea constituţionalistă. Ul­tima victimă a fost tînărul Ro­berto Antonio Nivar, în vîrstă de 20 ani, care a fost ucis pe o stra­dă a capitalei dominicane. Sub ti­tlul , ,Violenţă la Santo Domingo“, ziarul „NEW YORK TIMES“ a scris că grupurile teroriste sunt constituite din soldaţi şi poliţişti trujillişti şi din civili cu vederi reacţionare. Potrivit relatărilor agenţiei Prensa Latina, în timp ce la Santo Domingo se intensifică zvo­nurile privind punerea la cale a unei lovituri de stat, preşedintele Balaguer efectuează schimbări în rîndurile comandanţilor militari. Printre aceste schimbări figurează şi destituirea colonelului Luis Ney Tejada, comandantul bazei aerie­ne Santiago de los Caballeros. SANTO DOMINGO 16 (Ager­pres). — In intenţia de a demon­stra că guvernul urmăreşte să pună capăt valului de acţiuni te­roriste declanşate de grupările de extremă dreaptă, preşedintele Re­publicii Dominicane, Joaquin Ba­­ i. Producţia R.D. Vietnam J­O­. SCURT a înregistrat succese însemnate HANOI 16 (Agerpres).­­ După cum relatează agenţia V.N.A., producţia R. D. Vietnam a înregistrat în ultimii doi ani, în pofida dificultăţilor create de in­tensificarea acţiunilor militare ale S.U.A., succese însemnate, ceea ce a dus la îndeplinirea în bune con­­diţiuni a planului cincinal (1961— 1965) şi realizarea prevederilor planului anual pe 1966. Eforturile populaţiei nord-vietnameze — pre­cizează agenţia — au creat astfel premise favorabile în vederea rea­lizării cu succes a planului bienal (1966—1967). Intr-un articol publicat de săp­­tămînalul „Le Courrier du Viet­nam“ se arată că agricultura ţării a obţinut în perioada amintită re­zultate remarcabile. Cooperativele agricole de pro­ducţie au fost dotate cu un număr sporit de staţii de maşini, instala­ţii pentru prepararea îngrăşămin­telor şi selecţionarea seminţelor. Au fost create, de asemenea, con­diţii în vederea practicării unei agriculturi intensive. In 1965, în cele 700 de cooperative nord-viet­­nameze s-a obţinut o recoltă me­die de 5 tone orez la hectar, iar în 1966 aceste cooperative, la care s-au adăugat 300 de alte noi, au obţinut recolte de orez şi mai mari, îngrijirea corespunzătoare a vitelor a îmbunătăţit aproviziona­rea populaţiei cu carne şi produse lactate. In 1965 ramura construcţiilor mecanice şi industria metalurgică şi-au sporit producţia cu 16 la su­tă faţă de 1964, iar în 1966 cu 29,2 la sută comparativ cu 1965. S-a dezvoltat, de asemenea, indus­tria locală, care livrează în special agriculturii maşini simple şi unel­te. Volumul producţiei acesteia a sporit cu 39,2 la sută în 1965 şi cu 44,7 la sută în 1966, în comparaţie cu anul 1964. Aprovizionarea populaţiei cu îmbrăcăminte, zahăr, sare, petrol, este în permanenţă asigurată — scrie ziarul. In ciuda bombardamentelor zil­nice, şcolile continuă să funcţio­neze, fiind dispersate în locuri mai ferite. Anul şcolar 1966—1967 — notează ziarul — a înregistrat cel mai mare număr de elevi.I Luptele din Vietnamul de sud ! SAIGON 16 (Agerpres). — In noaptea de luni spre mapţi unităţi ale forţelor patriotice sud­­vietnameze au acţionat simultan în mai multe regiuni ale ţării, atacînd diferite obiective şi punc­te strategice americane şi saigo­­neze. După cum s-a anunţat la Saigon, grupuri de patrioţi au a­­tacat cu obuze şi mortiere insta­laţiile comandamentului militar a­­merican din Hue, avariindu-le parţial. Totodată, în mai multe regiuni sud-vietnameze