Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)
1873-09-16 / nr. 75
Telegrafulu ese de dóue ori pre nepte-% mana, Dumineca si Joia. — Prenume J rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a I foiei pre afara la c. r. poste cu bani 1 gata prin scrisori francate, adresate cftt.ra jespeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 îl. v. a. car 1 pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 1628 Septemvre 1873. * tin celelalte parti ale Transilvaniei s pentru provinciele din Monarhia pre anu anu 8 fl. 1 iera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 */2 anu 1l fl* Inseratele se platescu pentru întâi’a ora cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ora cu 5 V2 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 lat cr. v. a. . ....... u . . . ■ Ar. 75 AXULU XXI. Invitare de prenumeratiune „Telegrafulu Romanii“ pre patrariulu din urma (Octomvre—Decemvre) alu anului 1873. — Pretiulu abonamentului pre/4 de anu e . Pentru Sabiia 1 fl. 75 cr. v. a. Pentru Monarchi’a austro-unguresca 2 fl. v. a. Pentru Romani’a sî străinătate, 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardia cu tramiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, sî in locu de epistole de prenumeratiune recomandamuon. publavișurile poștali, ([Posta-Utalvány. — Post-Anweisung.) ca împreunate cu spese mai putiene sî ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune la , Editura „Telegrafului Romanu“ In Sabiia, la Inaltu Presantiei Sele Părintelui Procopiu Ivacicoviciu noului Archiepiscopu si Metropolitu alu româniloru greco-orientali din Ungari’a sî Transilvani’a. Quem virum aut haerea lyra vel acri Tibia sumis celebrare Clio, Quem deum ? Horatiu. Biseric’a româna de doliu adt e lipsita, Si bucuria noua in fatia i s’a ivitu Căci turm’a mare blanda, de nou e păstorită . De tine pastoriu bune, părinte preiubitu j Dorerea i-a fostu mare, cându martea far’ crnlcare Rapi ee pre alu Teu frate barbalu nemuritoriu, Dar adi ea liniscita, stă ’n mare asceptare . Si a ei eperantia este depusa ’n viitoriu. Pricepi a Ta chiamare, si a ei greutate, Pasindu pre cale drepta unu spriginu vei afla, Ia turm’a-Ti credinciósa setosa de dreptate Padiendu acele drepturi in veci nu Te-a uita ! Alesu de a Ta torma, pasiesce la lucrare Lumina respandesce, lumina ’ntre poporu, Sa veda calea drepta, o cale de scapare, Garea ea lu mantuiésca din marea releloru. Aradu, 13/25 Septemvre 1873. Alessandru Petroviciu, clericu. Majestatea Sea Imperatulu si Regele după cum audirau se indura pregratiosu a denumi pre Presantia Sea Archiepiscopulu si Metropolitulu Procopiu Ivacicoviciu consiliariu intima alu Majestatiei Sele. Festivitatea instalarei. Inaltu prĕsantiei Sele a P. Archiepiscopu sî Metropolitu Procopiu Ivacicoviciu. Sabiiu in 16/28 Septembre 1873. După cum anunciasemu cu alte ocasiuni Inaltu prĕsantitulu Părinte Archiepiscopu si metropolitu nou alesu de congresulu natiunalu bisericescu alu româniloru de religiunea gr. or. din Ungari’a si Transilvani’a se depărtase după alegere spre a depune juramentulu de fidelitate in manile Majest. Sete. Reintorcendu-se spre locuia nouei sele resiedintie si unde se afla congresulo in permanentia sî aflsndu-se despre acésta reintorcere s’au facutu indata dispusetiuni pentru o intempinare demna de anu prelata asta inaltu alu bisericei. Șî asta eri, sâmbătă inca înainte de noule ore inainte de a medi in unu numeru mare de trasuri, se îndreptară spre gara locale membrii congresului cu P. Archimandritu si Vicariu archiepiscopescu