Steaua Roşie, august 1979 (Anul 31, nr. 180-204)

1979-08-01 / nr. 180

PAGINA 5 STEAUA ROȘIE Expoziţie filatelică: „Cravatele roşii cu tricolor“ Sîmbătă, 4 august, ora 9, va a­­vea loc, în holul Teatrului Naţio­nal din Tg.-Mureş, vernisajul ex­poziţiei republicane de filatelie „Cravatele roşii cu tricolor" edi­ţia a IX-a. Această acţiune pionierească de amploare — intrată în tra­diţie , la care participă cu ex­ponate filatelice peste 350 pio­nieri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi din toată ţara, este dedicată sărbătoririi a 35 de ani de la insurecţia naţio­nală armată antifascistă şi anti­­imperialistă, Congresului al­­XII-lea al P.C.R., sărbătoririi a 2050 ani de la formarea primu­lui stat dac independent fi cen­tralizat, Anului internaţional al copilului. Tematica diversă a expoziţiei, conţinutul angajant al exponate­lor îşi aduc contribuţia la cul­tivarea dragostei pionierilor faţă de partid, la cultivarea patriotis­mului şi internaţionalismului in rîndul copiilor, la înţelegerea de către aceştia a efortului con­structiv al poporului nostru con­dus de partid, la dezvoltarea mîndriei faţă de marile realizări ale României socialiste. Exponatele prezentate înfăţişea­ză interesul pionierilor pentru în­suşirea temeinică a istoriei, a geografiei, dragostea pentru lite­ratură şi artă, pentru cunoaşte­rea marilor evenimente politice, economice, ştiinţifice, culturale şi sportive, promovarea idealuri­lor de pace şi bunăstare în lume. Această prestigioasă manifestare republicană cultural-pionierească contribuie pe de altă parte la răspîndirea şi popularizarea fi­lateliei în rîndul pionierilor. De asemenea, prin numărul partici­panţilor la expoziţiile anuale „Cravatele roşii cu tricolor“ — care au fost găzduite începînd cu anul 1971 de Tulcea, Ploieşti, Baia Mare, Alexandria, Arad, Iaşi, Alba Iulia, Slobozia — ca­litatea exponatelor a crescut şi s-a îmbunătăţit simţitor, aceasta dovedind o preocupare susţinută a consiliilor şi comandamentelor pioniereşti în a stimula interesul pionierilor. Elocvente în acest sens sunt genericele exponatelor, dintre care prezentăm o mică parte: „Veacuri de luptă şi iz­­bînzi", „Lupta popoarelor pentru eliberarea naţională şi socială“, „România, factor militant pentru pace şi colaborare internaţiona­lă“, „Realizări obţinute în anii socialismului“, „Realizări ale in­teligenţei tehnice româneşti“, „Arctica şi Antarctica“, „Mari in­venţii", „Copilul de azi, lucrăto­rul de miine", „Istoria ilustrată a picturii", „Copii, ocrotiţi natu­ra !“, „Transporturi şi comunica­ţii", „Nave şi porturi", „Cosmo­nautica", „Jocuri olimpice" etc. In încheiere transmitem mul­ţumirile Consiliului judeţean Mureş al Organizaţiei pionieri­lor, mulţumirile Filialei Mureş a Asociaţiei Filateliştilor din R.S.R. adresate tuturor institu­ţiilor, întreprinderilor mureşene care şi-au adus contribuţia la reuşita acestei manifestări. Invi­tăm cititorii ziarului „Steaua ro­şie" să viziteze expoziţia care va fi deschisă între 4—13 august, zilnic între orele 10—12 şi 16—18. prof. IOAN CERNEA Posturi didactice vacante pentru anul şcolar In conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic, Ministerul Educaţiei şi Invăţă­­mîntului organizează, în perioa­da 20 iulie — 20 august 1979, concurs pentru numiri şi trans­ferări de cadre didactice pentru invăţămintul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi tehnic-profe­­­ sional. Concursul pentru posturile va­cante de la unităţile de învăţă­­mînt din municipii