s-au sem­nalat ciocniri între trupele ame­ricane şi patrioţi. Lupte puternice au avut loc în apropierea satului Chau Doc. Alte angajamente au mai avut loc în apropierea loca­lităţii Gio Linh şi în sectorul Hoi An, la aproximativ 40 km de Da Nang. In timpul luptelor, un eli­copter ,,U­H-34“ a fost doborît de tirul patrioţilor. In acest timp, la Saigon a fost reluat şirul sinuciderilor ca su­prem protest, specific religiei bu­diste, împotriva guvernului Kv. După cum informează agenţia U­­nited Press International, în di­mineaţa zilei de marţi s-a înre­gistrat a 12-a victimă, Nguyen Thi Mai, o tînără profesoară, ca­re şi-a dat foc în apropierea marii pagode Nghiem din centrul capi­talei sud-vietnameze. 1­1 □ Acum cîteva zile în sala mare de concerte din Ankara, orchestra simfonică a Preşe­dinţiei Consiliului de Miniştri a Turciei a susţinut, sub con­ducerea dirijorului Constantin Bugeanu un concert de muzică simfonică românească, avînd ca solist pe pianistul Valentin Gheorghiu. La concert au par­ticipat Ismet Inonu, fost prim­­ministru, Ferid Saner, subse­cretar de stat în Ministerul E­­ducaţiei, şefi ai misiunilor di­plomatice din Ankara, oameni de artă şi muzicieni. A fost prezent, de asemenea, amba­sadorul României la Ankara, I. Drînceanu. Concertul s-a bucurat de un deosebit succes. □ Agenţia V.N.A.­ anunţă că, potrivit unor date supli­mentare, unităţile apărării antiaeriene ale Armatei popu­lare vietnameze au doborît la 14 mai zece avioane americane şi nu şase cum se anunţase an­terior. Un alt avion american a fost doborit în urmă cu cîte­va zile deasupra teritoriului provinciei Yen Bai. Numărul total al avioanelor americane doborîte deasupra R.D. Viet­nam se ridică astfel la 1.897. □ Un purtător de cuvînt al Frontului de eliberare a sudu­lui ocupat al Yemenului (F.L.O.S.Y.) a declarat marţi la Cairo că patrioţii din Arabia de sud au organizat, în ultimul timp, atît în Aden cît şi în ce­lelalte teritorii ale Federaţiei puternice atacuri împotriva o­­cupanţilor. Purtătorul de cu­vînt a comunicat că, în ultima vreme, 160 de soldaţi britanici au fost ucişi, iar alţi 152 răniţi în cursul diverselor atacuri întreprinse de membrii F.L.O.S.Y. Pierderile trupelor engleze au fost recunoscute şi la Londra, fără a se specifica însă numărul exact al celor ucişi sau răniţi. □ Incidentele violente din­tre studenţii de la Universita­tea Hermosillo, statul Sonora (Mexic)­, şi poliţişti continuă de trei zile.­ Studenţii, cărora li s-au alăturat elevii şi alţi lo­cuitori ai oraşului, protestează împotriva candidaturii lui Faustino Felix Semia la postul de guvernator al statului So­nora. Ei cer, totodată, destitui­rea actualului guvernator al statului Sonora, Luis Encines Johnson. In timpul incidente­lor, poliţiştii au deschis focul asupra demonstranţilor, omo­­rînd patru persoane şi rănind alte 20. □ Aproape două mii de de­monstranţi din Danemarca şi mai multe ţări nordice, precum şi din Franţa, R.F. a Germa­niei şi din alte ţări europene, care au pornit din localitatea Elseneur, pentru a manifesta împotriva războiului din Viet­nam, au ajuns la Copenhaga. Aici, manifestanţii, purtînd pancarte prin care condamnau războiul din Vietnam, s-au o­­prit în faţa Ambasadei S.U.A., unde au organizat un miting de protest la care au participat și numeroși locuitori ai orașu­lui. BONN: Se poate conta pe o înviorare­­ a conjuncturii? BONN 16 (Agerpres). — După cum