Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-10-24 / nr. 84

aia­­rgiul------ S­așII Ș1N Telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta.­­ Prenumerațiunea se face în Liviu la espeditura foiei, pe afla­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. . Prețiulu prenumerațiunei pentru SI­BICU Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.. ear 24. . 1850.­­ NE 84. pe­­ o jumătate de an 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhia pe un an 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl.­­ Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu slove miti. princ. și țeri străine pe tumn an 12 f. pe 7/ an 6­3. m. c. Depeșă telegrafică. *”Constantinopol 24 Octom. Ambasadorul Persiei Feruc­ian, aduce Împăratului Napoleon ordurile soarelui și a leului în preț de o 100,000 Franci, Împărătesei Eugenia măr­­găritare și prețiosități în preț 70- 80,000 Franci, Principelui Napoleon o sabie înfrumsețată cu petici scumpe de 60,000 Franci, și încă cinci decorații, dintre care una e pentru Graful Valevscii. ” London 31 Octomvrie e. n. „Taimsul” publică un ar­­ticol aspru în protiva politicei Franciei cele foarte aplecate cătră Rusia și amenință, că Rusia mai iute va avea de a purta iarăși un resboiu nou, decăt condițiile păcii să remână neîmplinite. ” Paris 31 Octom. Se încredințează, că familia împără­­tească se va reîntoarce în St. Clu numai în 10 Noemvrie. După „Monitor” Principele moșenitoriu din Toscana a sosit în Com­­pigne în 28 Octomvrie. Aeronautica s­au corăbierea în aer. . Urmare­ . Pofta și dorința de a întreprinde astfeliu­de­i aeronautice sau mărit de minune, așa încât în anul 1785 sau să­­de cătră zeliurice persoane 40 de călătorii de feliul acesta, însă mai mult pentru desfătare decât pentru scopuri scientifice. Aeronauții călătoria în toate părțile spre ași arăta măestria, precum au făcut Blanșard, carele prin aceea își căștigă renume. Acesta au fost cel dintâiu, carele au îndrăsnit a­vânsta peste canal din Anglia în Franția, această măreață întreprindere fă­­cută în i­anuarie 1785 iau și succes prin un vânt favoritoriu.­­ Încărcânduse pe pământul cel clasic a călătorit norocos - însă totuși călătorii­­ fiind și Dr. Seferis un Anglo-american au fost siliți ași arunca afară chiar și copiii spre a nu pica în mare cu balonul, ce din ce în ce tot mai tare se așeza­­ e de minune, cum balonul acesta aflânduse pe deasupra apei, se trăgea în jos cu o putere nespusă - pentru că după ce ajunsă deasupra uscatului se ridică iarăși de sine la o înălțime foarte mare. În astfeliu de împrejurări după o călătorie de 2 care desbar­­cară călătorii în deplină sănătate în Franția aproape de Calais pe pământul și ținutul orașului Guiene, a cărui bravii cetățeni pentru această cinste lor arătată, au râdicat un monument, care mai stă încă pănă în ziua de astăzi. El întrecu pre Pilatre de Roghier, carele voind a face tot aceasta, înfăca­dată au fost îm­­piedecat prin rău alcătuitul său balon, care au suferit strică­­ciune­­ și a două oară din­preună cu consulul său Roman picând dintr'o înălțime de 12.000 arme­­ și au sfârșit viața într'un chip înfricoșat între Calais și Bolonia. Blanșard pentru această călătorie au fost remunerat din partea Regelui Franției cu o sumă de 12,000 franci și afară de aceasta încă cu o plată anuală de 12,000 franci. Între cele mai interesante călătorii de feliul acesta se numeră și aceea a lui Crosbi, carele voind a trece ca­­nalul spre Holi­iad se ridică în văzduh în Dublin balonul lui prevăzut cu un cin (luntriță mică) au avut o povară de trei măji. Un vântișor favoritoriu lau mânat la început cătră marginile Angliei­­ altul însă sau îndepărtat iarăși, așa încânt au venit în o apropiere de 10 mile englezești de Irland­a. Din pri­­cina înălțimei ceii peste măsuri mari, la care sau fost urcat, ea așezat argintul cel viu al barometrului său tocmai în fundul glonțului - au înghiețat toate fluiditățile - și el însuși în resuflarea sea au simțit o greutate mare.