Nicolau Pope’a din partea archidiecesei si cu P. Protopresbiteru Ionu Metianu că comissario congresuase in frunte. La gara se mai aflara unu numeru însemnata de călăreți din protopresbiteratele I si II ale Sabiiului. La sosirea trenului, la care după cum amu intielesu se află si Escel, dlu ministru pentru operarea tierei Béla Szende, dlu comisariu congresoare interopina pre Escelenti’a Sea cu o cuventare bine alesa pentru ocasiunea acest’a, la carea Escelenti’a Sea miscato response in termini forte parintiesci. După acest’a fiindu Escelenti’a Sea poftită de P. Archimandritu si Vicariu archieppescu ocopa loco in trasur’a archiepiscopésca, in carea fu acompaniatu de precuviosi’a sea pana in ressedinti'a archiepiscopésca. Aci junimea din institutulu nostru archidiecesanu si reuniunea sodaliloru cu stindardului ei formeza spasire, iara la intrare este intempinatu de consistoriolu archidiecesanu sub conducerea P. Archimandritu si Vicariu archieppescu. In aceeasi din după amedii congresulu se adună in conferintia spre a se intielege asupr’a festivitatiei de astadi. Astadi, la 7 ore diminetia se incepe serviciulu Ddnescu de dimineti’a (lotreni’a). După finirea acestei’a se deschide si edinti a congresului, in carea se cetescu actele respectiva la alegerea sî intarirea alegerei de metropolitu si Archieppu. Escelenti’a Sea Presantitului. Archieppu si Metropolitu respunse si aici celoru ce’ia intempinara cu iubirea-i îndatinata. După cetirea acestor’a se formala instalare a nou alesului se începe indata St’a Liturgia de multiamita sub pontificarea Escelentiei Sete Presantitului Archieppu si Metropolitu. Urmeza apoi presentarile corporatiuniloru bisericesci civile si militaire. După amedi va fi ori bancheta de 120 persóne la care se vom radica urmatórele toaste : 1. pentru Majest. Sea Imperatulu si Regele; 2. pentru Prosanli’a Metropolitulu si Archieppulo; 3. pentru mallulu regnnu; 4 pentru armata si 5 pentru concordi’a intre confessioni si nationalitati*)/ Ceva mai multa lumina. (Urmare.) In 4 Maia ajunse telegramulu lui Barral din Berlinu la Lamarmora, care arata signarea mandatului data de regele Prussiei, de a pune 150,000 soldați pre picioru de bataia. „Bismark, dice tetegram’a“ a vorbitu despre incercari secrete din partea agentiloru diplomatici, cari tienteau ia negocieri intre Austri’a si Itali’a cu privire la cederea Veneției. Totu odata se vorbiă si de unu proiectu de congresu, pro care l’a facutu Angli’a catra Franci’a si Itali’a, care aru pote aduce o intârziere. In 5 Maiu telegrafa Lamarmora din Florenti’a, dupa ce a primitu de la Nigr'a din Parisu scriea, ca Austri’a a datu imperatorelui Franciei de chia ratiunea formala de a cede Veneti’a, sub conditiunea, de a se desdauna de la Prussi’a, ca a primitu depesi’a, ascepta in nerăbdare pre curieru, si crede, ca e o caasa de opere si loialitate, a nu se desface de Prussi’a, mai alesu fiindu ca e armata si a data catva tóte poterile de chiaratiunea, ca va atacă pre Austri’a, cându acést’a ne va atacă. Deore-ce tractatulu espira in 8 Iuliu, lucrulu se pate regulă prin unu congresu. Imperatulu se nu-si uite, ca elu ne-a recomendatu tractatulu cu Prussi’a. Cu capitululu patruspre dhe ce incepe comedi’a congresului chiematu, pre carea Napoleonu voiăse o inscenedie in luna lui Maiu. Itali’a declara din capulu locului, ca va veni la congresu pre lângă conditiunea de a nu dezarmă. O asemene decblara tiuno crinii moi tardiu din Berlinu. Depesi’a lui Barral din 19 Maiu dice cu privire la acest’a: „Bismark a dîsu, ca tóte aceste nu ducu la nimica, ne lasa nise tempu pentru terminarea armatei, si dela congresu vomu merge la batalia.