relatează ziarul „Frankfurter Rundschau“, la re­centa conferinţă de la Essen a in­dustriaşilor din Ruhr vorbitorii au arătat că în actuala perioadă nu se poate conta pe o înviorare a conjuncturii. Bancherul Hessel­bach, care a subliniat că curba descendentă a conjuncturii econo­mice vest-germane continuă să se accentueze şi nimeni nu poate să prevadă cînd se va atinge punc­tul care va marca limita inferioa­ră. Mai mulţi reprezentanţi ai cer­curilor industriale şi de afaceri ca­re au luat cuvîntul la această con­ferinţă au relatat despre greută­ţile de desfacere pe care le în­­tîmpină ramurile metalurgică, carboniferă, constructoare de au­tomobile, textile. După cum a re­levat preşedintele Asociaţiei pa­tronale din industria metalurgică Soli, cererea de oţel pe piaţa vest­­germană va descreşte în acest an cu 10 la sută faţă de anul prece­dent. Fenomenele de recesiune îşi pun amprentele in mod deosebit asu­pra industriei carbonifere. După cum relatează ziarul „Reinisch­e Post“, direcţia minei „Concordia“, cunoscută ca una din cele mai moderne şi productive întreprin­deri din Ruhr, a anunţat sistarea producţiei. 4.000 de mineri vor primi la sfîrşitul acestei săptămîni ultimul lor salariu. In luna februarie a. c. produc­ţia industriei textile a cunoscut o reducere cu 36 la sută faţă de pe­rioada corespunzătoare a anului precedent. Intrucît depozitele sunt arhipline, a declarat în cadrul u­­nei conferinţe de presă care a a­­vut loc la Köln, preşedintele aso­ciaţiei patronilor din industria textilă, Zilk, în lunile de vară în industria textilă va fi din nou in­trodusă săptămina de lucru incom­pletă, ceea ce va afecta salariile lucrătorilor din aceste întreprin­deri. Pentru a putea face faţă acestor greutăţi, guvernul vest-german a hotărît să acorde diferitelor ra­muri industriale împrumuturi de stat sau uneori prin fondurile aloca­te să obţină o participare la aces­te ramuri. Astfel, a fost creat un fond special de investiţii de 2,5 miliarde mărci. Pentru a obţine sumele necesare acestui fond, gu­vernul vest-german intenţionează să sporească impozitele. Acest lu­cru îl atestă legea adoptată recent în Bundestag cu privire la stabili­zarea conjuncturii, care dă guver­nului posibilitatea și dreptul de a majora impozitele pînă la 10 la sută. Vedere a stîncii Gibraltarului. DIN NOU DESPRE GIBRALTAR LONDRA 16 (Agerpres). — Marea Britanie va cere Spaniei să înceapă convorbiri privitoare la interdicţia zborurilor în zona Algesiras de la frontiera cu Gi­braltarul, a declarat luni un pur­tător de cuvânt al Foreign Office­­ului. După ce a precizat că Marea Britanie solicită acest lucru în te­meiul articolului 84 al Convenţiei de la Chicago asupra aviaţiei ci­vile internaţionale, purtătorul de cuvînt a adăugat că dacă aceste convorbiri vor eşua, guvernul bri­tanic va ridica din nou această chestiune pe lingă Consiliul Aso­ciaţiei internaţionale pentru transporturile aeriene şi mai de­parte la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Purtătorul de cuvînt a reafir­mat totodată intenţia Angliei de a-şi menţine în viitor dreptul de folosire a aeroportului din Gi­braltar în ciuda măsurilor spanio­le pe care guvernul britanic le respinge. Redacţia şi administraţia: Tg-Mureş, Fiaţa Eroilor Sovietici nr. 2, telefoane: 26 88. 26 89 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii Tiparul: întreprinderea Poligrafică Tg. Mureş, Comanda nr. 446 * 40.372

Next