şi oraşe se va face pe bază de probe scri­se, iar pentru posturile vacante de la unităţile din mediul rural pe bază de motive, prevăzute de lege, dovedite cu acte. Cererile de numire şi transfe­rare, însoţite de acte doveditoa­re, s-au putut depune la Inspecto­ratul şcolar judeţean pînă la data de 30 iulie 1979, pentru concursul pe bază de probe scrise şi se pot depune pînă la data de 10 august 1979, pentru concursul pe bază de acte. Pentru posturile de profesori în învăţămîntul gimnazial şi li­ceal, concursul pe bază de probe scrise se desfăşoară în conformi­tate cu programele pentru exa­menele de definitivare în învăţă­­mînt şi se susţine la specialitatea obţinută prin studii. Pentru posturile de învăţător concursul pe bază de probe scri­se se desfăşoară în conformitate cu programele pentru examenele de definitivare în învăţămînt şi 1979—1980 se susţine la limba română, res­pectiv limba maternă, şi la arit­metică. Probele scrise se vor desfăşura la data de 4 august 1979, ora 9, la Liceul „Al. Papiu Ilarian“ din Tîrgu Mureş. Lista completă a posturilor vacante din judeţul nostru se a­­flă afişată la Inspectoratul şcolar judeţean. (î "j } LICEUL INDUSTRIAL ENERGETIC SIBIU j \ st '. Electricienilor nr. 1, telefon 3.36.81 ^ 1 t \ înscrie, pînă la 30 august 1979, elevi pentru școala profesională ^ I de un an și jumătate, în meseriile: t \ — ELECTRICIAN BOBINATOR i­­ 1 l — ELECTRICIAN STAŢII ŞI REŢELE \ 1­­ \ — LĂCĂTUŞ MECANIC ’ j — STRUNGAR \ \ Se primesc absolvenţi ai treptei I de liceu şi absolvenţi a­­­i 10 clase care nu depăşesc vîrsta de 19 ani. . I Elevilor li se asigură bursă, iar celor din alte localităţi \ : masa la cantină şi cazare în cămin. ^ »___________ ^ ___________________________________[ ) ÎNTREPRINDEREA DE VASE EMAILATE SIGHIŞOARA \ 1 încadrează prin transfer sau concurs : | S || ț — şef birou organizare, normare, protecţia muncii | I — şef birou plan, dezvoltare \ t — şef secţie prelucrări mecanice | \ — tehnician principal în cadrul serviciului P.P.U.P. | I încadrarea se va face conform legilor nr. 12/1971 și 57/1974. |­­ Relații suplimentare la telefon 7.24.75. ] Cinema „Tineretului“ Pîinea copilăriei mele Pîinea copilăriei eroului aces­tui frumos şi emoţionant film (scenariul Vasili Reşetnikov, re­gia Iaroslav Lupi) este pîinea războiului, o pline cîştigată nu numai cu trudă, prin muncă — aşa cum trebuie să fie orice pli­ne, pentru a fi cu adevărat gus­toasă, pentru a te putea bucura cu adevărat de ea — ci şi cu preţul unor mari primejdii. Dar despre ce e vorba ? Va­­sea, un băiat de vreo 15—16 ani, care învăţase de la un genist ră­nit, care fusese îngrijit în casa lor, cum se descoperă, se dez­groapă şi se dezamorsează mi­nele, este rugat, după izgonirea nemţilor, de preşedintele colho­zului din satul vecin, să cureţe de mine un lan de secară. Se­cara aceea era singura lor recol­tă şi oamenii din sat, femei, co­pii, bătrîni, aveau mare nevoie de ea. E o muncă extrem de pri­mejdioasă, în fiecare clipă eşti în pericol să sari în aer, să plă­teşti îndrăzneala cu viaţa, dar Vasea, conştient de importanţa a­­cestei acţiuni prin care se asigu­ra hrana celor rămaşi acasă în timp ce ostaşii luptau pe front pentru alungarea duşmanului, acceptă. Este de un intens dra­matism secvenţa dezamorsării primei mine, o mină de tip nou, necunoscută, descoperirea „secre­telor“ ei ucigătoare. Şi sunt ex­trem de sugestive planurile în care vezi strălucind în soare, au­riu,uriaşul lan de secară, a că­rui frumuseţe ascunde