­­ Însă prospectul țe­­rilor dedesupt îl descrie mai pre­sus decât toate închipuirile.­­­­Sau lăsat în jos după ce au mai slobozit puțintel gaz, însă au venit în o așa mare apropiere de apă, în­cât au fost silit a face întrebuințare din aparatele hotărâte pentru înotare. Oi­ul lui sa putut întrebuința și ca o luntriță, pentru că balonul ce sta încă oblu în sus bătut de vânt­­ sau adus grozav de iute cătră marginile Irland­ei.­­ Cele mai multe călătorii de feliul acesta au servit numai spre desfătarea mulțimei și se păru, că aeronautica, schimbarea visată despre starea lumii, nu o va aduce încă timp îndelungat.­­ Unele călătorii au totuși însemnătate id­entifică.­­ Între aceste se numeră înălțarea unor ofițeri franțezi în­­nainte de bătaia de la Fleuri (1795) spre a iscodi poliția vrăș­­mașului. Iscodirile făcute și băgările de seamă fuseră slobozite prin o funie. Asupra unui balon înălțat spre astfeliu de scopuri au fost o baterie de 17 tunuri pusă în lucrare, însă fără folos. În anul 1799 sau înălțat aeronautul Lavande cu Garnerin pănă la o ziu. de 7800­­- au făcut cele mai felurite e ecscursii. 3 au făcut una în Bolonia râdicânduse la o astfel cu de înălțime gro­ Pe lângă aceasta au picat dinpreună cu tovarășii zavă, încât după aceea au fost silit ași tăea trei degete, ce era înghiețat. săi în marea adriatică, însă sau mântuit prin un pescariu în­­tr'un chip minunat. Balonul lui a sburat pănă în Bosnia, și au pi­­cat lângă fortăreața turcească Tihaci, și luânduse din partea comandantului, ca un vestitoriu ceresc sau tăiat bucăți și sau împărțit între ofițeri, ca un Talisman (semn de fermec). O altă călătorie a acelui om îndrăsneț se săvârși earăși cu căderea în marea adriatică.­­ Vestitul Fisi­ Gal­lusac sau înălțat în anul 1809 într'o astfeliu de călătorie pănă la o în­­nălțime de 21,000 urme, adecă cu mai multe sute de urme mai în sus decum e înălțimea muntelui Chimboraso. (va urma). Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 23 Octomvrie. Despre cearta eșcată între jurna­­lele semioficiale franțuzești și între cele austriace în privința ocupației Principatelor dunărene și în privința flotei englezești din marea neagră zice „Gaza Austriacă,” că aceea ar fi luat un caracter surprinzătoriu și că numai curge în formele obicinuitei dialectice, a unei mai mult s­au mai puține adevărate deduceri a dreptului, și a trecut în câmpul cel uricioe al unei demințiri re­­ciproce. Oficioasa presă franțuzască n'a urmat „Cores. Aus.” care 'și leasă arătările sale pe dreptul, ce provine din tractatele din 30 Martie și 30 Aprilie și din tractatul separat încheiat cu Poarta în privința zisei ocupații, ci ea împărtăși cu încre­­dințare, că Poarta cere deșertarea teritoriului turcesc încă înainte de sfârșitul lui Octomvrie. Organul oficios al stăpânirei austriace temeinic această împărtășire de neadevărată, decilară pe scurt și Această demin­­țire abia se era telegrafit în Paris, când iată oficioasele foi franțuzești repețesc într'un ton mai îndrăsneț afirmarea de mai

Next