Tribuna Româna, 1866-1867 (Anul 8, nr. 255-285)
1866-10-24 / nr. 272
Protia! pç ffUnnâ/dtc annïi /i? W>ï. Xu. 272 î?Unistri soieesc îic ïuifli ori pe peptemnita. Aliominiiitoli se fa en în Iassi;i diri cuoriva foi ci. uditia ’liiljialariloni; n juin dist l'ide la isib'ditoriile imsteioi, iar ni. KtiarosM IASSI I LUXJ 21 OCTOJIVlI ISS G. Prețul 1 pe trei luni 21 sec. AXUL VIII. I membri, 8 esiti la sorti, si unul ce au fostii lipsa din minierul total de 17. „Cei din disparirea I ie, a Il-a si a IlI-ea se convoacă la Primărie, si cei din a IV-a, a V-a si a Vl-a, dupa vechea numire a disparurilor, in sala Palatului j Administrativii. Primar: D. GUSTI. IEYIETA ISTEHIOKA Iasșiulu romanii este astazi invesuiitu in eloliu, pentru moartea prematurata a procurorului de lenga curtea de appelu, 1). Nicu Casimir. Romania întreaga, candu va aftia, se va întrista de perderea lui Nicu Casimir. Acestu june magistrații era falia ministeriului publica iassianu; era inca si mai mult ii era lauda tenerei generatiuni viguroase a timpului acestuia, carea unesce cu o solida instructiune si o crestere delicata. Noi plangemu de perderea junelui Nicu Casimir, ca de amuțirea unei parole elocinti in care stralucia onestatea cugetarei unita cu generoasa vigoare a simtimentelor relevate. placa in ce termini amuntiaza aceasta nereparabila perdere confrații nostri de la “Çonstitutiuni a/’ “Moartea ne au răpitu pe si nulti din cei mai eminenti juni ce posseda justitia si orasiulu nostru. “Junele doctor in legi NICOLAI T. CASIMIR, procurore de secțiune pe langa Curtea de Appelu, dupa o scurta boala, au repausat ieri, vineri la 2 oare, in etate abia de 23 anni. “Vestea unei morți asta de crude, si atata de pripite, au aruncatu, putemu afirma, o profunda coastei natiune in intregu orasiulu nostru. “Luni, 24 octomvrie, vom întovărăși la moimentu obseutele acestui june atat de destinsu prin intelligentia si inima sa. “Processiunea funebra va porni la 10 oaregiumatate de la domiciliulu umhrului reposatului, D-lu Iacovachi Leon. “Se plangemu cu totii aceasta nenorocire, ce au implutu de jale justitia si inima tuturoru oamenilor de bine, si de onoare !” Multe si curate lacrimi s’au versatii pentru pierderea aceasta, cu care este asta de cruda certata justitia romana aici. Teneretulu magistraturei iassiane mai alesu au plânsu din atleniculu inimei pe Nicu Casimir, si lacrimi ca aceste nu potu romane nefecunde pentru viitoriu. Junimea noastra plânge astadi cu amar talentulu si moralitatea secerate inainte de timpu, timpulu ce vine deci este al moralității si al talentelor. Tierrena au coperitu de veci numai salma cea peritoare ; spiritulu seu inse credemu ca au remasu intre noi. . . D. Botezu, collegulu D-lui N. Casimir, au rostitu cea antere cuventare, apoi au urmatu I. Ieraclide, presiedintele Curții ; in fine, chiar la mormentu, D.Tacob Negruzzi au incununatu oratiunile magistrale prin accentele duioase si sustiinde elocinti ale amicitiei. ■«rasa n Aflam despre intoarcerea M. 8. Principelui domnitoriu de la Constantinopoli următoarele sciri din depestele ministeriale trimise aici si publicate in foaia Progressulu de sambata 22 octomvre. Depeste telegrafice. Bucuresti 22 octomvrie 1866. „Prea Inaltiatul Dominl au sosit astadii la Giurgiu, si au plecatii la 10 oare, si va intra in capitala sa, va priimi indata după sosire toate corpurile constitutive ale Statului. Ministru MAVROGNENI. ________ k j „Maria Sa Domnitoriul au sositu in capitala astadi 21 curentii, la 2 oare dupa amendadi, toata populatiunea l’au insotitu si