în el moartea. Vine apoi, ca o explo­zie de bucurie, de viaţă atotbi­ruitoare, momentul in care, în prima parcelă dominată, intră se­­cerătorii, o secvenţă de o inten­să emoţie, pe care o vor resimţi ca atare toţi cei ce ştiu ce în­seamnă această clipă pentru un ţăran, toţi cei care înţeleg stră­vechiul adevăr cuprins în cuvin­tele : „Pîinea şi pămîntul sint părinţii noştri. Nu avem voie să-i părăsim". Existau atunci — ne arată fil­mul — şi oameni răi, şi egoişti, şi laşi, şi fricoşi, dar viaţa a mers înainte, pe făgaşul ei cel a­­devărat, datorită celor buni şi curajoşi, al căror exemplu era molipsitor, cei care nu-l înţele­geau fiind eliminaţi — sau, mai exact — eliminîndu-se singuri din colectivitate. Iar adolescenţii — acesta e un alt mare adevăr de viaţă al Ul­mului — chiar dacă în anumite ▼ momente ale vieţii ştiu să se comporte ca nişte oameni maturi, conştienţi, viteji şi cu responsa­bilitate, în faţa dragostei rămîn nişte timizi, iar in faţa mamei nişte copii. Iată, aşadar, un film făcut din nenumărate frumuseţi mărunte, discrete, un film ne­spectaculos, ale cărui valori se cer descoperi­te, dar care iţi răsplăteşte spec­tatorii cu multe momente de au­tentică artă şi frumuseţe. ZENO FODOR DRUMEJIE Elevii Şcolii generale din Mier­curea Nirajului au participat de curînd la o excursie interesantă: Itinerarul: Cluj-Napoca, Timi­şoara, Hunedoara, Deva, Valea Jiului. Această excursie a fost un prilej pentru cunoaşterea u­­nor mari unităţi economice din ţara noastră cit şi pentru lărgi­rea orizontului științific în do­meniul geografiei, istoriei și al literaturii. Discotecă în perioada vacanţei, în fieca­re săptămînă, marţea şi joia, la căminul cultural din Sîngeorgiu de Mureş a fost organizată o dis­cotecă. Tinerii organizează aici activităţi cultural-educative: sim­pozioane, recenzii de cărţi, infor­mări politice, medalioane, conti­nuare cu audiţii muzicale şi dans. Acest program de vacanţă s-a dovedit a fi pînă la ora actuală cel mai bine organizat şi bogat în conţinut, din toate perioadele. Ce ne-am face fără acei oameni de iniţiativă, creatori pasionaţi şi gospodari inimoşi care, nefiind obişnuiţi să aştepte să le pice în gură pa­ra mălăiaţă, îşi pun la con­tribuţie, cu dărnicie, braţele şi mintea, atunci şi acolo un­de e nevoie de aportul lor?! Fără ei progresul ar fi de neconceput! Neastîmpărul lor creativ poate da naştere unor invenţii şi descoperiri epoca­le sau unor modeste raţiona­lizări tehnice, economice sau organizatorice. Calitativ, deo­sebirea este enormă. Dar nu putem nega valoarea iniţiati­velor şi realizărilor aparent mărunte, de interes local, nu­mai fiindcă există şi mari descoperiri! Chiar şi o idee simplă, dar ingenioasă poate da roade bogate. „N-am ştiut că ceea ce m-am apucat să fac va de­veni, în cele din urmă, o in­venţie care va fi brevetată în mai multe ţări, îmi spunea un cunoscut inventator. M-am străduit doar să rezolv o pro­blemă“. Probabil că şi gene­za altor invenţii s­au inovaţii a fost asemănătoare. Dar ele nu s-ar fi născut dacă n-ar fi existat acei oameni inimoşi care şi-au propus doar „să rezolve o problemă“. ŞT. NEKANICKI TIMPUL PROBABIL . In aspectul vremii nu se prevăd modificări importante, ea ră­­mînînd caldă; vor cădea aver­se de ploaie însoțite de des­cărcări electrice mai ales în cursul după-amiezii. Vint slab din sud-vest. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 26—28 de grade, minimele în­tre 13—15 grade. NOTE PELEGRINII SPRE „MECCA“ In primăvara acestui an la parterul unui bloc din Aleea Cornişa s-a deschis un complex comercial care include şi un bar­­cofetărie. Programul de funcţio­nare 9—21. Unitate modernă, frumoasă, elegantă, aproviziona­tă. Pînă aici toate bune şi mul­ţumitoare. Necazul bate din altă parte. Mai mulţi locatari din blo­curile vecine (dăm doar un nu­me : Gheorghe Oroian din blocul D-26) reclamă zgomotul infernal pe care-l fac consumatorii „mo­torizaţi“. Zilnic, pe aici se perin­dă cetăţeni de toate vîrstele (mai ales tineri) cu motorete, moto­ciclete sau autoturisme pe care le accelerează, ambreiază şi a­­poi le parchează prin apropiere. Nu lipsesc nici demonstraţiile de „cascadorie“ şi nici suporterii e­­roilor ocazionali care cu chiote şi strigăte îşi încurajează favori­ţii. De prisos ar fi să mai spu­nem că această poluare fonică are drept consecinţe tulburarea tuturor activităţilor care presu­pun şi linişte. Această situaţie neplăcută ar putea fi rezolvată dacă : a) s-ar interzice accesul motoretelor şi motocicletelor pe această stradă, precum şi par­carea în apropierea acestui bloc ; b) dacă aceşti pelegrini care vin aici ca la moscheea „Mecca“ să-şi caute distracţia, ar fi conştienţi de răul ce-l fac prin tulburarea liniştii altora. VIORICA MANTA BAKO A­g­e­n­d­ă .... ..... CINEMA MIERCURI. 1 AUGUST TÎRGU MUREŞ _ Arta: Şcoala curajului. Progresul: Severino. Se­lect: Columna (ambele serii). Tine­retului : Plinea copilăriei mele. Fla­căra: Aleargă după mine ca să te prind. Pitic: Program de desene animate. La cofetăria ..Bucuria co­piilor“ . Program de desene anima­te. SIGHIŞOARA — Lumina: Poves­te de dragoste şi onoare. Tîrnava: Cînd primăvara e fierbinte. REGHIN — Patria: Abatere zero. SOVATA — Doina: Vestul sălbatic. Muncitoresc: Te oblig să trăieşti. TlRNAVENI — Melodia: Nikolas Nickleby. Napoli se revoltă. LUDUȘ _ Clubul fabricii de zahăr: Ușa periculoasă de la balcon. Cobra. SARMAȘU — Popu­lar: Zbor mortal. IERNUT — Lu­mina : Concediul care nu a avut loc. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Rocky. FlNTlNELE — Pa­tria: Oamenii rămîn oameni. MIER­CUREA NIRAJULUI — Nirajul. Pi­­rosmani TELEVIZIUNE 16,00 — Telex. 16,05 — Trasee is­­torice. August 1944. 16,25 — Consul­taţii juridice. 16,45 — Elveţia — re­giunea L‘Appenzell. 17,00 — Tragerea Pronoexpres. 17,10 — Corespondenţii judeţeni transmit... 17,30 — Moşte­nire pentru viitor. 18,00 — Sport. 38,20 — Festivalul naţional „Cîntarea României“. Etapa republicană. 18.50 — 1.001 de seri. 19.00 — Telejurnal. 19.15 — Dialog despre viitor. 19.30 — Pe cărări de dor 19.50 — Telecine­­mateca. Ciclul ..Dosarele ecranului“ — Blocada. Operaţiunea Iskra. Pre­mieră pe ţară. Producţie a stu­diourilor sovietice. 21,05 — Meridia­nele cîntecului. 21,35 — Telejurnal. ÎNTREPRINDEREA DE STAT „AVICOLA“ TG.-MUREȘ­­ cu sediul în comuna Ungheni, str. Leordeni nr. 3 ( încadrează prin concurs­­ GESTIONAR­­­I la magazinul „Grill-bar“ din Sighişoara. I­­ Condiţiile de încadrare conform legilor nr. 4/1978 şi 12/1971.­­ Cererile se vor depune la sediul întreprinderii pînă la data­­ de 4 august, iar examinarea va avea loc la data de 6 august 1979.­­ Relaţii suplimentare se pot obţine la compartimentul­­ personal al întreprinderii, telefon 3.22.61, 3.21.37. 1 RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 6.00 — Intilnire matinală. 16.30 — Agenda actualită­ţii. 16.50 — Civilizaţia socialistă, o civilizaţie pentru toţi. Lumina si căldura aduse din adîncuri. 17.30 — Cronic­a agrară. Cinstind munca, dăm putere ţării.

Next