Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)
1971-07-22 / nr. 172
PLOILE SUNT O BINEFACERE PENTRU OGOR, dar pot să şi primejduiască recolta dacă oamenii nu-şi mobilizează toate forţele şi energiile trebuie adunat adăpostit rodul muncii! In desele vizite făcute în acest an prin unităţile agricole din judeţul nostru am avut nu puţine prilejuri să auzim din partea unor interlocutori că ploile le fac mari greutăţi, că din această cauză nu reuşesc să facă la timp lucrările de întreţinere la culturi, că producţia nu poate fi strînsă în condiţii bune. Oare ploile pot fi în adevăr un obstacol de netrecut? Pentru unii poate că da, dar nu pentru toţi, nu pentru cei care au ştiut să-şi stringă rîndurile să pună în mişcare toate energiile oamenilor. Am consemnat şi păreri contrare, şi anume că ploile din acest an au fost o binefacere de care natura ne-a lipsit în ultimii ani, că acolo unde ploile căzute din belşug au fost conjugate cu o muncă sîrguincioasâ, devotată, exigentă, au făcut din toate lanurile adevărate comori de belşug. Dovada cea mai concludentă e cîmpul, greu de roade aşa cum n-a mai fost pînă acum. A început acum secerişul, momentul cind trebuie să adunăm de pe cîmp tot ce s-a produs, pină la ultimul bob. Ploile nu dau nici acum răgaz oamenilor. Ele pot pricinui pagube celor care nu ştiu, sau nu sunt pregătiţi să facă tot ce trebuie, operativ, un timp scurt. Am pornit zilele trecute într-un raid anchetă. Doream să vedem ce forţe sunt mobilizate la seceriş, la transportul produselor de pe cîmp, la arături, la însâmînţâri în mirişte pentru obţinerea unei a doua recolte. Ziua aleasă nu ne-a surîs. Încă de la plecare o ploaie ca de toamnă, rece şi deasă, ne-a însoţit toată ziua. Ce puteam vedea într-o astfel de zi, cu ce impresii ne vom întoarce la redacţie? Nu am văzut secerători ori combine în lanuri, nu am văzut tractoare la arat, atelaje ori remorci la transportul produselor. Am cules totuşi o sumedenie de impresii şi de fapte despre oameni harnici şi despre alţii mai puţin harnici, am consemnat greutăţile cu care se confruntă oamenii in această mare bătălie. Să le notăm. Tot orzul este în hambare La cooperativa din Idrifaia stăm îndelung de vorbă cu inginerul şef Teofil Pop. Ne informează că oamenii nu stau cu mîna în sîn, că au sărit cu toţii, pe vremea bună orivea să adune roadele de pe cimp Orzul, prima cereală care s-a copt, este de-acum în hambare, de pe întreaga suprafaţă de 100 de hectare. Producţia a fost bună, în medie 2.300 kg la hectar. Recoltatul s-a făcut cu spor pentru că s-a chibzuit bine la organizare: de pe 50 ha recolta a fost adunată cu combinele, iar de pe celelalte 50 ha orzul a fost tăiat de secerători. în urma lor au venit combinele şi au treierat boabele din clăi pe 20 ha, iar de pe 30 de hectare orzul s-a treierat cu batoza Acum, atît forţele mecanice cit şi cele manuale au trecut în lanurile de griu. Cu combinele griul a fost recoltat de pe 21 de hectare, apoi au venit ploile. Producţia obţinută? 