aclamatii, bucuria poporului la culme, buchetele de Hori si urările au urmatii pe i! Maria Sa pena la Palat, trupele in urma au lefilatu cu aceleași urări entusiasteT ION CHICA. ■---------------'■iii mifc—m mi ------------------Totu in Frogressulu gasimu o nota a Primăriei iassiene relativa la cosirea unor membri din consiliulu comunal spre reunirea loi-annuale ceruții de legea in vigoare. Baca nota aceasta : Primăriei comunei Jassu. Astadi in 22 octomvrie anul 1866, carele 11 M2 diva, Consiliul Comunal, i in ssedintia publica, conform art. 32 sil 85 din legea Comunala, au operat tragerea sorților pentru membrii ce au a se reinnoi jumătate plus unulu. Membrii esiti sunt : I). Theodor T’eiitu. V Sandu Diulescu. n lăncii Corjescu. T) Alecsandni Raeovitia. Iconom. Em. Tirighineanu. D. Dimitrie Gusti. T) Gheorghie Hristofor. Theodor Codrescu. „Sub scrisul, conform art. SG, aliniatul al II-lea, publica numele membrilor esiti, si totodata invita pe D-nii alegatori comunali, vediuti in foaia Progresului. 7 din anul curent, ca la 6 nocmvrie, Duminica, pe la oarele 10 de dimineatta, se se întrunească in doua secțiuni, conform art. 34 din lege, spre alegerea a 1) Profession ea de credinți« a D-lui Ion Ghica autre Craioveni Domniilori alegatori ai orasuului Craiova.il In doue legislature in’ati onorații cu voturile voastre. Incuragiatu de încrederea ce’ mu ati datu si convinsu ea ’mi amu îndeplinitui missiunea in consciintia, indrasnescu, si , de asta data, a veni se solicitu sufragiiler voastre si se mi propunu candidatura la arlegerile ce sunteti chiar imti a face pentru Camera Legiuitoarie. Daca din timpulu candu ’mi ati incredintiatu mie interessele tierrei lucrurile nu ar fi luata o prefacere însemnătoare, nu asi avea nevoia asta di de nici o esplicatiune si nu m’asi crede obligatu a veni seve făcu o professiune de credintia politica ; daru de duoi ani si giumatate de candu am incetatu de a fi represintantulu vostru, evenimente de cea mai mare consequintia s’au petrecutu in tierra, dupe revolutiuni au trecutu peste noi, o dinastie, tare prin traditiuni de virtuti si de vitejia, mare prin legature de familia cu toate casele domnitoare din Europa, au luatu loculu unui provisoriu inspaimantatoru , unu sistema retecitu si incompatibilu cu aspiratiunile natiunii au fostu resturnatu, si inlocu i s'au radicatu unu edificiu nou, asiediatu pe basile dreptatii si ale libertății. tierra au intratu intr’o era de stabilitate care ’i permite a’si vindeca ranele trecutului si a aspira la gloria si la prosperitate. Forma de guvernu ce’si au datu tierra, prin propria sea initiativa si volutia, este aceea de monarchia constitutionale, turn guvernn suveranii, dar tu realitate subordinatu unei volutie care respecte afara dintre multi, si care’lu poate chiama la datoriele scale ori de cate ori s'aru abate de la densele. Este o datoria sacra a veni se ne spunu in toata franelietia cumu intielegu eu suveranitatea nationale, aceasta putere din naintea careia toti treime se ne inchinamu si se ne supunemu cu respecta. Suveranitatea nationale este vointta poporului basata pe dreptate si pe ratiune. Ea nu treime confundata cu vointia multimei, queci vointta multimei, nefiindu determinata prin luminele cunostinttei si ale convictiuniloru politice si sociale, nu este totude buna compatibile cu ratiunea, si nu face de catu a transfera domnirea bunului plăcu si nedreptatea de la unu singuru omu la gloate, a întrona despotismulu numerului și dominatiunea inferiorității asupra inteligenție a rațiunei; a trece de la vointia unu. U