“ Intre dechlaratiunea Italiei si a Prussiei, ca vom intra in congresu, se latiesce in Londona faim’a, ca Austri’a voiesce se ceda Veneti’a la Franci’a. Necajitu amaru de acest’a Lamarmor’a in o telegrama catra Nigr'a ctce, ca daca trebuie sa se cedeze Veneti'a, ea trebuie sa vina la Itali’a prin sufragiulu universala si nu la Franci’a prin cessiune — mai bine resbela decâtu „o atare resolvire.“ Franci’a sa se maultiumésca cu aceea, ca a datu ansa Austriei de a intrebuințiă sufragiulu universalu. Până ce se termina comedi’a cu congresulu spre rușinea lui Napoleonu, carele singura ave unu interesu la acést’a, generalulu Govone scrie din Berlinu epistole voluminese catra Lamarmora, visitându cându pre Moltke cându pre Bismark. Moltke vorbia cu respectu de poterea armata a Austriei sî dicea, ca resbe Iulu imininte va fi deci dietoriu pentru sortea Prussiei, inse de planurile rele strategice nu aminti nimicu. Gu Bismark vorbiă Govone de referintiele prussofrancese, firesce numai accademicamente. Bismark se plânge asupra agentiloru diplomatici ai lui Drouinn de Lhuys, căci ei aru agită in favorulu Austriei, pre cându imperatulu are o politica contraria Austriei. Si compensatiunile ce aveu a se da Franciei fura obiectuiu acestei convorbiri (divagazione academica). La observarea lui Govone, ca Prussi’a incapute dă o bucata de fier a Franciei după exemplulu Italiei, respunde Bismark, ca nu crede in possibilitatea unei negotieri. Lamarmor’a celindit epistolele trimisului seu suride : intentiunea cu Franci’a nu e de lipsa, cu Austri’a va fi elu singura gat’a. Li capitulelu cincispredzece se ocupa cu manevrele diplomatice înainte de congresu. Ambasadorulu italianu din Petropole anuncie, ca Bossi’a doresce sa intre in congresu pre lânga unele schimbări redacționali din formulariulu conchiematoriu. Se constata, ca Anglia că si Russia nu primeste garanția pentru poterea lumesca a ponteficelui. Esrral scrie din Berlinu, ca regele nu crede ia reusirea unui congresu, si Napoleonu doresce curmarea cșrteloru intre ambele poteri germane, voiesce inse a vedé Veneti’a in mânile Italiei. — In 24 Maiu telegrafeza Govone cu grab’a, ca Prussi’a va causa erumperea resbeluiui preia inceputulu lui Innia pre cându Nigr’a scrie din Parisu, ca invitarea la congresu amendata dupa proiectului rusescu va merge la Florenti’a. Asemenea invitare a trimisa si Anglia, Austri’a voia sa vina in congresu numai cu conditiunea, daca nu se va discută cestiunea Veneției. Pentru a face complicarea deplina Turci’a declara intentiunea, de a intreveni in Romani’e. In urm’a impartasirilor umone despre zebla pentru resbela ala Prussiei Lamarmor’a se temea, ca no se va realisă ide’a de congresu, precându Napoleonu totu tandalia cu acesta idea. Bismark se esprima „cu multa nemultiumire* catra Barral, ca imperatulu francesiloru voiesce pacea cu ori-ce pretiu. Bismark a dechlaratu lui Govone inca inainte, ca déca Franci’a nu va voi, resbelulu e imposibilu. Schimbarea acest’a in Parisu făcu pre Bismark sa accepte invitareai[oficiala la congresu, inse cu o durata scurta. In capitululu alusiesespre diecesea se arata, ca realisarea congresului a devenita imposibila pentru ca Austri’a voiă sa ia parte numai pre lângă conditiunea daca cestiunea reveliana nu se va luă la resolvire in acelu congresu. Lamarmor’a se provoca la cartea verde. In urma respunsului din partea Austriei Gor *) In multi venitoriu mai pre targu. Red.