80 de tone, adică 3.800 kg la hectar, un adevărat record pentru partea locului. Secerătorii 500 la număr, au tăiat şi pus în clăi griul de pe 30 ha. Ploile, terenul moale au schimbat puţin planul de bătaie. Pe 140 ha, unde este trifo, pentru a evita călcatul cu tractoarele, cu combinele şi remorcile s-a hotărit să intre secerătorii. Măsura e bună, se evită distrugerea trifoiului, iar pentru secerat nu trebuie să se aştepte uscarea terenului, secerătorii pot intra în lan îndată ce s-au zvîntat spicele. Prezenţa zilnică in lan a 500 de secerătorî este, oricum, o forță. (Continuare in pag. a 3-a) Paiele sînt un produs ce poate fi lăsat în ploaie ? Nu în puţine locuri am intilnit pe cimp paie de orz, un furaj bun pentru iarnă, lăsate pe cîmp în bătaia ploii. Ce se va întimpla cu ele dacă ploile vor mai dura încă? In hotarul comunei Cerghid, am intilnit în cîmp baloţi de paie împrăştiaţi pe 12 ha, iar pe alte 13 ha orzul secerat manual de mai bine de o săptămînă stă netransportat. Am aflat că aparţine asociaţiei de creştere şi îngrăşare a tineretului bovin din Vidrasău. Motivul tărăgănării executării acestei lucrări: lipsa mijloacelor de transport. Dar nu numai aici am văzut cîmpul împînzit de paie. La C.A.P. Acuţari, la C.A.P. Vinători, la C.A.P Mureni şi în alt părţi paie balotate şi nebalotate erau făcute una cu pămîntul de ploaie şi riscă să se deprecieze. Ce se mai aşteaptă în aceste unităţi? De ce in aceste cooperative nu s-au putut pune şi paiele la adăpost aşa cum au făcut cooperatorii din Corpîsînmartin? Aici balotatul s-a făcut operativ şi imediat s-au şi transportat şi clădit în sire. In citeva Rubrică realizată de ing. M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3-a) Uscarea cerealelor — o sarcina de prim ordin pentru toate bazele de recepție. INVESTIŢIA DE GÎNDIRE SA FRUCTIFICE MAI PROMPT Dezvoltarea progresului tehnic solicită mereu spiritul novator al oamenilor, ii „obligă" să gîndească mai profund, conştient, în sensul că tot ceea ce au realizat astăzi nu trebuie să-i mulţumească deoarece există convingerea unanimă că se poate face mai mult şi mai bine. Acest impuls lăuntric al colectivităţii noastre este generat continuu de conştiinţa tot mai înaltă a întregului popor care datorită orinduirii noi, socialiste, a devenit stăpîn şi proprietar al tuturor bogăţiilor ţării noastre. De aici decurge dreptul şi obligaţia fiecăruia dintre noi în găsirea şi folosirea acelor metode de muncă prin care să sporim continuu avuţia naţională indiferent în ce sector ne desfăşurăm activitatea. Plecînd de la aceste idei nobile, specifice orinduirii socialiste intenţionăm să tratăm la concret activitatea desfăşurată de colectivul de la I.I.L. „Republica" Reghin în sensul realizării de inovaţii şi raţionalizări, importantă pîrghie de creştere a productivităţii muncii şi calităţii produselor. în anul 1970 colectivul de muncă de la această întreprindere s-a situat pe primul loc pe oraş şi pe locul trei pe judeţ in concursul neoficial de realizare a cu mai multe şi mai folositoare inovaţii raţionalizări, contribuind astfel substanţial la creşterea nivelului tehnic al produselor, la reducerea cheltuielilor de fabricaţie etc. Dintre inovaţiile realizate în anul trecut şi in prima jumătate a anului curent merită să amintim citeva mai importante şi care au adus incontestabile îmbunătăţiri procesului de fabricaţie, contribuind la creşterea productivităţii şi calităţii muncii, la reducerea preţului de cost al producţiei prin economisirea a însemnate cantităţi de materii prime şi materiale şi a timpului de lucru. Un colectiv compus din opt persoane: Grigore Dan, Iuliu Sebök, Eugen Boldijar, Adalbert Boldijar, Aurel Crama, Francisc Cöller, Ştefan Demeter şi Dionisie Szatmári, a propus şi aplicat turnarea în cochilie a grătarelor pentru combinatele Siderurgice din Galaţi şi Hunedoara prin aplicarea acestei metode s-a redus efortul fizic, eliminîndu-se formele făcute manual din nisip, ceea ce va permite obţinerea unor economii postcalculate în valoare de 22 mii lei anual. Strungarii Viorel Pricop şi Ludovic Csíki au realizat un dispozitiv special pentru strungirea planşelor cu diametrul de 500 mm la tamburii pentru cabluri. Această raţionalizare constă în modificarea universalului de prindere a pieselor pentru strungire (înlocuirea fixării cu şuruburi a pieselor pe plan şaiba prin prinderea cu bacuri prelungite), reducîndu-se timpul de execuţie a unei piese cu 50 la sută. Un alt colectiv compus din şapte persoane a conceput şi aplicat în producţie un nou procedeu tehnologic de prelucrare a jenţilor asamblate pentru excavatorul de 4 tone. Noul procedeu se impune prin reducerea volumului de forţă de muncă şi a consumului specific de materiale, îmbunătăţirea calităţii produsului etc. Drept urmare întreprinderea „Republica” din Reghin a reuşit să reducă preţul de cost pe bucată de produs cu 320 lei, faţă de cel înregistrat la uzinele „Progresul“ Brăila, realizîndu-se astfel economii postcalculate în valoare de 275 mii lei anual. îmbunătăţirile aduse procesului tehnologic de execuţie a crrcurilor pentru autoturismele „Dacia" au contribuit la reducerea preţului de cost cu 23 lei pe bucată faţă de alte întreprinderi producătoare din ţară (economii anuale postcalculate în valoare de 128.400 lei). Ludovic I. HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) Pătlăgele roşii şi vinete din cîmp Ca urmare a timpului favorabil din acest an, s-au creat condiţii ca şi în legumicultura valorificarea produselor cultivate direct în cimp să fie mai timpuriu valorificate ca în alţi ani. Astfel, la ferma legumicolă din Luduş, a început livrarea pătlăgelelor roşii şi a vinetelor. Centrului de legume şi fructe din localitate i-au fost livrate deja citeva tone din aceste produse atît de solicitate de consumatori. 5 Brigada lui Pescăruş Sub această denumire este cunoscut colectivul de descărcatori ai masei lemnoase la depozitul de cherestea din cadrul C.P. Reghin. Din brigadă fac parte 8 oameni, pădureni din tată un fiu care au invitat din copilărie să cunoască susurul izvoarelor și freamătul frunzelor la gurile de exploatare de la Pincei, Meşteriţă, Dorea, Prislop şi Răchitaş. De mulţi ani, Pescaruş, cu ortacii lui au coborit de pe crestele munţilor, angajindu se la Combinatul de prelucrare a lemnului din Reghin unde lucrează la descărcarea vagoanelor. Fiecare buştean trece prin mîinile lor înainte de a face cunoştinţă cu dinţii oţetiţi ai gaterelor care -i transformă în cherestea, Ioan Pescăruş, şeful brigăzii, aidoma unui erou de baladă, parcă ar fi trunchi din trunchiul brazilor printre care a crescut. Vine jos, sprinten, împinge cu putere buştenii care prind a se rostogoli pe rampă. Se aşează unul lingă altul, aşteptindu-şi rindul pentru a fi prefăcuţi in scindură şi dulapi. De aici cheresteaua ia drumul beneficiarilor din ţară şi străinătate, unde metamorfozată in mobilă şi construcţii utilitare scoate la iveală caratele de aur verde al pădurilor. — Brigada lui Pescăruş - ne relatează tovarăşul Ioan Georgică, şeful depozitului de cherestea, este formată din oameni care răspund prezent la solicitarea conducerii fabricii Ştiu ce au de făcut, ştiu cum să-şi organizeze munca şi de aceea lună de lună îşi realizează şi-şi depăşesc sarcinile de plan. Muncitorii din acest colectiv nu ezită să-şi sporească eforturile cind procesul de producţie o cere. Prin ploaia şi ger, pe arşiţă sau ceafă — ziua şi noaptea, sunt prezenţi unde e nevoie de ei. Sint apreciaţi in rindul celorlalţi muncitori pentru priceperea şi indeminarea lor, comuniştii: loan Pescăruş II, loan Chiorean II, loan Cristea şi alţii. Meseria de descărcător de buşteni nu este chiar atit de uşoară. Pe lingă faptul că cere forţă fizică, ea necesită pricepere şi operativitate. O mică neatenţie poate duce uneori la accidente. Aglomerarea căilor de acces provoacă stagnări în producţie, împiedică activitatea altor colective. Dar oamenii din brigada lui Pescăruş cunosc acest lucru şi se străduiesc să-şi îndeplinească sarcinile in mod exemplar, de aceea conducerea combinatului, ceilalţi muncitori vorbesc despre ei cu multă admiraţie, cu mult respect. MIRCEA BORDA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 172 (4.145) Joi, 22 iulie 1971 4 pagini, 30 de bani SPIRALĂ INDUSTRIALA Foto: Z. HARAGOS Cartea este tot mai căutată Biblioteca municipală din Tg.Mureş şi-a încheiat recent bilanţul activităţii pe primul semestru al anului. Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut s-au înregistrat creşteri simţitoare la numărul de cititori şi al cărţilor împrumutate. Cei 9.194 de cititori înscrişi în această perioadă au împrumutat peste 175.000 de volume cu aproape 10.000 volume mai mult decit în primul semestru din 1970. în acelaşi timp s-a remarcat o sporire simţitoare a numărului de cititori din rindul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor (2.256 sint din această categorie). Ca urmare a măsurilor privind perfecţionarea profesională a lucrătorilor din unităţile socialiste, s-a înregistrat un salt în ce priveşte solicitarea cărţilor tehnico-ştiinţifice, din care au fost împrumutate 37.000 volume. Intensa circulaţie a diverselor publicaţii vădeşte un interes crescînd din partea celor mai diverse categorii de cetăţeni pentru lărgirea orizontului cultural şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate. ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri ♦ ştiri Renunţind la import, întreprinderea pentru industrializarea laptelui din Focşani a încheiat un contract cu uzinele „Tehnofrig” din Cluj pentru o linie tehnologică necesară pasteurizării laptelui. Intrată zilele acestea în funcţiune, la capacitatea de 5.000 litri lapte pe oră, noua linie s-a dovedit superioară unor instalaţii asemănătoare importate. Au intrat parţial în exploatare complexele zootehnice de la Agigea şi N. Bălcescu, judeţul Constanţa, proiectate pentru creşterea şi îngrăşarea a 8.000 de vaci pe an. Ele sunt prevăzute cu instalaţii moderne pentru prepararea, distribuirea hranei şi alimentarea cu apă, cu instalaţii pentru încălzire şi iluminare. La Poarta Albă se află intr-un stadiu înaintat construcţia unui complex pentru creşterea şi îngrăşarea industrială a 150.000 de porci pe an. Pe Valea Doftanei, la punctul denumit „Valea Neagră", a fost inaugurat un original complex turistic, destinat îndeosebi vinătorilor şi pescarilor amatori, care găsesc aici spaţii de cazare, bucătărie, loc de depozitare a ustensilelor pescăreşti şi vinătoreşti, precum şi alte dependinţe. Asemenea localuri vinătoreşti sunt prevăzute a fi construite în masivul Bucegilor, pe văile Buzăului, Teleajenului şi Ialomiţei. ★ Inspectoratul silvic al judeţului Maramureş a declarat ca zonă de rezervaţie naturală o suprafaţă de peste 200 hectare de stîncării calcaroase de sub muntele Riugoslava Mare. O altă rezervaţie, de peste 800 hectare, situată lingă pasul Prislop, a fost organizată în scopul regenerării cocoşului de mesteacăn, pasăre rară în ţara noastră. La Sighetul Marmaţiei a fost amenajat un complex turistic, construit în stilul vechi maramureşean. O nouă cabană turistică a fost pusă la dispoziţia vizitatorilor in Munţii Rodnei, zonă în care a fost terminată în acest an şi construcţia drumului naţional de trecere către obiectivele turistice din nordul Moldovei. De asemenea, a început construcţia a două noi hoteluri turistice cu 350 de locuri fiecare, la Borşa şi Mogoaşa. (Agerpres) s Sezonul estival a început. In aceste zile, lacurile „Ursu“ şi „Aluniş“, aleile din staţiunea balneoclimaterică Sovata cunosc o mare animaţie. în ziua de 14 iulie erau aici peste 2.400 de oameni ai muncii veniţi cu bilete de odihnă şi tratament, precum şi un mare număr de oaspeţi din Iugoslavia, R. F. a Germaniei, Austria, Italia, Ungaria, S.U.A., Israel şi din alte ţâri. Cu primele trenuri şi autobuze din dimineaţa zilei de 14 iulie au început să sosească noi serii pentru tratament, a X-a din acest sezon pentru ginecologie şi a XI-a pentru reumatologie. Aflăm că în 6 luni din acest an Sovata a găzduit 18.616 oaspeţi, faţă de 15.135 cît era planificat. Pînă la sfîrşitul anului alţi peste 20.000 de oameni ai muncii şi turişti străini vor fi oaspeţi bine primiţi ai acestei frumoase staţiuni. Dar iată că spre biroul de cazare se îndreaptă alţi noi sosiţi. Duka Ştefan, şeful serviciului cazării, Jaka Agneta, şefa biroului, împreună cu funcţionarele Szász Margareta şi Treznai Lívia n-au o clipă de răgaz. Intr-un timp deosebit de scurt, între orele 7,55 şi 10, toţi cei peste 160 de oaspeţi au fost cazaţi. La alţi peste 60 li s-au eliberat bonuri pentru a lua masa de prînz la cantine. — Ne-am pregătit mai temeinic ca oricînd pentru sezonul estival — ne declară tovarăşul Ştefan Biro, directorul staţiunii. Prin eforturi mari din partea statului, lacul „Aluniş“ a fost reamenajat, s-au construit solare şi cabane noi. La lacul „Ursu“, plaja a fost extinsă cu aproape 900 mp, în prezent suprafaţa plajei este de 2.100 mp. Importante lucrări s-au efectuat şi la băile de nămol, acum fiind asigurată în permanenţă apa necesară. Aflăm că în cadrul pregătirilor pentru acest sezon, la 4 vile s-au executat amenajări mărindu-se gradul de confort. Unele vile, cuprinzînd 180 de locuri, au fost dotate cu mobilier nou. Au fost dotate cu veselă şi utilajele necesare şi cele 5 cantine cu 1.600 locuri într-o serie, aflate în prezent toate în funcţiune. O preocupare de seamă a conducerii staţiunii a constituit-o pregătirea personalului. Cinci persoane, ospătari, bucătari şi şefi de sală au participat la cursuri de lungă durată în centrul de perfecţionare a cadrelor de pe Valea Prahovei. Un număr de 11 ospătari şi 3 bucătari s-au pregătit la Grupul şcolar comercial din Tg.-Mureş. Avînd în vedere numărul tot mai mare de străini care vin pentru tratament la Sovata, conducerea staţiunii a organizat cursuri pentru învăţarea limbilor franceză şi germană, la care au participat 45 de persoane. Eforturi continue se depun şi pentru aprovizionarea cantinelor în vederea asigurării unor meniuri variate şi consistente. Astfel, s-au încheiat contracte pentru 1.935 tone de legume şi fructe, precum şi pentru produse alimentare în valoare de 11.813.000 lei, acoperindu-se necesarul de alimente pentru acest an. Cutreierăm staţiunea de la un capăt la altul. Spre deosebire de P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) Răspunde staţiunea Sovata nevoilor oamenilor sosiţi la odihnă şi tratament c antum 1 I.